3,503 matches
-
cumva că nai făcut tot cear fi fost cu putință.“ Ciudate cuvinte din gura unui paz nic! Pe de o parte, aceeași amânare indefinită. Pe de altă parte, o anume 186 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 194. compasiune față de celălalt. Echivocul situației este aproa pe desăvârșit. Acest echivoc din fața primei intrări tre zește în omul de la țară sentimente opuse. Ajunge să vadă în primul dintre paznici o figură obscură, „singurul obstacol carel împiedică să intre în lege“. Nici cu privire la sine nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fost cu putință.“ Ciudate cuvinte din gura unui paz nic! Pe de o parte, aceeași amânare indefinită. Pe de altă parte, o anume 186 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 194. compasiune față de celălalt. Echivocul situației este aproa pe desăvârșit. Acest echivoc din fața primei intrări tre zește în omul de la țară sentimente opuse. Ajunge să vadă în primul dintre paznici o figură obscură, „singurul obstacol carel împiedică să intre în lege“. Nici cu privire la sine nu mai are multă siguranță. Cu timpul, își
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
strigăt și un altul, mai puternic, răsună imediat după aceea, dar cineva, poate însuși Anianus, impuse cu hotărâre tăcerea. Sebastianus înțelese că întreaga piață stătea în ascultare. Când pentru a treia oară sunetul trâmbițelor se făcu auzit limpede și fără echivoc, un vuiet explodă în mulțime. Armata lui Etius sosise. Hunii erau tot acolo, la câțiva pași, însă cetatea - înțeleseră cu toții - era salvată. Firește, Balamber și războinicii săi auziseră și ei, iar în rândurile lor se strecura acum confuzia. Sebastianus văzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nu are nici o importanță, chiar dacă "mai bine" ar fi egal cu mai frumos. Poți fi mai frumos decât în tinerețe chiar când ai șaptezeci de ani. În cazul întîi, are o importanță capitală! Pentru a construi atât de repede fraza echivocă, unui bărbat i-ar trebui reflexiune și calcul. Dar femeilor le ajunge instinctul. Nu i-am cerut nici o explicație. A cere astfel de explicații unei femei este o prostie. Reacțiunea - și ea tăcută - a Adelei ar fi fost, ca a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
făcut curte doamnei M..., coanei Anicăi, Adelei și maicii și, cu un instinct sigur, a știut să varieze tonul cu fiecare din ele. Abundența lui, eufemismul și circumlocuțiunea în stil arhaic au fost admirabile. Cu maica a fost ascuțit și echivoc pe tema renunțărilor monacale. Dar maica nu i-a rămas datoare cu nimic. Tema ei, învăluită și în termeni sacerdotali, era lipsa de renunțare a "unora". Imediat după cafea, pe care maica i-a servit-o într-o ceașcă dublă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
că a pus conștiința unui Kant într-un corp de mamifer supus legilor stupide ale naturii, care (...) poate stinge pentru eternitate conștiința în care se aprinsese un univers" (116). Altă dată este sensibil la progresele civilizației, unul dintre ele - remarcă echivoc ori nu moralistul - fiind "instituția femeilor galante", ce presupune o mare distanță, anume de la năvala primitivă a satisfacerii plăcerii fizice la negocierea actuală. O altă grupă, cuprinzând circa cincizeci de aforisme, se referă la relația femeie - bărbat, la iubire. Și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
bărbatului, și el cu voința fisurată. Și acum o întrebare sentimentală. O iubește intelectualul Codrescu pe Adela? Cu siguranță! Însă teama de repercusiunile iubirii declarate (teama de cuvântul dezambiguizator!), îndoiala față de sine însuși îl obligă să adopte o conduită rezervată, echivocă. Grija lui este să ascundă: "dar ceea ce e gândul meu de fiecare moment și interesul capital al vieții, tocmai aceea ascund de ea". De ce? Dezvăluirea, o știm, înseamnă vulnerabilitate. Lucrurile nu trebuie reduse la o simplă confruntare, cum procedează Ioan
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de un timp (estival, vacanță) și de un spațiu (munte, încărcat cu conotații juvenile și erotice) propice. Aceste paralelisme, complementarități prefigurează în Adela o constelație de succedanee, o estetică a dublului, a ascunsului și substituirii. Exprimarea contrarie, perifrastică, tăcerea sau echivocul sunt modalități menite să ilustreze această imprecizie structurală. Iubirea, recunoaște naratorul, este mai prețioasă din cauza haloului halucinatoriu în care Adela este cuprinsă. De aceea, iubirea nu este concepută în toată globalitatea ei. Impresia de succedaneu a iubirii rezultă și din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
este mai important, nici un cuvânt de dragoste nu se pronunță în acest roman de dragoste! Somat, în final, de Adela să-și precizeze natura sentimentului ce i-l purta, naratorul-personaj ezită, se ascunde discursiv ("înconjurînd cuvântul teribil"), caută o formulă echivocă ("prietenie pasionată"). Intelectualul Codrescu câștigă pariul cu sine trecând prin iadul delicios al ispitei erotice, suportând fără să crâcnească -, probă a intelectualității și voinței sale. Profilul personajului ar rămâne incomplet dacă nu am vorbi, măcar în treacăt, de senzualitatea sa
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ispititoare), vrea sa atragă, dar cu mijloace subtile, difuze. Nici textul nu se deschide, nu epatează. Are repulsia declamativului, a stridenței, dar observăm și lascivități ascunse, bănuite senzualități, de care nu face caz. Gustul umorului și al ironiei, al expresiei echivoce, sensibilitatea față de natură - însușiri ale personajelor - le regăsim la nivelul discursului epic. Aridității intelectualului îi corespund formulările eliptice, timidității lui pofticioase, punctele de suspensie, insinuările, lucidității și experienței culturale, stilul critic, eseistic. Exprimarea sinonimică răspunde deliciului senzual, de parcă fiecare cuvânt
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
uitându-se la mine, era singurul program radiofonic pe care-l detestam din toată inima. Detest copiii precoce. Dacă aș fi avut vreodată un copil care săă Sfârșitul frazei a rămas pierdut pentru noi. A fost întreruptă, subit și fără echivoc, de cea mai tumultuoasă, cea mai asurzitoare și cea mai falsă gălăgie în mi bemol pe care mi-a fost dat s-o aud vreodată. Toți cei din mașină am sărit literalmente ca arși. În momentul acela treceau niște cohorte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
unde pe ușă scria „Comandant”, luând loc În scaunul acestuia. Îl invită să stea pe scaun alăturat, Își aprinse o țigară oferind și lui una, dar cum acesta refuză puse pachetul cu țigări la Îndemână Începând discuția cu un ton echivoc. „Îndodeauna domnule, am avut oroare de mutat! El generează În așa fel o harababură Încât niciodată nu vei afla ce ai nevoie, va fi necesar să treacă mult timp...Îmi pare rău...!” „Evident, Tony Pavone nu se aștepta la o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acționând butonul soneriei. Nu a trebuit să aștepte prea mult, Întrucât laboranta deschise ușa zâmbindu-le malițios. „A fost anunțată scorpia...” - gândi el Înmânându-i adresa poliției, privind la ea triumfător. „Laboranta parcurse rândurile Înscrise pe scrisoare, afișând o figură echivocă. „Veniți peste trei zile...!” Tony Pavone văzu negru În fața ochilor. „Cum adică...?” Laboranta cu un calm enervant preciză. „Dactilografa e plecată În concediu!” „O bat eu la mașina de scris...” - se oferi Atena. „Vă rog, aici nu-i talcioc? - se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bază de orientare, Însăși evoluția legilor riguros stabilite a Întregei existențe cosmice...!” „Adevăr a-i grăit dar, zic eu, afrontul e destul de avansat...!” „Nu-i avansat deloc Șefule...” aprecie Tony Pavone. Această anomalie se poate rezolva, luând o hotărâre fară echivoc, adică: ce-i prinși În flagrant delict, să li se de-a o avertizare, iar În caz de recidivă - să fie trimeși pe alte planete unde poate, acolo vor găsi Înțelegere...!” „După câte știu eu, țara noastră oferă ani mulți
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
neapărat arestarea mea...? Darea de mită e pedepsită de lege...! Dacă Întradevăr aveți nevoie de bani, putem discuta În afara granițelor acestei oribile instituții...! Oricum, suma e astronomică ca să poată fi pusă În discuție...!” - vorbi Tony Pavone la rândul lui oarecum echivoc, lăsând să se Înțeleagă poate, i-ar fi de folos prietenia lui. Evident contrariat de cele două alternative, anchetatorul zâmbi malițios, făcând semn celui care păzea intrarea să-l conducă către ieșire, adăugând.” De câte ori vei fi chemat să vi-i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să fiu omul lui de Încredere...! În acest scop, urmează să-ți cer zece mii lei Împrumut, să-l anunț să vină cu potera să te priponească pentru dare de mită...! Ce să-ți mai spun...! La prima propunere am răspuns echivoc Însă la a doua am refuzat categoric. Am dat vina pe religie, argumentând: eu sunt om evlavios și, nu pot comite o faptă care va provoca mânia Cerului...!” „Va trebui să ne ascuțim vigilența...!” - fu de părere Șeful Șantierului. „Acest
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la rugămintea mea despre acel besmetic călău Lc.Col.Tudose Ion, dar cum nu se văd rezultatele ce să cred...! Ai uitat, nu vrei să mă ajuți ori nu-ți permite nevasta-ta...! Emil Gârlenu Însă, de fiecare dată răspundea echivoc, ca la următoarele Întâlniri tot În restaurante de lux și, sorbind paharele de Murfatlar cu o sete teribilă, nu-i aducea nimic concret decât numai promisiuni mincinoase. După ieșirea din penetenciar, Îi telefonă și acesta veni la Întâlnire flămând și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tifon, pătate de sânge. Lucrurile comestibile vor fi mereu respectate de un om care aproape că murise de foame. Muncitorii, și ei, În halate albe, lați În umeri și vânoși, un personal bine clădit, oamenii măcelarilor. Lângă râu mirosul era echivoc. Nu știai sigur dacă mireasma de crud se trăgea de la mal sau de la sânge. Iar aici Sammler văzuse cândva un șobolan pe care Îl confundase cu un șoricar. Boarea ce se Înălța din acest colț scăldat În lumină electrică aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era necuviincioasă. Folosea cravate și batiste asortate de la Countess Mara și pantofi ascuțiți, ultrașic, ce aminteau mai puțin de medicină și mai mult de Las Vegas și de viața de petreceri, cu curse, dame și cântărețe. Lucruri legate În mod echivoc de bunătatea lui. Legănându-și umerii ca un pistolar. Purtând haine cu rever dublu. Jucând gin și canastă pe mize mari și vorbind din colțul gurii. Detestând medicii kulturnîi care voiau să discute despre Heidegger sau Wittgenstein. Doctorii adevărați nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nefericire. Partenerul lui murise făcând ceea ce-i plăcea. Munca lui se concentra pe ce aveau oamenii mai urât în ei, dar făcându-și meseria Mike intra în contact cu oameni foarte frumoși. Până atunci, bărbatul așteptase un semn lipsit de echivoc din partea Jinei și numai Dumnezeu știa de ce nu putea să considere că acea cerere în căsătorie era tocmai semnul așteptat. Și Jina își pierduse partenerul, iar Mike și-a dat seama rușinat că niciodată n-o luase în brațe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
cât mai curând posibil"25. Ultimele două sesiuni ale Comitetului însă (Geneva, 1973 și New York, 1974) au fost decisive în ceea ce privește îndeplinirea mandatului încredințat acestui organ de Adunarea Generală a O.N.U. În cadrul acestor sesiuni, delegațiile participante au recunoscut, fără echivoc, importanța definirii agresiunii, autoritatea moral-politică și valoarea juridică a unui astfel de document. Obiecțiile împotriva adoptării definiției agresiunii pe considerentul că ar impieta asupra atribuțiilor care revin Consiliului de Securitate, potrivit dispozițiilor Cartei au fost respinse de către majoritatea reprezentanților statelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
marginea îndoielii. Mă prăbușesc incert în praful înghețat al dimineții de sepie și emisiile pulsatile trec dincolo de așteptări suspendându-se una pe alta. Nu cerșesc blândețea zilelor de ieri, doar sunt tentat de atracția viitorului ce se poticnește în staționări echivoce. Liminar, clipele brodate timid se pierd, însă acum mă-nghesuie, oscilează, mă leagănă duios zvâcnesc în afară tot felul de versuri întâmplătoare declanșând flashul amintirilor înăbușite ce nu le-am întâlnit niciodată
At?t de cald by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83727_a_85052]
-
Un studiu! . . . - Lino! zici că inventase, în ultima instanță, să fie tandră cu tată-său! E nostimă, Mini! închipuiți-vă! Ca să nu plece la Sibiu schimbase deodată manevra. începuse să roage pe Hallipa, să-i șoptească, să-1 ademenească. După scene echivoce, Hallipa s-a convins că la Sibiu va face scandal și îi va da de rușine, și cum Lenora țipa să plece - i-au dat drumul în lume. Mini ascultă cuvintele din urmă mai bine. 28 - Iți închipui chinul bietei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Lina încîntată de rezultat și dispăru iar în sofragerie. Nory se și întorsese. - Dacă pot ușura puțin pe Lina de ocări, tot e ceva! ... îi e frică de mine ilustrului! - Vezi ce gogoriță ești! râse Mini. Nory făcu o strâmbătură echivocă. - Se teme oare de tine pentru că frecventezi lumea studențească? E poate galant pe acolo? glumi Mini. li poți compromite. - Adică crezi poate că nu e! Fiindcă e urât ca o maimuță?! Nu asta l-ar turbura. Dimpotrivă, s-ar îngîmfa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
toate zilele, pe care frații mai mari îl priveau încă cu mirare și care aștepta abia să devie clasic la rândul lui și să fie înlocuit. Subt aparențe întortocheate, suflete simple se trudeau să ducă un trai complicat, și firi echivoce trăiau subt firme vechi si oneste. Un iarmaroc! Fata de mahala dispăruse sau era exotică, și profesiile noi, plebeiene, dactilografia și manichiura, schimbaseră forma mahalalei. Șoferul era chintesența băiatului de mahala trecut prin mecanică ca prin foc, pentru a lua
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]