3,195 matches
-
Începe din momentul desprinderii piciorului de atac de sol, în fața gardului și până la aterizarea acestuia după gard, cuprinzând: - atacul gardului (chinograma 5) - întinderea energică a gambei piciorului de atac pe coapsa acestuia (extensia gambei pe coapsă cu talpa în flexie dorsală) cu începerea aplecării trunchiului înainte și ducerea brațului opus atacului spre înainte. chinograma 5 - pasul peste gard - atacul gardului În același timp are loc întinderea completă în articulații a piciorului de sprijin (de pe sol) și blocarea brațului din partea piciorului de
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
fiecare picior , cu menținerea poziției de întindere a musculaturii, tendoanelor și ligamentelor pe durata a 5-7 secunde; - din stând cu fața la spalier sau la un obstacol de diferite înălțimi, la un gard , ducerea unui picior înainte cu așezarea tălpii în flexie dorsală pe obstacol și aplecare înainte pe piciorul întins; - din ,,poziție de gard” - așezat cu un picior întins înainte, cu laba piciorului în flexie dorsală, cu vârful tras spre tibie, celălalt picior îndoit din articulația genunchiului formează un unghi de 90o
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
obstacol de diferite înălțimi, la un gard , ducerea unui picior înainte cu așezarea tălpii în flexie dorsală pe obstacol și aplecare înainte pe piciorul întins; - din ,,poziție de gard” - așezat cu un picior întins înainte, cu laba piciorului în flexie dorsală, cu vârful tras spre tibie, celălalt picior îndoit din articulația genunchiului formează un unghi de 90o cu coapsa piciorului din față, trunchiul pe verticală cu palmele sprijinite pe sol în lateral - se execută aplecări pe piciorul întins înainte, la fiecare
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
El trebuie să execute o mișcare activă de pendulare dinapoi spre înainte sus și apoi dinainte sus spre înapoi jos: prin flexia gambei pe sub coapsă; prin ridicarea coapsei la orizontală; prin extensia gambei pe coapsă cu laba piciorului în flexie dorsală; prin trecerea stinghiei gardului cu bazinul urmată de întinderea articulației genunchiului; prin așezarea tălpii pe pingea, înapoia proiecției CGG pe sol. - de pe loc, cu sprijin pe palme la un obstacol (spalier, perete, gard de protecție) imitarea „atacului”: pendularea gambei pe sub
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
prin așezarea tălpii pe pingea, înapoia proiecției CGG pe sol. - de pe loc, cu sprijin pe palme la un obstacol (spalier, perete, gard de protecție) imitarea „atacului”: pendularea gambei pe sub coapsă urmată de extensia acesteia pe coapsă cu talpa în flexie dorsală și reluarea activă pe pingea ; - de pe loc, cu sprijin pe palme la un obstacol, imitarea „atacului” se va efectua pe lângă un gard propriu-zis de diferite înălțimi, aflat la 70 - 100 cm de obstacol. Accent pe pendularea amplă a gambei pe sub
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
considerat piciorul care trece al doilea gardul. El trebuie să execute o mișcare de pendulare dinapoi spre înainte sus, prin lateral, prin flexia în articulațiile șoldului, genunchiului și gleznei urmată de ridicarea coapsei spre orizontală cu talpa piciorului în flexie dorsală după trecerea gardului. - de pe loc, cu sprijin pe palme la un obstacol (spalier, perete, gard de protecție) execuția continuă (în cicluri de 8-10 repetări) a pendulării piciorului de remorcă. Piciorul de sprijin se află pe pingea, bazinul este împins spre
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
distanță de 1,2 - 1,8 m între ele, executantul pășește în ritm de marș peste vârfurile a 10 - 12 garduri exagerând acțiunea genunchi sus - pendulare gambă pe sub coapsă - extensie gambă pe coapsă - călcâi sus - vârf picior atac în flexie dorsală - tracțiune dinainte sus spre înapoi jos - reluare contact cu solul pe pingea; - exercițiu anterior, dar se vor executa ritmat salturi mici și rapide peste vârfurile gardurilor; - din mers, joc de gleznă, alergare lansată, se execută treceri cu 5 pași între
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
pentru îmbunătățirea impulsiei și obținerea unei traiectorii cât mai înalte. să se realizeze o impulsie completă pe pasul de alergare pe elan; brațele vor susține poziția de echilibru în aer prim diferite mișcări compensatorii; X. SĂRITURA ÎN ÎNĂLȚIME CU RĂSTURNARE DORSALĂ Aspecte generale Dacă în cazul săriturii în lungime și a triplusaltului scopul urmărit este acela de a propulsa corpul la o distanță cât mai mare față de un punct fix (desprindere pe orizontală), în cazul săriturii în înălțime scopul este acela
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
desprindere pe verticală. Astfel, ordinea folosirii lor în competiții de-a lungul anilor este următoarea: + procedeul cu pășire, așa zisa „foarfecă”; + procedeul cu rostogolire laterală + procedeul cu rostogolire ventrală + din 1968 (Jocurile Olimpice din Mexic) s-a impus procedeul cu răsturnare dorsală sau Fosbury denumit după atletul Dick Fosbury. Procedeul „Flop” (Fosbury) a fost determinat de apariția pe plan mondial a saltelei de aterizare (cu material spumos). Din punct de vedere tehnic, această săritură prezintă, ca de altfel toate probele de sărituri
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
saltele, ordinea abordării învățării acestei probe atletice este puțin diferită față de celelalte probe de sărituri, și începe, ca primă fază de învățare, cu însușirea principalelor mișcări necesare aterizării. chinograma nr. 14 - faza de zbor la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală chinograma nr. 15 - „bătaia” la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală (luarea contactului cu solul, amortizarea și, impulsia și avântarea activă) chinograma nr. 16 Succesiunea metodică: În lecțiile de învățare, la încălzirea specială se vor utiliza exerciții de mobilitate-suplețe specifice
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
celelalte probe de sărituri, și începe, ca primă fază de învățare, cu însușirea principalelor mișcări necesare aterizării. chinograma nr. 14 - faza de zbor la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală chinograma nr. 15 - „bătaia” la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală (luarea contactului cu solul, amortizarea și, impulsia și avântarea activă) chinograma nr. 16 Succesiunea metodică: În lecțiile de învățare, la încălzirea specială se vor utiliza exerciții de mobilitate-suplețe specifice săriturii în înălțime și exerciții pentru desprindere (pasul săltat la 3
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
7 pași în diferite variante). De asemenea, însușirea acestei probe atletice presupune o pregătire prealabilă a musculaturii coloanei vertebrale, a musculaturii abdomenului și a fesierilor, dar și a articulațiilor genunchilor, șoldului și gleznelor. Însușirea tehnicii săriturii în înălțime cu răsturnare dorsală poate fi efectuată pe mai multe etape metodice: + însușirea aterizării specifice și a trecerii ștachetei; + însușirea bătăii; + însușirea săriturii globale cu elan complet Însușirea aterizării specifice și a trecerii ștachetei are ca scop eliminarea fricii și a temei față de contactul
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
ștachetei; + însușirea bătăii; + însușirea săriturii globale cu elan complet Însușirea aterizării specifice și a trecerii ștachetei are ca scop eliminarea fricii și a temei față de contactul cu salteaua la aterizare, dezvoltarea curajului dar și a orientării în spațiu: - din culcat dorsal pe saltele, cu brațele pe lângă corp, ridicări și coborâri ale bazinului (extensii la nivelul coloanei vertebrale); - din culcat dorsal pe saltele, cu brațele sus și palmele pe saltele, ridicări ale bazinului cu menținere 4-6 secunde (poziția „pod de jos” din
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
eliminarea fricii și a temei față de contactul cu salteaua la aterizare, dezvoltarea curajului dar și a orientării în spațiu: - din culcat dorsal pe saltele, cu brațele pe lângă corp, ridicări și coborâri ale bazinului (extensii la nivelul coloanei vertebrale); - din culcat dorsal pe saltele, cu brațele sus și palmele pe saltele, ridicări ale bazinului cu menținere 4-6 secunde (poziția „pod de jos” din gimnastică); - exercițiu anterior, dar revenirea pe saltea a bazinului se va face rapid și va fi urmată de ridicarea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
va crește înălțimea la care este așezat elasticul sau ștacheta. Ulterior se va elimina lădița ajutătoare (sau obstacolul) și se vor efectua desprinderi de pe sol; - de pe un obstacol mai înalt cu 1 m față de sectorul cu saltele, desprinderi cu răsturnare dorsală și aterizări cu rostogolire spre înapoi sau laterală (se va evita lovirea feței cu genunchii prin depărtarea acestora în timpul fazei de zbor); - cu elan de 1-3 pași, desprinderi la saltea (fără ștachetă sau elastic) și aterizare pe o parte
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
și așezarea greutății Priza este realizată prin ținerea greutății pe extremitatea distală a metacarpienelor degetelor (sprijin cu degetele ușor depărtate în formă de cupă - Greutatea se așează sub bărbie deasupra claviculei în scobitura supraclaviculară , cu mâna într-o ușoară flexie dorsală din articulația pumnului și trebuie să rămână în această poziție pe toată durata deplasării până la începerea efortului final (Rață G., 2002). Poziția de plecare în elan a aruncătorului Sportivul se așează în poziția stând ușor depărtat antero posterior, la marginea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
lungime cu 2 și 1⁄2 pași în aer : 13. Enumerați pe scurt fazele alergării de garduri și ce mișcări sunt caracteristice fiecărei faze: 14. Care este ordinea de trecere a segmentelor peste ștachetă la săritura în înălțime cu răsturnare dorsală? 143 15. Enumerați procedeele cunoscute la săritura în înălțime: 16. Care sunt fazele aruncării greutății cu săltare posterioară: 17. Descrieți 5 exerciții pentru învățarea aruncării greutății de pe loc: 18. Descrieți 5 exerciții pentru învățarea aruncării greutății cu săltare posterioară.
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
III-a, îl conduce la dihotomizarea percepției (consideră percepția vizuală ca aparținând persoanei I și a celei auditive și tactile persoanei a III-a) la separarea gândirii de vorbire și la separarea diferenței somn trezire de imageria mintală. Atribuirea fluxului dorsal al vederii ca aparținând persoanei a III-a, iar a fluxului ventral ca aparținând persoanei I, este o speculație contradictorie vizavi de descoperirea lui Hubel și Wiesel despre percepția neuronală a vederii (ca rezultat al asociației procesului de stabilire unde
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
de condițiile de anatomie dificilă, obezitate, istoric de accese venoase centrale dificile, hipotensiune, accesul clasic (orb) fără succes, dar pot fi extinse la toți pacienții critici cu risc mare de sângerare, la cei care nu pot fi așezați în decubit dorsal sau în condițiile absenței datelor clinico-anamnestice despre statusul hematologic. Asistarea ecografică a manoperei permite evaluarea riscului embolic prin abordul orb la nivelul unei tromboze venoase sau prin mobilizarea unei plăci ateromatoase. Deasemenea se pot evidenția surse de reducere a înaintării
APORTUL ULTRASONOGRAFIEI ÎN OPTIMIZAREA ABORDULUI VENOS CENTRAL LA PACIENTUL CRITIC. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Adela Golea, Mihaela Pasc, Gabriela Hollany, Dan Nour, Daniela Mitrofan, Ioana Bența () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1036]
-
mâinii, infecțiile se împart în: panariții, incluzând infecțiile digitale; flegmoane ale mâinii, cu interesarea uneia sau mai multor loje anatomice. Panarițiile se clasifică după localizare și profunzime (Fig.10.1): din punct de vedere al localizării, panarițiile pot interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
vedere al localizării, panarițiile pot interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Factori favorizanți: a. Particularitățile anatomice ale regiunii: vascularizația precară a unor structuri: tendoane, articulații, zona periunghială; vascularizație de tip terminal, fără posibilități de compensare-la nivelul pulpei degetelor; 200 țesutul celular subcutanat reprezintă calea de comunicare între palmă, degete și fața dorsală a mâinii; apariția edemului și supurației la acest nivel, determină creșterea tensiunii cu instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de travee conjunctive care unesc dermul cu periostul, astfel existând riscul de evoluție a unui panarițiu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
survenite pe tegumente murdare de var, tencuieli, uleiuri [1]. 10.1.3. ANATOMIE PATOLOGICA În ordine descrescândă a frecvenței, localizarea infecțiilor este [1]: ultima falangă, mai ales al nivelul pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața dorsală a mâinii. De asemenea, infecțiile subcutanate sunt mai frecvente decât cele profunde.Fazele evolutive ale infecțiilor mâinii sunt aceleași ca pentru celelalte infecții ale pielii și țesutului celular subcutanat. 10.1.4. TABLOU CLINIC Înainte de examinare bolnavul trebuie așezat pe
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
os). 10.2.1.2. Panarițiul flictenular Este o colecție purulentă dezvoltată între derm și epiderm, acesta din urmă fiind decolat; rezultatul este o flictenă care prezintă în jur un halou congestiv. Poate apărea pe orice regiune digitală, pe fața dorsală sau volară, ca urmare a unor plăgi înțepate (Fig.10.3). Tratamentul constă în excizia flictenei, ocazie cu care se poate evidenția un abces în „buton de cămașă” (flictena fiind doar porțiunea superficială care comunică printr-un orificiu mic cu
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
poate fi necesară în primele 48-72 ore. La primele pansamente, pentru a evita lipirea compreselor de patul unghial, se vor folosi ungvente (de exemplu Tetraciclină) sau tul gras. 10.2.1.4. Panarițiul antracoid Reprezintă infecția foliculilor piloși de pe fața dorsală a degetelor fiind practic un furuncul cu toate caracteristicile acestuia. Tratamentul constă în incizie și evacuarea bourbillon-ului la fel ca în alte localizări ale furunculului. 10.2.2. PANARITII SUBCUTANATE 10.2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]