KorAP: Find »[drukola/base=dramaturgie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...98 >

2,442 matches

Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482

1974. Repere bibliografice: Lucia Sturdza Bulandra, Amintiri, amintiri..., București, 1960, 226-231; Mircea Iorgulescu, Dependența de obiect, RL, 1973, 41; Dumitru Micu, „Clasicism și romantism în dramaturgia românească”, CNT, 1973, 49; Georgescu, Printre cărți, 237-244; Paul Georgescu, „Clasicism și romantism în dramaturgia românească”, LCF, 1974, 1; Ileana Berlogea, „Clasicism și romantism în dramaturgia românească”, CREL, 1978, 2; Dan C. Mihăilescu, Între teorie și analiză, L, 1978, 45; Marian Popescu, Valoarea sintezei, CNT, 1985, 42; Nicolae Manolescu, Caragiale și înaintașii săi, RL, 1986

MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
Mircea Iorgulescu, Dependența de obiect, RL, 1973, 41; Dumitru Micu, „Clasicism și romantism în dramaturgia românească”, CNT, 1973, 49; Georgescu, Printre cărți, 237-244; Paul Georgescu, „Clasicism și romantism în dramaturgia românească”, LCF, 1974, 1; Ileana Berlogea, „Clasicism și romantism în dramaturgia românească”, CREL, 1978, 2; Dan C. Mihăilescu, Între teorie și analiză, L, 1978, 45; Marian Popescu, Valoarea sintezei, CNT, 1985, 42; Nicolae Manolescu, Caragiale și înaintașii săi, RL, 1986, 14; Marian Popescu, Un gând pentru profesor, RL, 1987, 23; Dicț

MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403

literare”. Colaborează la „Contemporanul” (unde, săptămânal, întocmește rubrica „Sport”), „Luceafărul” (scriind „Jurnalul unui martor ocular”), „Cinema”, „Flacăra”, „Gazeta literară” „România literară”. I s-au decernat Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pentru romanul Bariera (1959), Premiul I la Festivalul Național de Dramaturgie pentru piesa de debut, Proștii sub clar de lună (1962), Ordinul „Meritul cultural” clasa a IV-a (1969), Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul Frumos e în septembrie la Veneția (1973), Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București (1975). Indiferent

MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
altul, într-un sistem de ilustrare mutuală, abil construit. În proza scurtă - Insectar de buzunar, Galeria palavragiilor (1957), Vara pe verandă (1966), Înmormântare pe teren accidentat (1973), Iubiri contemporane (1975), Elegie la pomana porcului (1976), Doamna Voltaire (1979) și în dramaturgie - Teatru (1971), Frumos e în septembrie la Veneția, Mobilă și durere (1981) - , situațiile și „caracterele” se manevrează de așa natură, încât permit întruparea teoriilor lui M. asupra fenomenelor ce jalonează existența umană, exprimate în eseuri, publicistică, interviuri. Bunăoară, eseurile din

MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
frivolitate. Într-un dozaj bine controlat, sistemul de teme și subteme se întâlnește atât în prozele scurte, cât și în piesele-reper ale lui M. - Proștii sub clar de lună, Somnoroasa aventură, Acești nebuni fățarnici, Mobilă și durere. Deși gustul pentru dramaturgie l-a descoperit mai târziu, primatul deținându-l până la debutul pe scena de teatru (în 1962, cu piesa Proștii sub clar de lună, în regia lui Lucian Pintilie), proza scurtă și romanul, scriitorul a avut capacitatea de a-și impune

MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
O, 1975, 11; Mihai Ungheanu, „Într-o casă strănă”, O, 1975, 47; Mircea Ghițulescu, Subtextul modului satiric, ST, 1975, 12; Ardeleanu, Opinii, 47-52; Ciobanu, Incursiuni, 144-148; Raicu, Critica, 115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin Faifer, Ultima piesă sau Lirismul alegoric al sarcasmului, CRC, 1981, 4; Victor Bibicioiu, Vitalitatea comicului, R, 1981, 1; Mircea Bențea, Exaltarea umanului, ECH, 1981, 1-3; Constantin

MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
Constantin Săplăcan, Convenție și implicare, ECH, 1981, 1-3; Ioan Buduca, Un moralist pentru viitor, AFT, 1981, 7; Dumitru Dinulescu, Lumea lui Mazilu, RL, 1981, 41; Ion Vartic, Acei nebuni fățarnici și „filosofia” lor, F, 1981, 12; Diaconescu, Dramaturgi, 45-61; Faifer, Dramaturgia, 80-87; Ghițulescu, O panoramă, 133-151; D.R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 56-58; Raicu, Fragmente, 135-156; Simion, Scriitori, III, 472-497; Ungureanu, Proza rom., 626-644; Cosma, Romanul, I, 205-208; Teodor Mazilu, DRI, III, 236-309; Dicț. esențial, 503-506; Ghițulescu, Istoria, 257-267; Dicț. analitic

MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473

-V. este și autoarea studiului monografic Anna Roth-Cobilovici. 40 ani de activitate artistică și a albumului de artă populară românească Izvoade strămoșești (1911; Premiul Academiei Române), publicat pentru străinătate în condiții grafice excepționale. Activitatea de prozatoare este dublată de preocuparea pentru dramaturgie. Dintre numeroasele piese de teatru, scenete, prelucrări și traduceri, puține au văzut luminile rampei: Prințul cu două chipuri (1937), Garden-Party (1938), După bal (1939) și Afin și Dafin (1951). Câteva texte au fost difuzate la radio, ca Derbyul (1939), Ramuncio

MILLER-VERGHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288144_a_289473]
Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445

Florea Ghiță, Gib I. Mihăescu, București, 1984; P. Petria, Gib I. Mihăescu. Bibliografie selectivă, Râmnicu Vâlcea, 1985; Craia, Fețele, 96-104; Negoițescu, Ist. lit., I, 250-254; Dicț. analitic, I, 324-325, II, 331-334, IV, 63-67, 253-255, 354-356; Dicț. esențial, 519-521; Doina Modola, Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, Cluj-Napoca, 2003. V.F.M.

MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502

7; Tudor Vianu, „Ziariștii”, CNT, 1956, 41; D. Solomon, Al. Mirodan, GL, 1960, 51; M. Nedelcu, Al. Mirodan despre literatura dramatică, judecățile și prejudecățile aferente, CNT, 1966, 24; S. Damian, „Replici sau De dincolo de fileu”, RL, 1969, 21; Florin Faifer, Dramaturgia lui Alexandru Mirodan, CRC, 1972, 50; Z. Ornea, Dicționarul lui Al. Mirodan, RL, 1998, 2; Marin Diaconu, Un dicționar neconvențional, JL, 1998, 1-2; Dimisianu, Lumea, 36-38; Cristofor, Țara Sfântă, I, 144-150; Ghițulescu, Istoria, 442-444; Dicț. scriit. rom., III, 245-249; Aczél

MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503

prozelor, astfel încât toți cei care traversează, chiar și accidental, aria de observație a autorului devin eroii unor potriviri memorabile de cuvinte. De fiecare dată suprinde felul în care scriitorul știe să combine rigoarea erudiției cu umorul și ironia fină. Însă dramaturgia este, poate, latura cea mai rezistentă a unei opere subordonate, în mare măsură, obsedantei teme a exilului, remarcabilă fiind flexibilitatea de care dă dovadă autorul atunci când schimbă registrele. Discursul său, de o eleganță mereu egală sieși, îmbracă pe rând haina

MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530

și a lui Ioan Modola, avocați. La Cluj urmează clasele primare (1953-1957), Liceul „Nicolae Bălcescu” (1957-1964) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai”, secția română (1964-1969). Și-a luat doctoratul în filologie în 1981, cu teza Modalități și forme în dramaturgia românească. Lucrează în calitate de corector la Editura Dacia din Cluj (1970-1974), devenind ulterior asistent universitar la Catedra de limba română pentru studenții străini a Facultății de Filologie din Cluj-Napoca (1974-1981). A făcut parte din Cercul de stilistică și poetică al Facultății

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
de Teatru (din 1977) și a Biroului Secției de Critică al Asociației (din 1980), iar din 1990, a Uniunii Teatrale din România și a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, secția română. Debutează în 1971 la „Tribuna”, iar prima carte, Dramaturgia românească între 1900-1918, îi apare în 1983. Publică cronici teatrale, recenzii și eseuri în „Steaua”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cronica”, „Teatrul azi” ș.a. Îngrijește o ediție din dramaturgia lui Adrian Maniu și postfațează volume din teatrul lui Barbu Delavrancea și

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
de Teatru, secția română. Debutează în 1971 la „Tribuna”, iar prima carte, Dramaturgia românească între 1900-1918, îi apare în 1983. Publică cronici teatrale, recenzii și eseuri în „Steaua”, „România literară”, „Ramuri”, „Transilvania”, „Cronica”, „Teatrul azi” ș.a. Îngrijește o ediție din dramaturgia lui Adrian Maniu și postfațează volume din teatrul lui Barbu Delavrancea și din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu. Scrie studii de poetică și semiotică în volume colective: Studii de stilistică, poetică, semiotică (1980), Semiotică și poetică (I, 1984). Farmecul personalității critice vine

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
culegerea Actori pe scena lumii (1990) recurgând la forma colocvială, a interviului și a caracterizărilor pertinente. Cercetarea de tip academic e o dovadă a darului de a îmbina analiticul cu sinteza, biograficul cu esteticul, teoreticul cu dimensiunea practică (reprezentabilitatea scenică). Dramaturgia românească între 1900-1918 este o panoramă informată asupra a două decenii de teatru românesc, considerate prin prisma devenirilor ulterioare și identificând formulele modernității. Textele sunt studiate mai ales din unghiul „morfologiei formelor dramatice” și al categoriilor estetice de tragic, comic

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
ales din unghiul „morfologiei formelor dramatice” și al categoriilor estetice de tragic, comic sau patetic, ca și din acela al interferenței lor și al modului specific în care tratează spațiul și timpul. Aceeași formulă comprehensiv-analitică se regăsește în ciclul dedicat dramaturgiei blagiene, generic intitulat Lucian Blaga și teatrul (I-II, 2000- 2003). Primul volum își propune să configureze concepția estetică și teatrală a scriitorului, așa cum rezultă din articolele lui de tinerețe, din cronici și din comentarii critice, precum și din corespondență. M.

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
scenice nebănuite. Urmărind concomitent ecoul critic al pieselor și al puținelor spectacole realizate pe baza lor, lucrarea vizează demontarea prejudecăților care au blocat viața teatrală firească a acestor creații. Exegeta evidențiază structurarea ca teatru antropologic și ca teatru-imagine a acestei dramaturgii, unde proiectarea în spațiu, specifică genului dramatic, se slujește de elementele iconice ale metaforelor, strâns aderente la situație, scenă, tablou, intrigă, semnificații mitice și simbolice, stabilind o dinamică interioară abil slujită de didascalii și profund teatrală. Analiza aprofundată a „misterului

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
asupra tragicului. Definirea formelor dramatice la care se raportează dramele lui Lucian Blaga (misterul antic, renascentist, medieval, apologul, drama simbolistă etc.) include sugestii fertile pentru punerea în scenă. Preocuparea de a restitui valori dramaturgice ignorate sau neglijate ghidează și studiul Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, care are în vedere o fațetă puțin cunoscută a scriitorului, proiectele sale dramatice, fragmentele și piesele finite, reprezentabile și astăzi: Pavilionul cu umbre (singura jucată), Confrații și Sfârșitul. Sunt puse în evidență particularitățile

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
dramaturgic, fascinația străfundurilor enigmatice, a reacțiilor iraționale, a determinărilor obscure, surprinse cu ironie enormă, simț al paradoxului ori cu sugestie fină. Se revelează astfel un dramaturg în descendență caragialiană, având remarcabile afinități cu teatrul expresionist și cu teatrul absurdului. SCRIERI: Dramaturgia românească între 1900-1918, Cluj-Napoca, 1983; Actori pe scena lumii, Cluj-Napoca, 1990; Lucian Blaga și teatrul, I-II, București, 2000-2003; Chipurile Traviatei. Reprezentația lirică, Cluj-Napoca, 2002; Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Adrian Maniu, Lupii de

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
în descendență caragialiană, având remarcabile afinități cu teatrul expresionist și cu teatrul absurdului. SCRIERI: Dramaturgia românească între 1900-1918, Cluj-Napoca, 1983; Actori pe scena lumii, Cluj-Napoca, 1990; Lucian Blaga și teatrul, I-II, București, 2000-2003; Chipurile Traviatei. Reprezentația lirică, Cluj-Napoca, 2002; Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Adrian Maniu, Lupii de aramă, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Valentin Dumitrescu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, LCF, 1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
Cluj-Napoca, 1990; Lucian Blaga și teatrul, I-II, București, 2000-2003; Chipurile Traviatei. Reprezentația lirică, Cluj-Napoca, 2002; Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Adrian Maniu, Lupii de aramă, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Valentin Dumitrescu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, LCF, 1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
Chipurile Traviatei. Reprezentația lirică, Cluj-Napoca, 2002; Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Adrian Maniu, Lupii de aramă, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Valentin Dumitrescu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, LCF, 1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Adrian Maniu, Lupii de aramă, introd. edit., București, 1975. Repere bibliografice: Valentin Dumitrescu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, LCF, 1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian Popescu, Dramaturgia începutului de secol, RL

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
1900-1918”, LCF, 1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian Popescu, Dramaturgia începutului de secol, RL, 1984, 24; Corina Șuteu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TTR, 1985, 1; Mircea Morariu, Artiști pe scena lumii, RL, 1990, 37; Ion Cocora, „Actori pe scena lumii”, TR

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
1984, 8; Eugen Onu, Argumentele dramaturgiei, T, 1984, 3; Constantin Cubleșan, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TR, 1984, 14; Ion Istrate, Teatrul românesc la început de secol, ST, 1984, 4; N. Barbu, Modernitatea literaturii, CRC, 1984, 20; Serafim Duicu, Dramaturgia românească, dramaturgie europeană, R, 1984, 5; Marian Popescu, Dramaturgia începutului de secol, RL, 1984, 24; Corina Șuteu, „Dramaturgia românească între 1900-1918”, TTR, 1985, 1; Mircea Morariu, Artiști pe scena lumii, RL, 1990, 37; Ion Cocora, „Actori pe scena lumii”, TR, 1991, 16

MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]