4,125 matches
-
distanțe și a existenței izolatorilor de curent. 104 Charles François de Cisternay du Fay (1698-1739), chimist francez care descoperă existența tipurilor de electricitate (pozitivă și negativă) și atracția dintre ele. Sarcina electrică este o proprietate a anumitor particule subatomice (ca electronii, cu încărcătură electrică negativă, și protonii, cu încărcătură electrică pozitivă) care se atrag când sunt de sarcini opuse sau se resping când sunt de aceeași sarcină. Atomul este electric neutru dacă numărul de electroni care circulă pe orbite este egal
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
proprietate a anumitor particule subatomice (ca electronii, cu încărcătură electrică negativă, și protonii, cu încărcătură electrică pozitivă) care se atrag când sunt de sarcini opuse sau se resping când sunt de aceeași sarcină. Atomul este electric neutru dacă numărul de electroni care circulă pe orbite este egal cu greutatea protonului. Dacă un atom câștigă un electron, el se încarcă negativ (-1). Dacă pierde un electron, se încarcă pozitiv (+1). Grupul de atomi se numește ioni. Încărcătura electrică este suma particulelor subatomice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
electrică pozitivă) care se atrag când sunt de sarcini opuse sau se resping când sunt de aceeași sarcină. Atomul este electric neutru dacă numărul de electroni care circulă pe orbite este egal cu greutatea protonului. Dacă un atom câștigă un electron, el se încarcă negativ (-1). Dacă pierde un electron, se încarcă pozitiv (+1). Grupul de atomi se numește ioni. Încărcătura electrică este suma particulelor subatomice exprimată în încărcătura (de -1, electron sau +1, pozitron). Înțelegerea modului de încărcare electrică permite
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
opuse sau se resping când sunt de aceeași sarcină. Atomul este electric neutru dacă numărul de electroni care circulă pe orbite este egal cu greutatea protonului. Dacă un atom câștigă un electron, el se încarcă negativ (-1). Dacă pierde un electron, se încarcă pozitiv (+1). Grupul de atomi se numește ioni. Încărcătura electrică este suma particulelor subatomice exprimată în încărcătura (de -1, electron sau +1, pozitron). Înțelegerea modului de încărcare electrică permite înțelegerea comportamentului ionilor sau al moleculelor subatomice. Încărcătura electrică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
egal cu greutatea protonului. Dacă un atom câștigă un electron, el se încarcă negativ (-1). Dacă pierde un electron, se încarcă pozitiv (+1). Grupul de atomi se numește ioni. Încărcătura electrică este suma particulelor subatomice exprimată în încărcătura (de -1, electron sau +1, pozitron). Înțelegerea modului de încărcare electrică permite înțelegerea comportamentului ionilor sau al moleculelor subatomice. Încărcătura electrică sau interacțiunea electromagnetică (responsabilă de forțele și câmpurile electromagnetice) este una din forțele fundamentale. Legea lui Coulomb stabilește că mărimea forței de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
el, propriu zis, este difuziunea hidrogenului printr-o foaie de platină încălzită. 191 Robert A. Millikan (1868-1953), fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, în 1923, pentru descoperirea efectului fotoelectric și pentru măsurarea încărcăturii electronice elementare a unui singur electron. Verifică și confirmă ecuația introdusă de Albert Einstein și a constantei Planck. Confirmă existența razelor de origine extraterestră și le numește "raze cosmice". 192 Ernest Rutherford (1871-1937), specialist englez în fizica nucleară. Descrie conceptul de half-life radioactivity. Explică radioactivitatea ca
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primul exemplu de bombă atomică. Laureat al Premiului Nobel pentru fizică 1927. Este unul din importanții participanți la Proiectul Manhatan. Ca astronom, fotografiază cometa Halley în 1910. 200 George Eugene Uhlenbeck (1900-1988), fizician danezo-american. În 1925, împreună cu Goudsmit, descoperă "spinul" electronului, care dă imaginea adevărată a permanentei mișcări cuantice, expusă în teza Over Statistische Methoden in de Theorie der Quanta ("Despre metoda statistică în teoria cuantică"). 201 Samuel Abraham Goudsmit (1902-1978), fizician danezo-american, descoperitorul spinului electronului împreună cu Uhlenbeck. Este angrenat în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1925, împreună cu Goudsmit, descoperă "spinul" electronului, care dă imaginea adevărată a permanentei mișcări cuantice, expusă în teza Over Statistische Methoden in de Theorie der Quanta ("Despre metoda statistică în teoria cuantică"). 201 Samuel Abraham Goudsmit (1902-1978), fizician danezo-american, descoperitorul spinului electronului împreună cu Uhlenbeck. Este angrenat în misiunea Alsos al cărui rol era cel de a stabili stadiul în care se afla proiectul nazist al bombei atomice. 202 Louis-Victor-Pierre-Raymond, duce de Broglie, (1892-1987), fizician francez. Enunță natura de undă a electronilor, stipulând
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
spinului electronului împreună cu Uhlenbeck. Este angrenat în misiunea Alsos al cărui rol era cel de a stabili stadiul în care se afla proiectul nazist al bombei atomice. 202 Louis-Victor-Pierre-Raymond, duce de Broglie, (1892-1987), fizician francez. Enunță natura de undă a electronilor, stipulând că materia are proprietăți de undă. Comportamentul corpuscul/undă al lui Broglie este utilizat de Erwin Schrödinger în formularea mecanicii undelor. Dualitatea corpuscul-undă îl conduce pe Broglie la ipoteza că orice particulă în mișcare are o undă asociată sau
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de vedere filosofic, teoria Broglie-Bohm este universală în fizica cuantică. 203 John Archibald Wheeler (1911-2008), fizician teoretician american. Colaborează cu Niels Bohr și explică principiile fisiunii nucleare. Împreună cu G. Breit, Wheeler dezvoltă teoria black hole ("gaura neagră"), "spuma cuantică" sau "electronul univers". 204 Sir James Chadwick (1891-1974), fizician englez, propus pentru Premiul Nobel pentru fizică în 1932 (pentru descoperirea neutronului). Scrie forma finală a raportului MAUD care conduce la decizia guvernului USA de a produce bomba atomică. Participă la Proiectul Manhatan
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Împreună cu Erwin Schrödinger devine laureat al Premiului Nobel pentru fizică (în 1933), pentru descoperirea de noi forme productive ale fizicii cuantice. 206 Carl David Anderson (1905-1991), fizician american. Investighează razele cosmice și depistează o particulă necunoscută, de aceeași masă cu electronul, pe care o fotografiază (care este cu încărcătură electrică opusă electronului). Astfel descoperă pozitronul. Pentru această descoperire primește Premiul Nobel pentru fizică în 1936. 207 Johannes Stark (1874-1957), fizician, chimist și matematician german. Descoperă efectul Doppler și despicarea liniilor spectrale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
1933), pentru descoperirea de noi forme productive ale fizicii cuantice. 206 Carl David Anderson (1905-1991), fizician american. Investighează razele cosmice și depistează o particulă necunoscută, de aceeași masă cu electronul, pe care o fotografiază (care este cu încărcătură electrică opusă electronului). Astfel descoperă pozitronul. Pentru această descoperire primește Premiul Nobel pentru fizică în 1936. 207 Johannes Stark (1874-1957), fizician, chimist și matematician german. Descoperă efectul Doppler și despicarea liniilor spectrale în câmpul electric, fenomen cunoscut ca "efectul Stark". Pentru această descoperire
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pur german. 208 Philipp Eduard Anton von Lenard (1862-1947), fizician german. Cercetează fosforescența și luminiscența materialelor. Confirmă cercetarea lui J.J. Thomson, demonstrând că razele catodice sunt particule cu încărcătură electrică negativă, pe care le numește cuante de electricitate, cuante sau electroni. Pentru aceste descoperiri, primește Premiul Nobel pentru fizică al anului 1905. Este citat frecvent de Heisenberg (deși este de etnie iudaică). 209 Boris Theodore Pash (născut Pașkovski, 1900-1995). În timpul revoluției ruse a fost angajat în mișcarea contrarevoluționară a rușilor albi
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
valori ale indicelui de refracție între 1,6 și 1,8, cea mai mare valoare înregistrându-se la 400 nm. Polimerii care conțin grupe fluoren au avut valori mari ale indicelui de refracție, probabil datorită unei concentrații mai mari de electroni n în unitatea structurală. Prin alegerea judicioasă a grupelor funcționale încorporate în polieterimide, pot fi obținute filme optice cu indice de refracție predeterminat. Absența grupelor electronoacceptoare și o concentrație mai mare de grupe aromatice conduce la indici de refracție mai
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
care conțin grupe distirilbenzen în catena principală și ciclul 1,3,4-oxadiazol în catena laterală au fost preparați folosind reacția Horner-WadsworthEmmons [47]. Grupul distirilbenzen este desemnat drept unitate luminescentă, iar segmentul care conține ciclul 1,3,4-oxadiazol îmbunătățește afinitatea pentru electroni. Polimerii au fost solubili în solvenți organici și au avut vâscozitatea de 0,2-0,33 dL/g. Spectrele de absorbție au prezentat picuri la 371-388 nm și 304 nm corespunzătoare tranzițiilor n-n* ale unității distirilbenzen și ale grupului care
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
nm indicând faptul că materialele sunt emițătoare de lumină în domeniul albastru, randamentul cuantic fiind de 0,62-0,77 în soluție și 0,23-0,4 în film. Prin ciclovoltametrie s-a demonstrat că unitatea oxadiazol descrește bariera de injecție a electronilor dar reduce injecția de goluri. Polimerii au avut o structură amorfă și au fost stabili termic până la 300°C. Copolieterii 84, care conțin grupe izolate 2,5-distiril-tiofen drept unități ce emit și grupe 2,5-difenil-1,3,4-oxadiazol cu afinitate pentru
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
dar reduce injecția de goluri. Polimerii au avut o structură amorfă și au fost stabili termic până la 300°C. Copolieterii 84, care conțin grupe izolate 2,5-distiril-tiofen drept unități ce emit și grupe 2,5-difenil-1,3,4-oxadiazol cu afinitate pentru electroni, s-au obținut prin reacția Horner- Wadsworth-Emmons [48], similar compușilor 83. Polimerii au fost solubili în solvenți organici cum ar fi tetrahidrofuran sau clorură de metilen. Ei au prezentat stabilitate termică până la 345°C și temperatură de tranziție sticloasă mai
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
și ciclul 1,3,4-oxadiazol, cu bună solubilitate în solvenți organici [49]. Investigarea proprietăților optice relevă faptul că acești compuși emit lumină albastră sau galbenă. Răspunsul fotovoltaic a fost studiat în amestecuri moleculare cu poli(3-hexiltiofen) ca material donor de electroni. În ciuda unei eficiențe scăzute a conversiei luminii s-a arătat că are loc transferul electronului fotoindus și performanțele sunt mai mari decât utilizarea unui singur strat de poli(3-hexiltiofen). Poli-1,3,4-oxadiazol-eterul 87 prezintă fluorescență puternică în domeniul albastru. Au
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
relevă faptul că acești compuși emit lumină albastră sau galbenă. Răspunsul fotovoltaic a fost studiat în amestecuri moleculare cu poli(3-hexiltiofen) ca material donor de electroni. În ciuda unei eficiențe scăzute a conversiei luminii s-a arătat că are loc transferul electronului fotoindus și performanțele sunt mai mari decât utilizarea unui singur strat de poli(3-hexiltiofen). Poli-1,3,4-oxadiazol-eterul 87 prezintă fluorescență puternică în domeniul albastru. Au fost obținute LED-uri folosind acest polimer ca strat electroluminescent, polianilină ca strat conductor și
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
după clorurare reacționează cu anilina sa. Compusul difluorurat obținut poate participa la reacția de substituție cu un nucleofil anionic deoarece atomii de fluor sunt activați de grupul electrono-acceptor 1,2,4-triazol. Ciclul 1,2,4triazol servește la micșorarea densității de electroni la atomul de carbon la care are loc substituția și reduce energia stării de tranziție prin stabilizarea intermediarului anionic (Schema 4.4). Schema 4.4. Politriazol-eterii 101 s-au obținut conform schemei 4.5. Reacția de policondensare a fost realizată
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
excepțională, temperatura la care ei pierd 5% din greutate fiind de peste 500°C. Polieterii aromatici ce conțin fosfor 114 au fost preparați plecând de la 2,5-bis(4fluorfenil)-1,3,4-oxadiazol și 9,10-dihidro- oxa10-fosfafenantren-10-oxid. Unitatea difeniloxadiazol este cunoscută pentru transportul electronilor, iar monomerul bisfenol cu fosfor constituie un cromofor. Polimerii au fost stabili termic până la 450°C. Aceștia au manifestat solubilitate bună în Nmetilpirolidonă și au fost parțial solubili în cloroform sau tetrahidrofuran. Temperatura de tranziție sticloasă a variat în domeniul
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
îmbunătățite. Exemple de teorii științifice ar putea constitui: teoria molecular-cinetică a gazelor, teoria modernă a atomului, teoria nucleară, teoria genelor. Fiecare dintre aceste teorii necesită o listă de postulate (sau supoziții teoretice), referitor la existența mărimilor imaginate precum: molecule, atomi, electroni sau gene etc. Pentru exemplificare, în continuare am prezentat câteva teorii științifice, în special postulatele pe care s-au bazat ele la elaborare. Postulatele teoriei cinetice a gazului perfect: 1) Toată materia este compusă din particule mici. 2) Moleculele gazelor
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de vedere chimic și identitatea lor nu se schimbă în timpul reacțiilor chimice. 4) Combinațiile chimice au loc prin uniunea atomilor diferitelor elemente în rapoarte simple. Postulatele teoriei nucleo-electronice: 1) Atomul este compus din nuclee, în jurul lor fiind un nor de electroni. 2) Nucleele sunt compuse din protoni și neutroni. 3) Protonii au sarcini pozitive. 4) Electronii au sarcini negative. 5) Numărul protonilor este egal cu numărul electronilor. 6) Numărul de sarcini pozitive în nucleele unei substanțe este numit număr atomic. 7
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au loc prin uniunea atomilor diferitelor elemente în rapoarte simple. Postulatele teoriei nucleo-electronice: 1) Atomul este compus din nuclee, în jurul lor fiind un nor de electroni. 2) Nucleele sunt compuse din protoni și neutroni. 3) Protonii au sarcini pozitive. 4) Electronii au sarcini negative. 5) Numărul protonilor este egal cu numărul electronilor. 6) Numărul de sarcini pozitive în nucleele unei substanțe este numit număr atomic. 7) Neutronii sunt particule neutre (din punct de vedere electric) și au masa aproape egală cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
teoriei nucleo-electronice: 1) Atomul este compus din nuclee, în jurul lor fiind un nor de electroni. 2) Nucleele sunt compuse din protoni și neutroni. 3) Protonii au sarcini pozitive. 4) Electronii au sarcini negative. 5) Numărul protonilor este egal cu numărul electronilor. 6) Numărul de sarcini pozitive în nucleele unei substanțe este numit număr atomic. 7) Neutronii sunt particule neutre (din punct de vedere electric) și au masa aproape egală cu protonii. Postulatele teoriei genetice: 1) Genele există în perechi pentru o
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]