2,955 matches
-
nou, egalitatea tuturor, pacea universală, bunăstarea generală etc. Ca și tipul aventurierului, tipul revoluționarului se situează În centrul acțiunilor pe care le Întreprinde. Ei impun schimbarea. O schimbare care să corespundă Însă dorințelor proprii, și nu intereselor colective. Sunt tipuri egoiste și pasionale, care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă nevoia de schimbare, de răsturnare a ordinii, mergând până la conflicte sau confruntări violente care neagă orice valoare și orice fel de sistem formal ce se opune tendințelor acestora, este caracteristică tipului egoist al revoluționarului utopic. Vom Încerca În continuare să detaliem tipurile psihomorale de mai sus, asemenea unor veritabile portrete umane, În care elementele psihologice și componentele valorice morale sunt combinate. Tipurile umane În psihologia morală Plecând de la caracteristicile comune, atât din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale sunt combinate. Tipurile umane În psihologia morală Plecând de la caracteristicile comune, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral, am preferat să delimităm patru tipuri umane În sfera psihologiei morale, și anume: tipul altruist (educatorul și psihoterapeutulă, tipul egoist (revoluționarul nihilist și bovaricul visătoră, tipul pasional (aventurierul și descoperitorulă, tipul idealist (eroul și sfântulă. Întrucât se disting mai multe tipuri umane În psihologia morală, elementele care le definesc și totodată le caracterizează trebuie menționate explicit Înainte de a trece la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe ceilalți, punând la baza acțiunii lor valorile morale și spirituale, pe care le comunică, le transmit și le conservă. Au spirit metodic, motiv pentru care sunt fie educatori, formatori de personalități, fie psihoterapeuți, restauratori ai ordinii personalității. 2. Tipul egoist include revoluționarul nihilist și bovaricul visător. Sunt tipuri psihomorale complementare, dar opuse ca sens. Revoluționarul nihilist este tipul anarhistului care distruge lumea, schimbă ordinea socială, neagă valorile. Autoritar și nedisciplinat, el se manifestă tiranic, căutând să-și impună voința asupra
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acesteia. El vrea să Înlocuiască tot ceea ce există cu modelul său, care, spre deosebire de cel al reformatorului ce propune un model ideal, bazat pe valorile tradiționale morale, spirituale, culturale, este un model utopic care neagă toate valorile. Revoluționarul este un tip egoist, Închis, pe când reformatorul este un tip altruist, deschis. În concluzie, tipurile umane de factură sociomorală ale cetățenilor sunt simboluri ale unor persoane cu o semnificație psihomorale bine precizate, create de cetate și care servesc scopurile sale. Aceste tipuri, veritabile „personaje
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
pe sine și are permanent nevoie de altul, mergând până la starea de dependență, pentru a fi condus În acțiunile sale; că tipul ambivalent este un tip complicat, imprevizibil, schimbător, cu opreliști morale și sufletești slabe, Înclinat mai mult către rău, egoist, intrigant, pervers. Aceste tipuri se apropie În mare măsură de tipurile morale. Ele au un caracter natural, Înnăscut, ca o trăsătură funciară a persoanei umane. Cu toate acestea, tipurile de forță sufletească nu sunt numai „constituții psihomorale”. Dincolo de caracterul lor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să le urmeze Efortul trebuie Însă făcut de către cel care dorește această schimbare. Rolul modelului este esențial. Orice model moral pozitiv face apel la un arhetip care concentrează valorile morale pozitive. Acceptarea modelului semnifică, În planul psihomoral, renunțarea la Închiderea egoistă a ființei și deschiderea ei către valorile pe care le-a pierdut. Prin aceasta, modelul moral oferă căile de trecere, de depășire de sine și de proiecție a ființei Într-un alt registru al existenței. Este momentul ieșirii persoanei din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o Întâlnire care mă deschide și-mi anulează vidul interior prin iubire. Valoarea modelului moral pozitiv constă În faptul că aceasta oferă celuilalt căldura iubirii, anulând angoasa care umple vidul singurătății persoanei. În locul angoasei existențiale pe care o dă Însingurarea egoistă a eului, apare plenitudinea pe care o dă iubirea celuilalt. Iubirea este sentimentul fundamental, sufletesc și moral prin care persoana este primită și interiorizată de celălalt, dar care, la rândul ei, Îl primește și Îl interiorizează pe cel care-i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aparțin celuilalt și că celălalt Îmi aparține mie. Dar această comuniune sufletească și morală dintre două persoane nu anulează eurile lor. Fiecare Își păstrează propria sa identitate, dar, prin prezența celuilalt În el, se Îmbogățește și iese din Închiderea sa egoistă. Comuniunea prin iubire este dăruire, iar dăruirea Înseamnă Împlinire și progres al propriului meu eu este o stare care desăvârșește altruismul psihologic, plasându-se În sfera acceptării morale și sufletești a celuilalt ca pe o valoare. Prin comuniune, persoana umană
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
folosi propria viață conform voinței sale; depinde Însă dacă această voință este pusă sub semnul rațiunii sau sub semnul dorințelor. Folosirea greșită a vieții are la bază satisfacerea dorințelor individuale, dincolo de orice control al rațiunii. Ea este expresia unui hedonism egoist, care va epuiza rapid persoana, atât din punct de vedere psihologic, cât și moral. Totul se va sfârși prin eșec. Denotă oare aceasta că satisfacerea dorințelor este un act irațional, că primatul dorințelor, față de cel al dreptei măsuri impusă de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și conservând o curgere liniară și echilibrată a vieții, care se va reflecta și În starea sufletească și morală a persoanei respective. Folosirea bună a vieții presupune abținere, Înțelegere, cooperare, aspecte care vor anula orice fel de tendințe de Închidere egoistă. Desigur că cele două modalități la care ne-am referit reprezintă modele teoretice. Între ele, precum și În interiorul lor, există numeroase nuanțe, Însă acestea rămân totuși de referință. Care este, În acest caz, cea mai bună cale de utilizare a vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se oprește îndelung asupra personajelor, cărora le creează portrete vii și sugestive, reliefând, de obicei, câte o singură trăsătură, considerată reprezentativă. Deasupra tuturor se ridică Mara, definită prin vigoare sufletească și o dârzenie aproape bărbătească. Voluntară și abilă, chibzuită și egoistă, ea își folosește însușirile pentru a răzbate în viață. Purtătoare de cuvânt a naratorului, femeia se configurează ca un personaj-martor, așezat lângă personajele dilematice, opușii ei fiind Trică și Persida. Dominați de sentimente contradictorii, cei doi nu reușesc decât cu
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
singur caz: când ele ar fi contrare omeniei. Căci, atât în nuvele, cât și în romane, S. se relevă drept un hotărât apărător al altruismului. Amalgam de trăsături bune și rele, personajele sale tind, mai toate, către eliberarea de interesele egoiste, pentru dobândirea armoniei sufletești. Ideea l-a urmărit și în alt roman, Din bătrâni (I, 1902; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române; al doilea volum Manea, 1902). Ca urmare a interesului constant pentru istorie, narațiunea imaginează un timp fabulos: perioada de
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
cincisprezece ani de rezidență În Lahore, precum și pe parcursul frecventelor mele călătorii, am profitat de fiecare ocazie, dedicându-mă cu toată atenția examinării ultimelor sisteme medicale apărute și experimentării diverselor medicamente, cunoscute sau nu practicanților. Fără a fi impulsionat de rațiuni egoiste, prezint acum cititorilor rezultatele acestor cercetări purtate cu neobosită perseverență de-a lungul vremii. Mărturisesc că nu sunt un adept al ideii de sistem; intenția și sarcina mea este aceea de a contribui la diminuarea suferințelor umanității și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe toți biografii care au Încercat să-l treacă Între numele unui patrimoniu fictiv sau, În cel mai bun caz, fragil. Or, problema pare să nu fie În direcția facțiunilor mai mult sau mai puțin naționaliste care decupează atât de egoist irizările fluxului imens de raporturi euro-asiatice. Mai toți cei care s-au pronunțat În dosarul Honigberger au Însă un aer prea precis: evident, nimic nu pare mai bun pentru a ascunde ignoranța sau netemeinicia. Din vechiul uomo universale, devenit strict
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
război; Ce ne preocupă?, Cine sunt muncitorii intelectuali?, Materialism, mașinism, psihologism, Criza parlamentarismului, Despre intervenția statului, iar în numărul în care publicația sucomba din lipsă de suport financiar, pateticul text Faceți din virtute o voluptate aprigă, ca un viciu. Fiți egoiști dar nu fiți proști, cu o teză paradoxală, care descrie maximalismul moral ca epicureism: „Societatea, statul nu pot să aibă la bază decât principiul armoniei intereselor unor egoiști inteligenți și senzuali, oameni care gustă beția de a fi cinstit, de
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
pateticul text Faceți din virtute o voluptate aprigă, ca un viciu. Fiți egoiști dar nu fiți proști, cu o teză paradoxală, care descrie maximalismul moral ca epicureism: „Societatea, statul nu pot să aibă la bază decât principiul armoniei intereselor unor egoiști inteligenți și senzuali, oameni care gustă beția de a fi cinstit, de a fi inteligent, de a fi brav”. Prima pagină a revistei conținea și o rubrică de reflecții asupra confruntării între valori și a valorilor cu idealul, „Între oglinzi
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de control familial va duce la dezvoltarea toxicomaniilor, a perversiunilor sexuale, a conduitelor de tip deviant, mai ales la tinerii adolescenți. Față de problemele ridicate de modul de viață modern, adulții, antrenați în procesul de competiție socială și profesională, vor deveni egoiști, va crește concurența dintre indivizi, între ei vor apărea stări conflictuale și tensiuni, scăzând în acest fel coeziunea de grup. Toate acestea sunt probleme deosebit de serioase care apar în cazul unei societăți moderne, în dezvoltare rapidă, care afectează direct personalitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea sau violența îndreptată împotriva celorlalți, manifestată prin: agresivitate verbală; viol sau atentatul sexual la persoanele de sex opus ori de același sex, atât adulți, cât și copii; acesta este un tip de manifestare brutală, egoistă și materială din partea bărbatului, care îi neagă femeii dreptul de a dispune liber de propria persoană; actul violului are un caracter sadic-agresiv; criminalitatea sau omuciderea este actul de provocare a morții unei alte persoane; motivele pot fi afective (gelozia, ura
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială, nu le consideră ca fiind independente de persoană. În sensul acesta, el apreciază că actele suicidare sunt legate de integrarea socială, fapt care-l face să distingă patru forme de suicid: suicidul altruist, printr-un proces de suprasocializare; suicidul egoist, printr-un proces de individualizare; suicidul anomic, datorat scăderii coeziunii sociale; suicidul fatalist, datorat unui exces de reglementare socială. Clasificarea și modul de interpretare ale conduitelor suicidare în viziunea lui E. Durkheim pun accentul pe rolul factorilor represivi sau eliberatori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
abilități dar și spirit de observație, dinamism, perspicacitate, rapiditate în acțiune, ingeniozitate, face dovadă în concurență cu ceilalți a tot ce știe, cum știe și cum știe să iasă dintr-o situație neprevăzută. Pentru a nu-i face pe copii egoiști și egocentriști, am folosit și jocuri-competiție ce nu exclud colaborarea este vorba de lucru pe grupe (echipe) care implică, din partea concurenților, spiritul de întrajutorare, de colaborare, de a găsi soluții bune în timp rapid prm contribuția nu numai a unuia
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
naturale. De conștientizarea efectului activităților umane asupra mediului și implicit asupra evoluției pe planetă, depinde viitorul florei, faunei și implicit al existenței omului pe Pământ. De cele mai multe ori în mod inconștient , dar chiar și în mod conștient , motivați de interese egoiste sau de o indiferență, nu mai puțin condamnabila, oamenii desfășoară activități , care pot deveni sau pot genera dezastre ecologice cu efecte grave și a caror remediere se dovedeste costisitoare și dificil de aplicat. SCOPUL PROIECTULUI Implicarea și sensibilizarea elevilor cu privire la
Forme de educaţie ecologică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Iuliana Adomnicăi () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1194]
-
Caracteristice sunt propensiunea spre introspecție, autoanaliza, interesul pentru adolescență, pentru psihologia ei difuză, personajul principal fiind mai ales fata puberă, cu febrele amăgirilor și dezamăgirilor (Caruselul, Vară vrăjmașă), varietatea caracterelor (ipocriți, profitori, invidioși, bârfitori, snobi, mediocri, servili, impostori, parveniți, cinici, egoiști), de unde și tenta subliniat critică, specifică romanului de moravuri, tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
rudelor sau singuri. Se vorbește, de asemenea, despre autoeducație. Un copil se va autoeduca, de cele mai multe ori, în contrast cu situația să de acasă. O familie dezmembrată, părinți alcoolici, indiferenți sau afectați de subcultură, îl vor face pe copil să devină rece, egoist, arivist și în cel mai bun caz le va copia indiferența educatorilor săi. Sunt, bineînțeles, și cazuri mai fericite. Sigur că un rol important îl are școala. Dar școala, de obicei, este percepută doar ca o simplă instituție. Și mai
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]
-
la părinți care dăunează mult educației. Ne referim în primul rând la atitudinile liberale și la cele caracterizate prin pasivitate, indolență sau chiar indiferență. Lăsat nesupravegheat și la cheremul propriilor sale dorințe și tendințe, copilul dezvoltă o personalitate instabilă, capricioasă, egoistă, revendicativă, incapabilă de a suporta o tensiune emotivă, de a găsi satisfacții în activități care implică depășirea unor obstacole, de a respecta normele de conviețuire socială, socotind că trebuie să aibă numai drepturi, nu și îndatoriri. Imaturitatea afectivă și morală
ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Lămîiţa Măcieş, Tatiana Grigoraş () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1395]