1,836 matches
-
și partidele sale membre au contribuit la tranziția democratică a partidelor înrudite din țările Europei Centrale și de Est. În plus, FEDS este, de asemenea, important, în măsura în care "este și un loc de discuție și de schimb de idei asupra politicilor duse, și o acțiune de sprijinire politică a organizațiilor participante"384. Această contribuție la tranziția democratică este, desigur, parțială. Totuși ea a fost concretă și considerabilă. S-a operat și o distribuire a rolurilor între organizațiile social-democrate. De pildă, contribuția FEDS
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
locurile de muncă și cu atît mai mult trebuie să reușim să ne sporim responsabilitatea politică în cadrul Uniunii Europene"530. Totuși secretarul PSE arată imediat limitele acestei acțiuni: "dorința liderilor [...] era să schițeze un tablou cît mai realist al politicilor duse și al experiențelor realizate în fiecare țară și de a vedea clar raportul costuri/avantaje (inclusiv costul social și politic)"531. E curios că găsim spiritul metodei deschise de coordonare în discursul secretarului general al PSE. Asta constituie un indicator
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
aș vrea să conduci tu. Ritmul ăsta al tău lent și constant Îmi potolește durerile de cap. Sigur, am răspuns și am arătat către ceasul din lobby. Vrei să mai așteptăm? E trei fără un sfert. Pe-aici totul doarme dus. — E perfect - cea mai interesantă parte a zilei. Oamenii ori visează, ori fac sex. Poate amîndouă În același timp... Eu am pornit motorul, iar el s-a instalat pe locul din dreapta al Citroënului, cu o mînă atîrnată pe geam și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
nu știu ce titlu să-i dau, darămite ce să scriu în el. L-am deschis în fiecare zi de când l-am cumpărat, îl deschideam hotărâtă, cu pixul în mână, și ră mâ neam așa, cu privirea în caiet și cu gândul dus, și până la urmă tot la jurnal mă întorceam. Georgiana îmi deschide ușa fremătând de nerăbdare. Arată foarte bine, cu zulufii ordonați savant cu tot felul de agrafe. Poartă o fustă midi în carouri, strânsă pe corp, cu mulți nasturi într-
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pare. S-a deschis ușa la mine și a intrat mama, care mă fixează cu o privire pătrunzătoare. — Când ați venit? o întreb, cu greutate. Nu v am auzit. — De vreo două ore. Am mai intrat la tine, dar dormeai dusă..., îmi răspunde, la fel de grav, încât pentru o clipă mă simt vinovată că am adormit taman când au venit ei acasă și nu am fost trează, să-i întâmpin la ușă, cum se cuvine. Vine lângă mine și eu mă dau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mai petrec! Hai, caramba! mai adăugă, fluturându-și mâna și întorcându-i spatele. Eduard își luă cârjele și ieși din hotel, pornind spre casă pe jos, prin aerul curat de după ploaie, și merse bocănind cu cârjele în trotuar, cu gândul dus. Cu toate că nu își revenise complet din răceală, se simțea bine afară. Era o vreme plăcută, cu o ușoară briză adusă de câțiva nori ca niște bolovani atârnând din cer. Din când în când, se oprea și se așeza pe micile
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
duminica! Doamne, câtă energie puteam avea! Clara îi atinse fugar mâna. — Dar n-a fost în zadar, după cum se vede! Ai răzbit, ai ajuns unde ai vrut! Domnul Ionescu păru să nu-i audă comentariul și conti nuă, cu privirea dusă: — Țin minte că totuși am făcut o excepție în anul ăla, pentru că atunci s-au nimerit mai multe zile libere de 1 Mai, nu știu cum, și-am mers cu niște amici la mare. Am făcut autostopul, normal. Ce mândru m-am
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Mai bine fără prea multe amintiri! — Poate că ai dreptate, rosti Clara, cu glas răgușit, după o scurtă tăcere, privind tot înainte. în noapte aceea, Clara nu reuși să adoarmă deloc. Stătea în tinsă în pat, nemișcată. Domnul Ionescu dormea dus, cu spatele la ea, încovrigat sub plapumă. Veniseră acasă pe la mie zul nopții, pentru că a doua zi era vineri și Ion trebuia să mear gă la serviciu. De cum intrase în casă, Clara se dusese sub duș și acolo rămăsese nemișcată, lăsând să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
altfel, nu mai țin min te nici cum s-a întâmplat de s-au răcit relațiile între noi și nu ne-am mai văzut de atâta amar de vreme, zău așa! Pur și sim plu ai dispărut din senin și dusă ai fost... De ce oare? O privi întrebătoare pe Clara, care înghiți în sec și trase adânc din țigară, învăluindu-se cu fumul ocrotitor. — Eram și eu mai zbuciumată, rosti Clara într un târziu. Nu suportam micile tale bârfe cu fetele
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
corecție? îl întrebă ea, incredulă. — Spărgeam mașini și furam tte miri ce. Am vrut să văd cum e să te nimic-nicești, precum ființa pe care o a-doram... N-aș fi crezut așa ceva în ruptul capului! rosti ea, cu gân dul dus. îmi închipuiam că sunteți o familie destul de placidă, ca să zic așa... Cu tatăl tău care asculta muzică simfonică mereu... Cu fratele tău comod și vesel, care probabil e și-acum neschimbat... își opri fraza în aer, așteptând ca Bobo să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Se știe că Boureanu, bătrânul dascăl de școală, spusese, într-un ceas rău: Viața asta nouă, liberă de exploatarea omului de către om, e un coșmar, din care aș vrea să mă trezesc... S-a trezit ridicat în dricul nopții și dus a fost, în hrubele de la Gherla, nume consacrat detenției insolite și universale, devenind, pe urmă, băieș în minele de plumb și cine mai știe pe unde... Primele amintiri, care-i aparțin lui Petrea Păun din aceste zile, sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
între buștenii întunecați, tot mai departe și mai departe Și așa răcnea săracul, de să te ferească Bunul Dumnezeu! și așa se ducea pe apa neagră ca Moartea și noi cu nimic nu mai puteam să-i sărim în ajutor Dus a fost pentru vecie, Dumnezeu să-i ierte păcatele! am mai putut zice în gând fiecare, însă așa eram de cutremurați, de surparea năprasnică, a colegului nostru, în nenorocire și în Moarte, că nu mai reușeam să dăm drumul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
minge de fotbal - 15-50 de lei, mașinuțe cu telecomandă - 35-120 de lei, trusa manichiură - 25-35 de lei, perie de păr - 2-7 lei, lanterna - 3-15 lei, rucsac - 10-35 de lei, cantar de bucătărie - 5-13 lei, baterie chiuvetă - 25-75 de lei, baterie dus - 30-80 de lei, triplu ștecher cu prelungitor - 5-15 lei, șosete - 2-6 lei, boxeri - 4-7 lei, pulover - 25-75 de lei, vestă - 25-35 de lei, helanca - 20-30 de lei, ceas deșteptător - 4-20 de lei, calculator de buzunar - 5-25 de lei, binoclu - 160-350
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
irezistibilă de al ei. Dormeam atunci singur in birou, scos din pepeni, pentru că îmi aminteam că și Petrică îmi povestise că o pățise la fel... încît șovăii înainte de a vîrî fisa în aparat. Era trecut de zece, desigur că dormea dusă, totuși formai numărul, îi auzii însă numaidecât glasul. "Matilda, scuză-mă, te-am trezit din somn?" "Nicidecum!" "M-ai așteptat? E ceva grav, o să-ți povestesc..." Tăcere. Ei da, tăcere, i-o cunoșteam, era inutil să încerci să i-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Gata, zise, cu o voce ascuțită, imitând ceva, o chelneriță sau o bucătăreasă, nu se mai servește nimic, s-a închis tot, și bucătăria și bufetul." Dar mai era vin, păstrarăm câteva pahare și revenirăm. Doamna Chiriță nu se lăsă dusă nici după ce zbanghiul și soția lui plecară și ei, dând bună seara foarte ceremonioși. "Însoară-te, domnule Petrini, reveni arămia, care acum, sub lumina lunii, arăta în mod curios mai bătrână decât la lumina zilei. Ce aștepți? Vremea trece! și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nici un fel de adevăr despre nici un fel de femeie. Știam destule, mi-ajungeau... Că trăisem o minunată aventură, sau că nu fusese doar atât, ci ceva mult mai mult, mi-era egal... da, roata se poate mișca, dar osia, deși dusă tot acolo unde gonesc spițele, nu rămâne ea nemișcată? Soarta lor nu e chiar comună, și de ce ar fi? Spițele mele fuseseră odată sfărâmate și cu greu făcusem rost de altele. Nu vor alerga la voința acestei fete și a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ușor versul trei: „Sorcova, vesela/ Să trăiți, să-mbătrâniți/Și la anul să muriți!“ Mă alesesem, bineînțeles, cu-o papară de la bunicu’ Vitalian și cu interdicția de-a mai sorcovi vreodată pe cineva. Sorcova îmi fusese și ea confiscată și dusă departe, la țară. De fapt, accelerarea era corectă, bergsoniană, rezumatul făcea transportul unei vieți, de la un cap la altul. Până și instrumentul cu care îl bușeai pe umeri și pe spate pe împricinat, cât îți debitai poezioara, aducea a prăpăd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alt joc, o nouă competiție, o redistribuire cu succes a mărfii neuronale. Utilizatorului ar fi putut să i se întâmple orice, ar fi putut fi eliminat, șantajat sau distrus pe bucăți; fără folos: marfa ar fi triumfat, ruptă de ambalaj, dusă mai departe de rețeaua proaspătă și liberă a cuvintelor. Mai rămânea o singură întrebare. Cine avea acum harta? 38-ul a depășit „Blauer Stern“, a oprit la stop și, după ce-a trecut de casele de pariuri, a cotit spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu vede în țăran nici pe compatriotul lui, nici pe creștin, nici pe om, ci o simplă unealtă de muncă, o vită de jug, un paria. De aceea se vor vedea pe moșiile a d-alde Zevzecopol și Pehlivanidis oamenii duși în lanțuri și nemâncați ca să lucreze pentru datorii adesea false, fictive, bazate pe contracte false, legalizate de primari venali, executate de subprefecți mituiți. Daca ne întrebăm cum un Simulescu a plătit datorii de sute de mii de franci, fiind prefect
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atunci un nou apel la țară e necesar, sau ei o merită și atunci să rămână la putere. Numai astfel lupta noastră are un înțeles, numai astfel știm ce voim unii și alții. Daca e vorba de vot constituțional, fie dusă ad absurdum domnia roșiilor, rămână Serurii desfrunziți* cum sânt înaintea țării, judece țara și, daca voiește să-i realeagă, realeagă-i, nu vom avea nimic de zis. Dar sîntem siguri că din momentul ce dispare perspectiva sacului cu grăunțe, roșii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etic, judec]țile morale exprim] simțiri. De aceea, a spune c] „nimic nu este bine sau r]u” sau c] „nimic nu conteaz]” indic] absența frapant] a sentimentului. Acest lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic presupune absența sentimentelor de acest gen asociate cu p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți subiectivismul etic, trebuie s] concluzionezi c] „nimic nu este bine sau r]u”. Ai putea, de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Românii - spun ei - trebuie să lupte pentru Împărat și pentru națiune, ceea ce Înseamnă același lucru (la fel cum pentru maghiari, În vara lui 1848, lupta pentru atingerea obiectivelor propriei revoluții, În care se loveau de uneltirile „camarilei vieneze”, era una dusă Încă tot În respectul ordinii legale, dinastice). Dar această „parazitare” retorică a principiului dinastic de către cel național nu face altceva decât să mărturisească slăbiciunea celui din urmă. Ar fi putut fi convinși țăranii români sau măcar preoții lor să se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
O circulară din 1799 a episcopului din Vârșeț formulează ideea În mod explicit: Aduceți-vă aminte de răzmerița cea turcească de curând trecută, cum țara noastră și sate și orași și bisărici și norodul s-au pierdut și În robie duși fiind or pătimit. Și luați În socoteală pe dușmanul nou, acesta, franțuzul, cu adevărat mai milcom e decât turcul, iară mai amar și mai rău În năravul, În toate pășirile lui iastă. Când or intra el În țările noastre, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și s-a aflat În relații excelente cu românii. Pentru aceasta pledează mai multe elemente, În afara polemicii sale cu Ürmösy. Gazeta de Transilvania, 1844, p. 336, publică un „Atestat”, prin care patruzeci de boieri munteni Înfățișează elogios activitatea sa bisericească dusă timp de treizeci de ani, tocmai În intenția de a-l disculpa, În Transilvania, de atacuri În genul celui al lui Ürmösy. Cantor de Avis și Comers, 1840, pp. 254-255, Îi publicase o cuvântare adresată domnitorului cu ocazia Paștilor, În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la anumite distanțe alternate cu alergare ușoară înapoi; - „suveica” - alergare peste 4-6 garduri pe un culoar de atletism după care executantul se întoarce înapoi pe alt culoar unde se află tot 4-6 garduri. Astfel, alergătorul va executa serii de alergări dus - întors peste garduri, - participarea la diferite întreceri sub forma concursurilor de casă sau de verificare, unde se pune accent pe realizarea unui timp de deplasare cât mai bun, pe obișnuirea cu competiția și cu adversarii Notă Ținând cont că însușirea
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]