1,590 matches
-
poziție proprie și se poate vedea doar dintr-o zonă anume de pe glob. Pentru a observa cu ochiul liber o eclipsă de Soare, de orice tip ar fi ea, este nevoie de un filtru solar special. Fără acest filtru observarea eclipsei duce la accidente grave ale ochiului, care pot ajunge până la orbire. Filtrul cel mai accesibil este filtrul de sudură mai dens, însă, din cauza grosimii sticlei, pot apărea imagini duble. Filtrul ideal, numit filtru Mylar, este o peliculă aluminizată care oprește
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
cel mai accesibil este filtrul de sudură mai dens, însă, din cauza grosimii sticlei, pot apărea imagini duble. Filtrul ideal, numit filtru Mylar, este o peliculă aluminizată care oprește radiațiile periculoase. Formal și tranzitul (trecerea) planetei Venus prin fața Soarelui produce o eclipsă de Soare, dar de proporții mult mai mici. Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
o eclipsă de Soare, dar de proporții mult mai mici. Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
dar de proporții mult mai mici. Distanța Pământ-Lună variază cu până la 6% față de distanța medie. Din această cauză, mărimea aparentă a Lunii diferă ca efect al distanței până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
până la Pământ, iar de aici apare diferența dintre o eclipsă totală și o eclipsă inelară. Distanța Pământ-Soare variază și ea în cursul unui an (o rotație completă a Pământului în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
în jurul Soarelui), dar această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
această diferență nu influențează prea mult tipul de eclipsă. În medie, Luna apare ceva mai mică decât Soarele (pe bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna siderală". Însă, în timpul
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
bolta cerească, în acest caz ne referim la dimensiunea aparentă și nu la dimensiunea reală), și deci majoritatea eclipselor centrale sunt eclipse inelare. Doar atunci când Luna este ceva mai aproape de Pământ decât în medie, aproape de perigeu, avem parte de o eclipsă de Soare totală. Luna orbitează în jurul Pământului în aproximativ 27,3 zile. Această perioadă este cunoscută drept "luna siderală". Însă, în timpul unei luni siderale, Pământul a înaintat și el în mișcarea sa de revoluție; făcând o medie între timpul dintre
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
gravitației Soarelui, iar un circuit complet se termină o dată la 18,6 ani. Aceasta înseamnă că timpul dintre două treceri ale Lunii prin nodul ascendent este ceva mai mic decât luna siderală. Această perioadă se numește "lună draconică" (sau "nodică"). Eclipsa de Soare din 15 iunie 763 î.Hr., menționată într-un text asirian, este importantă pentru cronologia din Orientul Apropiat antic. Cunoscută sub numele de "Eclipsa de la Bûr-Sagalé", este prima eclipsă de Soare menționată prin surse istorice, care a fost identificată
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
este ceva mai mic decât luna siderală. Această perioadă se numește "lună draconică" (sau "nodică"). Eclipsa de Soare din 15 iunie 763 î.Hr., menționată într-un text asirian, este importantă pentru cronologia din Orientul Apropiat antic. Cunoscută sub numele de "Eclipsa de la Bûr-Sagalé", este prima eclipsă de Soare menționată prin surse istorice, care a fost identificată cu succes. Herodot semnalează, în scrierile sale, că Thales din Milet prezisese o eclipsă care s-a produs în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
luna siderală. Această perioadă se numește "lună draconică" (sau "nodică"). Eclipsa de Soare din 15 iunie 763 î.Hr., menționată într-un text asirian, este importantă pentru cronologia din Orientul Apropiat antic. Cunoscută sub numele de "Eclipsa de la Bûr-Sagalé", este prima eclipsă de Soare menționată prin surse istorice, care a fost identificată cu succes. Herodot semnalează, în scrierile sale, că Thales din Milet prezisese o eclipsă care s-a produs în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații celor două tabere și-au
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
importantă pentru cronologia din Orientul Apropiat antic. Cunoscută sub numele de "Eclipsa de la Bûr-Sagalé", este prima eclipsă de Soare menționată prin surse istorice, care a fost identificată cu succes. Herodot semnalează, în scrierile sale, că Thales din Milet prezisese o eclipsă care s-a produs în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații celor două tabere și-au aruncat armele și au proclamat pacea în urma acestui fenomen astronomic. O listă a eclipselor celor mai fiabile descrise în Anale și clasate după sarosul
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
semnalează, în scrierile sale, că Thales din Milet prezisese o eclipsă care s-a produs în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații celor două tabere și-au aruncat armele și au proclamat pacea în urma acestui fenomen astronomic. O listă a eclipselor celor mai fiabile descrise în Anale și clasate după sarosul lor este disponibil. O eclipsă de Soare a marcat victoria zulușilor asupra britanicilor la Isandlwana la 22 ianuarie 1879. De atunci această zi este cunoscută în limba zulușilor sub denumirea
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații celor două tabere și-au aruncat armele și au proclamat pacea în urma acestui fenomen astronomic. O listă a eclipselor celor mai fiabile descrise în Anale și clasate după sarosul lor este disponibil. O eclipsă de Soare a marcat victoria zulușilor asupra britanicilor la Isandlwana la 22 ianuarie 1879. De atunci această zi este cunoscută în limba zulușilor sub denumirea de "„ziua Lunii moarte”". La 15 februarie 1961 a avut loc o eclipsă totală de
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
disponibil. O eclipsă de Soare a marcat victoria zulușilor asupra britanicilor la Isandlwana la 22 ianuarie 1879. De atunci această zi este cunoscută în limba zulușilor sub denumirea de "„ziua Lunii moarte”". La 15 februarie 1961 a avut loc o eclipsă totală de Soare, vizibilă și de pe teritoriul României. La 11 august 1999, a avut loc o eclipsă de Soare, ultima eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea. Pe teritoriul României a avut maximul, la Râmnicu Vâlcea. La 7
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
De atunci această zi este cunoscută în limba zulușilor sub denumirea de "„ziua Lunii moarte”". La 15 februarie 1961 a avut loc o eclipsă totală de Soare, vizibilă și de pe teritoriul României. La 11 august 1999, a avut loc o eclipsă de Soare, ultima eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea. Pe teritoriul României a avut maximul, la Râmnicu Vâlcea. La 7 mai 2003, planeta Mercur a trecut, ca un punct negru, prin fața discului Soarelui: a fost tot un
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
este cunoscută în limba zulușilor sub denumirea de "„ziua Lunii moarte”". La 15 februarie 1961 a avut loc o eclipsă totală de Soare, vizibilă și de pe teritoriul României. La 11 august 1999, a avut loc o eclipsă de Soare, ultima eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea. Pe teritoriul României a avut maximul, la Râmnicu Vâlcea. La 7 mai 2003, planeta Mercur a trecut, ca un punct negru, prin fața discului Soarelui: a fost tot un fel de eclipsă de
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
ultima eclipsă totală de Soare din secolul al XX-lea. Pe teritoriul României a avut maximul, la Râmnicu Vâlcea. La 7 mai 2003, planeta Mercur a trecut, ca un punct negru, prin fața discului Soarelui: a fost tot un fel de eclipsă de Soare, provocată însă nu de Lună, ci de o planetă. Atâta doar că nu a putut fi observată decât cu aparate optice speciale, și nu a influențat, practic, lumina Soarelui văzută pe Pământ. La 29 martie 2006 a avut
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
provocată însă nu de Lună, ci de o planetă. Atâta doar că nu a putut fi observată decât cu aparate optice speciale, și nu a influențat, practic, lumina Soarelui văzută pe Pământ. La 29 martie 2006 a avut loc o eclipsă parțială de Soare vizibilă și din toată România. Pentru orașul București durata eclipsei a fost de 2 ore 25 minute. În vestul României acoperirea maximă a Soarelui a fost de 65%, în timp ce în sud-est a fost de 80%. La 22
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
a putut fi observată decât cu aparate optice speciale, și nu a influențat, practic, lumina Soarelui văzută pe Pământ. La 29 martie 2006 a avut loc o eclipsă parțială de Soare vizibilă și din toată România. Pentru orașul București durata eclipsei a fost de 2 ore 25 minute. În vestul României acoperirea maximă a Soarelui a fost de 65%, în timp ce în sud-est a fost de 80%. La 22 iulie 2009 a avut loc o eclipsă totală de Soare cu durata de
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
toată România. Pentru orașul București durata eclipsei a fost de 2 ore 25 minute. În vestul României acoperirea maximă a Soarelui a fost de 65%, în timp ce în sud-est a fost de 80%. La 22 iulie 2009 a avut loc o eclipsă totală de Soare cu durata de acoperire totală de 6 minute 39 sec. (foarte lungă), care a fost vizibilă în India, China, Japonia, Pacificul de vest și până în Hawaii. Umbra Lunii pe Pământ a fost o fâșie cu lățimea maximă
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
foarte lungă), care a fost vizibilă în India, China, Japonia, Pacificul de vest și până în Hawaii. Umbra Lunii pe Pământ a fost o fâșie cu lățimea maximă de 258 km. La 15 ianuarie 2010 a avut loc cea mai lungă eclipsă inelară de Soare a mileniului 3 (11 minute si 8 secunde), vizibilă din anumite părți din Africa, Oceanul Indian, sudul Indiei și sud-estul Asiei. Următoarea eclipsă de Soare inelară importantă va avea loc abia în anul 3043 (!). La 11 iulie 2010
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
lățimea maximă de 258 km. La 15 ianuarie 2010 a avut loc cea mai lungă eclipsă inelară de Soare a mileniului 3 (11 minute si 8 secunde), vizibilă din anumite părți din Africa, Oceanul Indian, sudul Indiei și sud-estul Asiei. Următoarea eclipsă de Soare inelară importantă va avea loc abia în anul 3043 (!). La 11 iulie 2010 a avut loc o eclipsă totală de Soare pe Insula Paștelui din Pacific (care ține de Chile). În cursul dimineții de 4 ianuarie 2011 a
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
mileniului 3 (11 minute si 8 secunde), vizibilă din anumite părți din Africa, Oceanul Indian, sudul Indiei și sud-estul Asiei. Următoarea eclipsă de Soare inelară importantă va avea loc abia în anul 3043 (!). La 11 iulie 2010 a avut loc o eclipsă totală de Soare pe Insula Paștelui din Pacific (care ține de Chile). În cursul dimineții de 4 ianuarie 2011 a avut loc o eclipsă de Soare parțială care a putut fi observată în toată Europa precum și în unele regiuni limitrofe
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
importantă va avea loc abia în anul 3043 (!). La 11 iulie 2010 a avut loc o eclipsă totală de Soare pe Insula Paștelui din Pacific (care ține de Chile). În cursul dimineții de 4 ianuarie 2011 a avut loc o eclipsă de Soare parțială care a putut fi observată în toată Europa precum și în unele regiuni limitrofe din Asia și Africa. Gradul de acoperire a fost de până la 75 % din Soare; durata eclipsei a ajuns în unele locuri la circa 1
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]