2,902 matches
-
s-o rătăci v-unu pân sală ș-o da de ele. De rătăcit nu s-a rătăcit niciunu, da de pățit, tot era s-o pățim ! Că omu meu purta ceas cu brățară, și dacă era vară-i rămăsese dungă de la soare. Era omu meu negru tuci, numai dunga de la brățară-i rămăsese albă. Și să nu crezi că rusu s-a mișcat două ore cu pistolu de lângă el ! Rusu cu pistolu la el, davai ceas și davai ceas. Da
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
da de ele. De rătăcit nu s-a rătăcit niciunu, da de pățit, tot era s-o pățim ! Că omu meu purta ceas cu brățară, și dacă era vară-i rămăsese dungă de la soare. Era omu meu negru tuci, numai dunga de la brățară-i rămăsese albă. Și să nu crezi că rusu s-a mișcat două ore cu pistolu de lângă el ! Rusu cu pistolu la el, davai ceas și davai ceas. Da-l dădeam, dar-ar dracu-n el de ceas
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
plâns la el ! Duduiam la mașina de cusut și cântam Balada Siberiei ! Și Cristidoaia zice că acolo în Siberia l-a pus p-ăsta de-a tras la plug. Și-n ’54 când s-a întors, i-a văzut ea dungile care rămăsese de când l-a pus ăia la jug. Io asta nu crez, odată cu capu, madam Cristide, i-am zis, și ea nu și nu, că el i-a arătat dungile pe spate și a văzut ea, cu ochii ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
54 când s-a întors, i-a văzut ea dungile care rămăsese de când l-a pus ăia la jug. Io asta nu crez, odată cu capu, madam Cristide, i-am zis, și ea nu și nu, că el i-a arătat dungile pe spate și a văzut ea, cu ochii ei. Eee-te-a dracului, zic, în gândul meu. Și tu, ce i-ai arătat ? Farfuza ? Ivona deschide ușa și, din semiîntunericul hall-ului, pătrund sunetele pendulei. Amândouă numără bătăile : Vica de pe scaun, Ivona stând
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zîmbește: La mulți ani! Mi se pare că visez, surpriza e enormă. Mă uit iar la cutia bleumarin pe care scrie cu litere de tipar gri: „PUMA“. Înăuntru, ghetele, Învelite Într-o hîrtie foarte fină. SÎnt de un albastru pastel, dunga specifică mărcii e gri Închis. SÎnt Înalte, pe gleznă. E una din puținele dăți cînd nimerește cadoul. De fapt, cred că e cel mai mișto cadou pe care a reușit să mi-l facă de cînd am Împlinit 10 ani
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
brațe și să plângă. Cum îl cheamă? — Zet, răspunse Adam, atingându-i fusta lui Hattie. Fata își îmbrăcase de dimineață o rochie de vară, înflorată, dar se schimbase într-o fustă-salopetă, albastră, strâmtă, cu mulți nasturi, și o bluză în dungi albe și albastre. — Ăștia doi sunt alfa și omega, explică părintele Bernard, zâmbind. Soarele rece de aprilie strălucea pe un cer rece, albastru, iar țiglele verzi de pe acoperișul Papucului scânteiau de parcă-ar fi fost ude. Boabele de rouă de pe iarbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
rochia nouă, care ar fi arătat deplasată pe o dimineață atât de ploioasă, dar o lăsă pe Pearl să-i strângă părul și să i-l adune în creștet. Purta o rochie de stofă de culoarea scorțișoarei, cafeniu deschis, cu dungi cafeniu închis și cu un guler înalt, care o făcea să arate mai matură și, după o îndelungată consultare, își legase la gât o eșarfă de mătase, într-un fel care lor li se păruse foarte sofisticat. Pearl se aranjase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
alături de ea, o făcu să tresară și să se dea cu un pas îndărăt. Apăruse ceva, dincolo, de cea de-a treia ladă de gunoi. Vulpea-mascul, care se uita la ea. Capul animalului, cu ochii triști și botul zebrat de dungi întunecate, avea o înfățișare aprigă. Alex își ridică instinctiv mâna, ca și cum ar fi vrut să alunge fiara printr-un gest, dar vulpea nu se clinti. Îndepărtându-și privirea de la Alex, începu să adulmece la baza pubelei. Apoi se ridică pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
căruia o lumină roșie avea darul să sugereze un strat de tăciuni fierbinți. Pentru cine nu credea în veridicitatea acelei imitații de tăciuni se ofereau saci cu cărbuni, de diferite mărimi, expuși chiar la piciorul grătarului. Un umbrar alb cu dungi vernil prelungea spațiul deschis din spatele unui automobil station, iar o masă pliantă înconjurată de scaune pliante era așternută pentru cinci persoane, cu tacâmurile de rigoare, toate, bineînțeles, de plastic. Privirea lui Nestor întâlni drept fundal, întinsă pe toată înălțimea vitrinei
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
aceeași vârstă cu el, despre care și-a dat seama numaidecât că e altfel. Adică ciudată, cu mintea un pic rătăcită. Purta o rochie de culoare oliv închis, cu trei volane, cumva nepotrivită cu vârsta ei, ciorapi trei sferturi cu dungi în culori vii și o pereche de ghete nou-nouțe, maro-roșcat, legate cu șireturi. Era clar că se bucura de toată atenția familiei. Impresia pe care o crea vestimentația era că reflectă exact condiția ei de ființă stranie, dedublată pe de-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
seama că trenul și trupa de pe șosea erau mitraliate de avioane inamice. Cu mare greu s-a lungit pe podea, privind în jur. Unul din cei întinși pe jos avea țeasta străpunsă de un glonț. Nu mai răsufla. Doar o dungă de sânge șiroia ca o panglică pe fruntea nefericitului. Un altul, gemând, își strângea umărul din care șiroia sângele printre degete picătură cu picătură. „Apoi aici îi mai rău ca <acoloă. Aici nici nu te poți apăra măcar. Doar norocul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trecerii timpului nu poate fi eludat: Din viața noastră, muza mea de-o zi, / Rămân doar cu un fulg ce se așază / Pe trunchi uscat ce nu va mai rodi... Mai mult, timpul e un sculptor care Cioplește-n piele dungă lângă dungă, iar certitudinea acțiunii de eroziune pe care o desfășoară acesta face de prisos orice tentativă de contracarare a ei și, atunci, opoziția e doar declarativă: Vreau să mă schimb, dar nu mă las schimbat. Pentru a atenua gravitatea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
nu poate fi eludat: Din viața noastră, muza mea de-o zi, / Rămân doar cu un fulg ce se așază / Pe trunchi uscat ce nu va mai rodi... Mai mult, timpul e un sculptor care Cioplește-n piele dungă lângă dungă, iar certitudinea acțiunii de eroziune pe care o desfășoară acesta face de prisos orice tentativă de contracarare a ei și, atunci, opoziția e doar declarativă: Vreau să mă schimb, dar nu mă las schimbat. Pentru a atenua gravitatea sentimentului precarității
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o fi depus la vreo bancă. Apropos, domnule, cum îl purtați? Ce să port? Părul. Îl port în cutie, să nu se piardă. Aha. Ca pe card. Cec la purtător. Mitzy, pas alergător! îl iei pe dânsu, îi pui cravată, dungă la blugi, fond de ten, pastă antirid și-l aduci înapoi rapid, că se filmează. Și cu părul ce facem? Piaptănă-l dar neapărat cu o cărare la mijloc. Doamnelor, domnișoarelor și domnilor sunteți în direct cu primăria. Audiențe la
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
un lanț întreg... De magazine ? Magazine, magazii...Depozite întregi. Import-export ? Da, că ce e mult înăuntru dă și pe afară. Elvilla, cumva ? Mai degrabă Ludmila. Lud-mi-la!... Nu, din păcate, n-o avem în fișier. îi lipsește ceva. Cred că o dungă. Dungă, literă, oricum n-are sigla completă. Vreți să-mi dați o acțiune ? Poftim. Dar asta e o acțiune de divorț. Nu are valoare. Așa ziceam și eu dar bărbatu-meu zice că are. Și hectarele? Muntele, marea, lanțul ?... Hectare
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lanț întreg... De magazine ? Magazine, magazii...Depozite întregi. Import-export ? Da, că ce e mult înăuntru dă și pe afară. Elvilla, cumva ? Mai degrabă Ludmila. Lud-mi-la!... Nu, din păcate, n-o avem în fișier. îi lipsește ceva. Cred că o dungă. Dungă, literă, oricum n-are sigla completă. Vreți să-mi dați o acțiune ? Poftim. Dar asta e o acțiune de divorț. Nu are valoare. Așa ziceam și eu dar bărbatu-meu zice că are. Și hectarele? Muntele, marea, lanțul ?... Hectare de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lanternă? F Nu. P. O sticlă de wisky? F. Nu. P. Nu ? F. Da. P. Aha...Acum totul se luminează. F. Da, că s-a făcut ziuă. Ei bine, ezact în acest moment de maximă tensiune, o muscă verde fără dungi se așeză pe nasul defunctului. Se auzi un strănut lugubru și mortu se ridică într-o rână, salutând cu un deget la tâmplă organul și femeia și pe dumneavoastră, stimați cititori. Saluuuuut. BÂZZA Conform mai multor agenții de presă serioasă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
disponibili aparțin unui șarpe care, conform denumirii, are ochelari. Îl doriți? Da, dar numai dacă are dioptrii de plus doi și jumate! 3. Dă ce, ne întreabă un domn veteran al tranziției, dă ce mai repede îmi aranjez pălăria la dungă decât bugetul de lefegiu imun la înmulțire, imun la împărțire ?! Dă ce? Dă ce, continuă petentul , Oricât strâng robinetul La wați, la pusu-n oală, La orice cheltuială Am chix la...socoteală ? Stimate domnule domn, ne pare rău dar nu noi
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Cerneo, vezi că mi-a aprobat Camburov!”. ”Am vorbit cu Masleanca”...” Am aprobare de la Zodieru”...”Știe Cartianu”. De câte ori venea la pădure, Zorzon era îmbrăcat strident. Purta pe cap, invariabil, o pălărie de paie teșită, avea haine în carouri, pantaloni în dungi și pantaloni galbeni. Poseda trei ceasuri: unul la mâna stângă, cu o curea foarte lată, altul la dreapta, cu o brățară din piele de șarpe, iar al treilea era un ceas de buzunar, pe carel consulta la intervale de timp
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
acoperit cu o iarbă măruntă și aspră. Câmpul coboară la un moment dat într-o vale și urcă apoi pe o colină joasă unde fâșiile de iarbă alternează cu petele cenușii ale Pământului pustiit de soare. În depărtare, se vede dunga neagră a unei păduri în care se pierde linia ferată. O altă linie ocolește gara, face o buclă prin spatele magaziei de mărfuri, dar după câteva sute de metri se oprește în fața mlaștinii care începe acolo. Probabil ar fi trebuit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Soarele răsărise la 6,17. A doua zi, urma să răsară la 6,16, cu un minut mai devreme. M-am sculat dis-de-dimineață și m-am postat la fereastră, așteptând. Fix la 6,16 soarele și-a făcut apariția, înroșind dunga orizontului. Ziua creștea lent și nimic în lume nu putea opri soarele să răsară la ora prevăzută. Dacă toate cobrele s-ar ridica întărîtate, n-ar putea intimida dimineața, oprind-o să vină, cu picioarele ei desculțe și albe, exact
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Au început să mă amenințe și, înainte de a pleca, mi-au atras atenția pe un ton poruncitor să nu plec nicăieri de-acasă. Mă vedeam de-acum dus la tribunal, învinuit de omor. Culmea e că simțeam teama ca o dungă rece pe gât, parcă mă aștepta ghilotina. Probabil, pentru că citisem atâta despre eșafod... Toată ziua n-am ieșit din casă. Spre seară, am văzut doi îmblînzitori trecând pe stradă și cercetând îndelung fereastra unde mă aflam. Unul i-a șoptit
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
am zis. A rămas pironită pe bancă, îmbrăcată în trenciul care într-o noapte atât de zăpușitoare părea și mai curios, mai nepotrivit. Nu îndrăznea să se ridice. Luna scălda zidurile, linia ferată și câmpul într-o lumină albă, secetoasă. Dunga neagră a pădurii se deslușea undeva la orizont ca un început de nor, dar țârâitul liniștit al greierilor anunța că nu erau încă speranțe de ploaie. ― Și ce vom face acum? mă întrebă ea cu o voce sugrumată. ― Nu știu
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
transformarea eșafodului în metodă nu servește fraternitatea. Dacă s-au găsit filosofi care au putut spune că e fascinant să dansezi sub sabia lui Damocles, cum să trăiești, întreb, sub cuțitul ghilotinei? Cum să visezi când simți pe gât o dungă rece? Pe vremuri, le repetam elevilor această frază, care nu mai știu cui a aparținut: "Tortură, masacre, ruguri. Iată istoria! Un trecut de noapte și sânge. Trebuie să căutăm lumina în viitor". Torța a trebuit să fie aprinsă, uneori, într-o baltă de
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
nou starea febrilă a proceselor mele. Mă simțeam în gară aproape ca în camera mea. Nu-mi lipseau nici cărțile pentru că nu vroiam să caut nimic în ele, ci numai în memoria mea. Doar când ieșeam pe peron și vedeam dunga neagră a pădurii sau vârtejurile de praf ridicate de vânt, mă copleșea, brusc, oboseala. Cum mă întorceam însă la foile mele, îmi recăpătam energia să merg mai departe. Iată și apărarea. 24. "Subscriu la tot ce-a spus acuzarea împotriva
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]