35,511 matches
-
Leagăn, Dorință, Nu-mi voi aminti etc.). Emil Botta alege somnul drept alternativă la luptă, dar lupta intră în somn. Este contra-zicerea dintre orizontal și vertical: Arborii mor în somn ca pruncii în leagăne. (Vacanță) Nu se ajunge, totuși, la echilibru între antiteze. Absența acestuia duce la o pendulare între orizontal și vertical, între veghe și somn, între viață și moarte. Între imaginea din oglindă, care se culcă și adoarme subit în timp ce actorul rămâne în picioare. Arborii, simbol al verticalității, cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
între orizontal și vertical, între veghe și somn, între viață și moarte. Între imaginea din oglindă, care se culcă și adoarme subit în timp ce actorul rămâne în picioare. Arborii, simbol al verticalității, cunosc o moarte... orizontală. Încercarea de a stabili un echilibru eșuează dramatic: Iluzii, mi-ați furat echilibrul, pământul meu se clatină ca un trapez. (Un cuceritor) Dezechilibrul conduce poetul spre o lene contrafăcută, exhibiționistă (suprem paradox), scontând anumite efecte regizorale. Reluăm versurile: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
somn, între viață și moarte. Între imaginea din oglindă, care se culcă și adoarme subit în timp ce actorul rămâne în picioare. Arborii, simbol al verticalității, cunosc o moarte... orizontală. Încercarea de a stabili un echilibru eșuează dramatic: Iluzii, mi-ați furat echilibrul, pământul meu se clatină ca un trapez. (Un cuceritor) Dezechilibrul conduce poetul spre o lene contrafăcută, exhibiționistă (suprem paradox), scontând anumite efecte regizorale. Reluăm versurile: Rogu-te politicos, nu sta în picioare, Suntem în lunca Trântorilor, a Marilor Leneși. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dormeau duși visând o irealitate. Ape și văi, codri și munți se nășteau din albele frunți. Ideea că viața e vis ("La vida es sueño"), că întreaga existență nu este nimic altceva decât un imens semn de întrebare, își găsește echilibrul în ironie. Fr. Schlegel arată că "O ideea este un concept împlinit până la ironie, o sinteză absolută de antiteze absolute, schimbul neîncetat și autocreator dintre două gândiri în conflict". Ironia, prin alegoria exprimării, poate fi un puternic intensificator: Și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
soarelui”), prin dozarea tonurilor și a accentelor rezultate din ludicul tușelor sau chiar din simplele pete în culoare (v. compozițiile sale cu „Târguri” și „Caruselul” impresionante prin construcții simetrice, prin diversitatea și expresivitatea mulțimii de personaje în mișcare). Ordinea și echilibrul care emană din firea tablourilor, din țesătura lor, nu sunt tulburate de „rupturile” care le însoțesc facerea; sciziunile pot ține de ritm sau de vopsea, cel mai frecvent fiind supusă unui asemenea tratament culoarea albă. În compoziția „Cosașul” bunăoară, albul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mic. Dar, tot din analiza curbei, se poate trage concluzia că pârâul Lohan nu este analizat suficient pentru ordinul pe care îl poartă. Aceasta dovedește că sistemul este într-un proces continuu de evoluție, regiunea studiată găsindu se într-un echilibru dinamic, datorită proceselor denudative foarte active. c). Raportul de confluență - Rc - Raportul dintre numărul segmentelor de un anumit ordin și numărul de ordin superior se poate exprima prin relația: Rc = N1/N2 și relevă, de asemenea, stadiul dinamic al rețelei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
din urmă transformându-se în orașe. Aceasta se datorește excepționalei explozii demografice care a caracterizat aici secolul al XIX-lea și care explică și faza de maximum în procesul de defrișare a pădurii, apariția problemei agrare, foamea de pământ, ruperea echilibrului dintre om și natură prin generalizarea degradării solurilor, accentuarea torențialității rețelei hidrografice, creșterea frecvenței inundațiilor catastrofale în luncile râurilor. Astfel, până la recensământul populației din 1912, densitatea acesteia în regiunea avută în vedere a oscilat între 37,5 și 90,6
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
totodată și anumite tendințe de specializare locală în creșterea unor specii de animale (bovine), elemente ale unei economii agricole deschise. Creșterea populației a impus însă, succesiv, după 1860, efectuarea unor reforme agrare ce au condus la o anumită presiune asupra echilibrului natural, și așa fragil, al acestei zone de silvostepă, cu excesivități climatice și hidrografice. Consecințele acestora pot fi urmărite nu numai în regiunea studiată, ci în tot Podișul Bârladului, constituind în bună măsură rezultatul unei practici agricole extensive, de slab
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 22-24), conținea însă anumite structuri de organizare care au permis destrămarea acelui echilibru social și apariția unei clase îmbogățite de săteni. Principalul element de organizare care a permis diferențierea unora dintre membrii ei l a constituit mecanismul de colectare a birului. Birul nu era stabilit pe gospodărie, ci pe întregul sat, și era
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
individ se exprimă personalitatea. Numai că, uneori, un individ ajunge să influențeze foarte mult asupra maselor. Aceștia sunt aleșii. Istoria este făcută de aleși. Paradoxul societății umane este că mulțimea îi produce pe conducători, iar aceștia o conduc. Ideea de echilibru social e caracteristica oricărei democrații burgheze. Asta e forța constantă a democrației. Iar extremelor — fie extremei stângi, fie extremei drepte —, care violează ideea de echilibru social, democrația le este ostilă. Eu nu sunt democrat. Am asemănat democrația cu jigodia la
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
societății umane este că mulțimea îi produce pe conducători, iar aceștia o conduc. Ideea de echilibru social e caracteristica oricărei democrații burgheze. Asta e forța constantă a democrației. Iar extremelor — fie extremei stângi, fie extremei drepte —, care violează ideea de echilibru social, democrația le este ostilă. Eu nu sunt democrat. Am asemănat democrația cu jigodia la câine: nu scapă decât cei care sunt tari. Eu sunt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect față de marele popor român. Și până la urmă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
declarat că Germania n-are nevoie de prieteni, ci de supuși. Păi cum poți să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism? Orice extremă este socialmente insuportabilă, pentru că e lipsită de ideea fundamentală a oricărei societăți bine organizate, ideea de echilibru. Extremele violează ideea de echilibru social. Și poporul, și foarte mulți intelectuali nu pot suporta extremele, iar democrația este ostilă extremelor, care confiscă — și extrema stângă și extrema dreaptă — personalitatea umană. Nu cred însă că extrema dreaptă poate fi gândită
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
nevoie de prieteni, ci de supuși. Păi cum poți să mai fii colaborator cu un asemenea imperialism? Orice extremă este socialmente insuportabilă, pentru că e lipsită de ideea fundamentală a oricărei societăți bine organizate, ideea de echilibru. Extremele violează ideea de echilibru social. Și poporul, și foarte mulți intelectuali nu pot suporta extremele, iar democrația este ostilă extremelor, care confiscă — și extrema stângă și extrema dreaptă — personalitatea umană. Nu cred însă că extrema dreaptă poate fi gândită în paralel cu cea stângă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
umană. El are un singur defect: prin competiția dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată apariția deșeurilor sociale, adică a neajutoraților. Orice sistem social rămâne până la urmă un joc deschis, neterminat. Nu s-a găsit formula de echilibru între individ și societate care să n-aibă nici un rest. LIBERTATE Unde e omul, în imanență, absolut liber? Într-o bisericuță de lemn din Maramureș, unde sacerdotul creștin vorbește de mistere, de taine, și se lasă învăluit de ele ca
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
o comunitate și orășenii o societate. Comunitatea e de natură organică și societatea orașului e de natură construită. Orășenii sunt juxtapuși, cum sunt cartofii în sac, în timp ce sătenii stau în sat prin reguli de comportare, conviețuire, prin asigurarea sănătății și echilibrului mediului ambiant. Obștea țărănească creează doar moravuri rurale, dar nu creează norme pentru o cetate ca cea modernă. Când Ion Mihalache a creat Partidul Țărănesc și a vrut să organizeze cetatea pe interesele rurale, i s-a obiectat că „domnul
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
pentru mine, o auzise pe Andrea care se așezase chiar pe geamantan, pentru mai multă siguranță. Șoferul mâna ca nebunul, nu ținea cont de apostrofările celor din mașină care se balansau când pe o parte când pe alta Într-un echilibru fragil. El avea de respectat un grafic și altceva nimic nu-l interesa. Mai avem de trecut hopul de la recepție, după care știm exact În ce cameră vom sta, iar restul zilelor vor fi o reală vacanță, draga mea, oftase
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
trei: mama ei, bunica ei, bunicul ei. La un moment dat a început un cutremur puternic care clătina totul: casa, mobila și persoanele prezente. În casă nu s-a răsturnat nimic, nu s-a rupt nimic, toți și-au păstrat echilibrul. Bunica G. se uita atentă la mama ei și la ceilalți să vadă dacă rămân în picioare. Totul era bine, cu tot cutremurul. În momentul în care cutremurul s-a oprit, bunicul a scos un urlet neomenesc și atunci bunica
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
înălțăm spre Lumină, spre Cer, spre Spiritul nostru și spre cel Universal. Să încercăm cu toții, tineri și maturi, să privim mai departe de necesitățile sau buiecia vieții și vom constata destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Luminează a noastră minte Lucruri bune să’nvățăm! Că Tu ești stăpânul lumii Și al nostru Tată ești. Și pe toate cele
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
blestemați”. Eu cred că nu sunteți blestemați și mai cred că mama vă ocrotește foarte mult, dar voi nu știți să cereți și nici să acceptați ajutorul de sus. Orgoliul fără rost, mândria prost înțeleasă nu fac casă bună cu echilibrul și înțelepciunea, cu Iubirea și Lumina. Voi nu știți să spuneți „Mulțumesc Doamne!”, la voi în casă este invocat aproape la orice frază întunecatul, în loc să invocați Lumina; voi nu știți să iertați și ce e mai rău, nu știți și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și toate. 11 decembrie 2008 Se apropie Crăciunul. Parcă e mai multă Lumină în noi și în jur. E o atmosferă mai destinsă, mai relaxată, ca atunci când știi că totul va fi bine, că e cald și tihnă. E un echilibru în toată natura, echilibru pe care nu l-am mai simțit chiar așa profund. Am visat-o și pe mama, era cu E. la braț și asta m-a bucurat, pentru că mi s-a dat de știre că se face
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
2008 Se apropie Crăciunul. Parcă e mai multă Lumină în noi și în jur. E o atmosferă mai destinsă, mai relaxată, ca atunci când știi că totul va fi bine, că e cald și tihnă. E un echilibru în toată natura, echilibru pe care nu l-am mai simțit chiar așa profund. Am visat-o și pe mama, era cu E. la braț și asta m-a bucurat, pentru că mi s-a dat de știre că se face o schimbare în bine
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
îngrămădirea notațiilor, pedant prin științism și exuberant prin lirism, stilul scriitoarei poate fi lipsit de calitățile obicinuite ale clarității și sobrietății; raportat însă la bogația fondului și la ritmul sufletesc, e nu numai un stil necesar ci, prin armonie și echilibru intens, și unul perfect.” Pe o continuă alternare de planuri, pe o permanentă pendulare între realitate și irealitate, este construită opera epică a Hortensiei PapadatBengescu. Mișcarea ființei între acești doi poli are însă începând deja cu romanul Femeia în fața oglinzii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
acești doi poli are însă începând deja cu romanul Femeia în fața oglinzii) un vădit caracter de circularitate, fapt care poate trece drept semn al impasului, dar el poate să apară tocmai ca o depașire a impasului, ca o soluție de echilibru. La scriitoare contrariile nu mai tind să se suprime, ci se completează unul pe celalalt, supunându-se unui model al circularității. Manuela, protagonista romanului Femeia în fața oglinzii, trăiește în chip evident un sentiment al dezgustului față de realitate, față de fenomenul existenței
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de acțiune, o componentă, un aspect particular de de folosire a metodei. O metodă apare ca un ansamblu corelat de procedee considerate a fi cele mai potrivite pentru o situație dată de învățare. Calitatea, adecvarea și congruența procedeelor didactice asigură echilibru, suplețe în actul didactic, crează o stare de bună dispoziție. Există situații în care metoda devine procedeu, iar procedeul, metodă didactică. La disciplina istorie asemenea situații sunt des întâlnite. Astfel, expunerea devine procedeu în contextul metodelor activ-participative, în timp ce, demonstrația cu
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
488ha), vișini și cireși, gutui. Versanții dealurilor fiind împăduriți cu păduri și pajiști pe o mare întindere, silvicultura, ca și zootehnia imprimă o notă caracteristică acestui peisaj subcarpatic. Codrii de fag, pădurea de foioase și de amestec îndeplinesc o funcție de echilibru a regimului precipitațiilor. De asemenea, pădurea, ca și vegetația ierboasă, fixează solul împiedicând degradarea terenurilor. 3. 6. FAUNA Sub aspect faunistic, zona analizată este central-europeană, ca întreg spațiul subcarpatic. Fauna de vertebrate a pădurilor este formată mai ales din păsări
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]