2,114 matches
-
din Stati (1961); am evitat să extragem exemple din inscripții versificate în chip evident, pentru a înlătura pe cât posibil situațiile în care topica este influențată puternic de factori prozodici. De la bun început, insistăm asupra faptului că materialul faptic de latină dunăreană este destul de sărăcăcios, fiind constituit în bună parte din texte stereotipe, însă, cu toate acestea, prezintă un grad însemnat de variație în ordinea constituenților, ca și inscripțiile de latină târzie din alte arii ale Imperiului (v. Adams 2013). Majoritatea cercetătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
final: printr-o mișcare antilocală de tip roll-up, complementul (în sens restrâns, sora la dreapta a centrului) este atras în specificatorul proiecției propriului centru (v. §II.2.3)44. Între factorii care indică setarea centru final pentru VP în latina dunăreană, amintim structurile cu elipsă de tip gapping în primul constituent (129); gapping-ul în primul constituent este specific limbilor/construcțiilor cu centru final, iar gapping-ul în al doilea constituent este specific limbilor/construcțiilor cu centru inițial (Ross 1970). (129) Hic ∅ pietatis
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1970). (129) Hic ∅ pietatis honos haec sunt pia dona mariti cui multum dilecta fui ego Marcelina pro merita. Aceasta este prețuirea virtuții, acestea sunt pioasele daruri ale soțului căruia mult dragă i-am fost eu Marcelina pentru calitățile mele' (latină dunăreană, CIL III, 1537) Linearizările care deviază de la tiparul SOV se derivă pornind de la o topică profundă SOV (setare parametrică de tip centru final) prin deplasarea verbului la C (pentru structuri V1) sau a verbului la C și a altui constituent
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
inclusiv româna (§3.2.2.2), este vizibilă încă din latină. Se cuvine în acest punct să ne îndreptăm atenția asupra datelor pe care le oferă inscripțiile din Dacia și Scythia Minor. În primul rând, se poate observa că latina dunăreană prezintă o gramatică cu centru final, așa cum arată construcțiile cu gapping în primul conjunct (129), precum și structurile cu centru final din (136). Confirmarea distribuțională directă că latina dunăreană are o gramatică cu centru final vine de la exemple ca (136d), unde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Dacia și Scythia Minor. În primul rând, se poate observa că latina dunăreană prezintă o gramatică cu centru final, așa cum arată construcțiile cu gapping în primul conjunct (129), precum și structurile cu centru final din (136). Confirmarea distribuțională directă că latina dunăreană are o gramatică cu centru final vine de la exemple ca (136d), unde se poate observa că argumentele își păstrează ordinea de generare: S (argument extern) > OI > OD ( > V); linearizarea S > OI > OD > V reflectă în mod direct ierarhia funcțională din
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
titulumDOposueruntV bene merite, memoriae causae. 'Claudius și Vindex, fii și moștenitorii lui Herculanus, mamei lor preavirtuoase, care a binemeritat și care a trăit (?ani), i-au ridicat mormântul (acesta) ca să-i eternizeze memoria' (Pârvan, Histria IV, nr. 49, Sinoe) Latina dunăreană prezintă o serie de linearizări care deviază de la ordinea canonică SOV. Deși caracterul stereotip al inscripțiilor lasă puțin loc pentru evaluarea interpretărilor pragmatice ale structurilor deviante, poziția verbului în raport cu alți constituenți arată în mod cert că avem a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de ani' (Pârvan, Ulmetum II, nr. 3) Foarte interesant este și exemplul (139), cu obiect direct postverbal (distribuție indicând deplasare V-la-C); prezența de constituenți multipli la stânga verbului este o dovadă pentru constituirea unei periferii stângi bine articulate încă din latina dunăreană. (139) Cornelius Pisiosibi et coniugi sue Batsiniposuit titulum uibus. 'Cornilius Pisio a pus inscripția, fiind în viață, pentru el și pentru soția sa Batsinis' (Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava, nr. 2, Capidava) În propozițiile subordonate completive, se înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu structurile cu centru final, instanțiate prin plasarea verbului la sfârșitul propoziției • încă din latină se manifestă asimetria propoziție principală / propoziție subordonată (142), continuată în limbile romanice vechi, inclusiv în româna veche • deși atestată mai ales în inscripții stereotipe, latina dunăreană, variantă teritorială care stă la baza românei, dispune atât de structuri conservatoare cu centru final, cât și de structuri inovative de tip V1 sau XP + V care premerg gramatica V2 din limbile romanice vechi și (dacă analiza din §3.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
151-175. Farkas, D. 1995. "Specificity and Scope", în: L. Nash, G. Tsoulas (eds), Actes du premier colloque langues and grammaire. Paris: Garland, 119-137. Fauconnier, G. 1976. "Pragmatic Scales and Logical Structure", Linguistic Inquiry 6, 3, 353-375. Fischer, I. 1985. Latina dunăreană. Introducere în istoria limbii române. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Fontana, J. 1993. Phrase Structure and the Syntax of Clitics in the History of Spanish. Teză de doctorat, University of Pennsylvania. Fontana, J. M. 1997. "On the Integration of Second
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Press, 232-248. Mensching, G. 2012. "Parameters in Old Romance Word Order: A Comparative Minimalist Analysis", în: Galves et al. (eds) 2012: 21-42. Merchant, J. 2013. "Voice and Ellipsis", Linguistic Inquiry 44, 1, 77-108. Mihăescu, H. 1960. Limba latină în provinciile dunărene ale imperiului roman. București: Editura Academiei. Mîrzea Vasile, C. 2015. "The Position of the Light Adverbials si, cam, mai, prea, and tot in the Verbal Cluster: Synchronic Variation and Diachronic Observations", în: Pană Dindelegan et al. (eds) 2015: 385-416. Moldovanu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea viitorului acestuia doar printr-un acord al tuturor Puterilor Garante 354. Aceleași note diplomatice ne dezvăluiau faptul că Franța nu agrea tendința Rusiei de a-și reocupa poziția deținută înainte de 1856. Un câștig important obținut de emisarii români
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
a celor ce urmau să le realizeze din acel moment încolo. La fel de încurajatoare erau și precizările făcute de Le Siecle, preluate de Românul la 16 martie, potrivit cărora "Europa occidentală nu va lăsa niciodată Rusia să se înrădăcineze în Principatele Dunărene"359, sau cele din L'Avenir National privind existența a două grupări, dintre care una formată din Franța, Anglia, Prusia și Italia, în favoarea unirii, "ele vor ca România să fie una și tare"360. După mai multe ezitări, prezența Angliei
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
celălalt puternic vecin, Austria. Misiunea de a câștiga bunăvoința Vienei avea să fie încredințată lui Dimitrie Ghica. Primit într-o audiență privată pe 17 iunie de împăratul austriac, trimisul român încerca să-l convingă asupra intențiilor pașnice ale statului nord dunărean, chiar dacă în fruntea sa se afla acum reprezentantul dinastiei de Hohenzollern. Fără a se angaja în mod direct în privința unei susțineri a guvernului român, împăratul, mulțumit de explicațiile primite, își exprima disponibilitatea de a arăta față de români întreaga bunăvoință de
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Navele care desfășoară orice fel de activitate în Zona liberă Sulina pot acosta în punctele stabilite de Administrația Zonei Libere Sulina de comun acord cu organele vamale locale. Navele care operează în Zona liberă Sulina și nu ating alte porturi dunărene sunt scutite de plata taxelor de trecere prin Canalul Sulina. Articolul 6 Supravegherea vamală generală se efectuează potrivit legii. Supravegherea vamală a căilor de acces terestre se face prin instalarea de posturi fixe și permanente de control, iar a celor
HOTĂRÎREA nr. 156 din 22 aprilie 1993 privind instituirea Zonei libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109386_a_110715]
-
din Legea nr. 71/1992 , se aprobă constituirea în anul 1993, în regim extrabugetar, a unor venituri pentru plata cheltuielilor aferente lucrărilor la autostrada București-Fetesti. Veniturile extrabugetare se vor constitui din sumele încasate din folosirea drumurilor naționale, pentru trecerea podurilor dunărene, pentru transporturile grele și agabaritice, pentru emiterea de autorizații de construcții din zona drumurilor și diverse prestații efectuate pentru terți. Articolul 2 În limita veniturilor încasate și constituite în regim extrabugetar în anul 1993, Administrația Națională a Drumurilor va acoperi
HOTĂRÂRE nr. 407 din 13 august 1993 privind construirea în regim extrabugetar a unor venituri pentru plata lucrărilor la autostrada Bucureşti-Fetesti în anul 1993. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123689_a_125018]
-
Internațională - "Dia Donau" 1. Denumirea, sediul și domeniul de activitate ale asociației 1.1. Denumirea asociației este Asociația de Promovare Turistică Internațională - "Dia Donau". 1.2. Asociația își are sediul la Viena. 1.3. Asociația își desfășoară activitatea în regiunea dunăreana a Austriei și în străinătate, în zonele dunărene ale țărilor membre, precum și în întreaga lume, pe toate piețele trimițătoare de turiști. 1.4. Nu se intenționează înființarea unor filiale în sensul art. 11 din Legea asociațiilor din 1951, în accepțiunea
ORDONANTA nr. 57 din 21 august 1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistica Internationala - "Die Donau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121614_a_122943]
-
de activitate ale asociației 1.1. Denumirea asociației este Asociația de Promovare Turistică Internațională - "Dia Donau". 1.2. Asociația își are sediul la Viena. 1.3. Asociația își desfășoară activitatea în regiunea dunăreana a Austriei și în străinătate, în zonele dunărene ale țărilor membre, precum și în întreaga lume, pe toate piețele trimițătoare de turiști. 1.4. Nu se intenționează înființarea unor filiale în sensul art. 11 din Legea asociațiilor din 1951, în accepțiunea valabilă atunci. 1.5. Anul de activitate al
ORDONANTA nr. 57 din 21 august 1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistica Internationala - "Die Donau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121614_a_122943]
-
accepțiunea valabilă atunci. 1.5. Anul de activitate al asociației este identic cu cel calendaristic. 2. Scopul asociației Asociația, a cărei activitate nu are ca scop realizarea de venituri, ci promovarea turistică în folos comun, împreună, în toată lumea, a regiunilor dunărene definite geografic din țările membre, dorește să contribuie, prin activitatea să, la menținerea înțelegerii reciproce a popoarelor, în care scop oamenii din toate țările sunt atrași să viziteze Dunărea și zonele învecinate, pentru a cunoaște oferta culturală, turistică și sportivă
ORDONANTA nr. 57 din 21 august 1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistica Internationala - "Die Donau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121614_a_122943]
-
organizarea de târguri turistice de specialitate. 3.2. Mijloace materiale Contribuții ale membrilor, contribuții din sponsorizări, donații și alte acțiuni similare. 4. Tipul calității de membru Membrii asociației se împart în: * membri de drept: organismele naționale de turism ale statelor dunărene, respectiv instituții cu rang similar (de exemplu: Oesterreichische Werbung - Oficiul de promovare turistică al Austriei); * membri susținători: ofertanți din zona Dunării, care colaborează la asociație că sponsori; * membri de onoare: persoane numite, care au adus servicii deosebite asociației. 5. Obținerea
ORDONANTA nr. 57 din 21 august 1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistica Internationala - "Die Donau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121614_a_122943]
-
membri de onoare: persoane numite, care au adus servicii deosebite asociației. 5. Obținerea calității de membru Pot deveni membri instituțiile de turism corespunzătoare din țările riverane, precum și organizațiile și întreprinderile care sunt interesate într-o activizare a turismului în zona dunăreana. Acceptarea de membri de drept sau susținători se face de către adunarea generală. Acceptarea poate fi refuzată fără indicarea motivelor. Acceptarea se face pe baza unei majorități calificate de două treimi din numărul voturilor. Acceptarea devine valabilă după ce a fost depusă
ORDONANTA nr. 57 din 21 august 1998 privind aprobarea participării Ministerului Turismului la Comisia Europeană de Turism şi la Asociaţia de Promovare Turistica Internationala - "Die Donau". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121614_a_122943]
-
cu țara mamă (Dima: 1982). Cu puțin timp înaintea apariției "Declarației de independență", Moscova a dat curs unei ultime încercări de a își argumenta planurile economice integraționiste de data aceasta, pe filieră academică prin intermediul articolului "Problemele dezvoltării economice ale raioanelor dunărene din România, Bulgaria și U.R.S.S"., scris de economistul E.B. Valev, cadrul didactic al Universității din Moscova. Dezvoltarea economică a statelor socialiste era obstrucționată de încorsetările naționale, care periclitau în definitiv posibilitatea tranziției înspre comunism; pentru a surmonta acest
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
propunea crearea unor "complexe economice interstatale" configurate pragmatic și de o importanță superioară vetustelor granițe naționale, devenite de acum ostile progresului. Pe cale de consecință, Valev afirma necesitatea constituirii unui "complex teritorial de producție al Dunării de Jos", alcătuit din ""raioanele dunărene ale României, Bulgariei și U.R.S.S.", însumând o suprafață de 150 000 km², cu o populație de 11 milioane de locuitori". Contribuția teritorială, demografică și de furnizor de resurse a României urma să fie însă net superioară în raport cu cea a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
îl putem afla făcând apel la analiza pe care Nicolae Bălcescu o făcea asupra situației social-economice a țăranului aflat în stare de dependență față de clasa boierească, dar și față de mănăstiri, episcopii și chiar de domnie. Lucrarea „Chestiunea economică a Principatelor Dunărene” și „Mersul revoluției la români” dezvăluie cu claritate cauzele pentru care țăranul român accepta condiții de lucru și trai aproape de robie, condiții și cauze valabile și în analiza situației robilor moderni. Robii din prima jumătate a secolului al XIX-lea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut o conferință despre "România dunăreană și barbarul secol al șaselea" și despre elementele trace ale artei populare românești. Următorul Congres Internațional de Istorie a avut loc în august 1928, la Oslo. Iorga s-a întîlnit acolo cu mulți istorici, printre care și umanistul și istoricul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]