8,745 matches
-
pentru un scurt popas. Locuri sunt suficiente, nu e aproape nimeni. Mă așez la o masă, în apropierea fântânii arteziene ce domină grădina și comand înghețată. În așteptare, observ că la masa din fața mea își savurează limonada un domn foarte elegant (parcă prea la patru ace, pentru ziua aceea toridă), cu părul argintiu. Răsfoiește o carte. De fapt, privind mai atent, constat că masa la care s-a instalat este aproape în întregime ocupată de cărți. Volumele sunt așezate frumos, ordonat
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fost nevoit să muncească de mic. Anii s-au scurs și Petrache a ajuns și el mare și a pus ochii pe o fetișcană frumoasă, cu părul lung și blond, fin ca mătasea, ochii albaștri ca seninul, fața albă, trupul elegant, harnică și gospodină. I-a tot dat el târcoale, dar fata avea și ea părinți, că doar nu era a nimănui. Cât despre Petrache, el era de statură mijlocie, fața de culoare șatenă spre brunet, ochii negri ca ca la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
râdem, ne simțim bine. Pe la 12 noaptea urcăm și ne pregătim de somn. În camera mică dorm eu cu E. În camera mare ceilalți trei: C.A. pe canapea, cei doi pe un pat mare, dintr-o împletitură de bambus, elegant și comod. Adormim. La ora 4 a.m. văd deasupra mea fața speriată a fiului meu care mă scutură să mă trezesc: - Mamă, mamă, scoală-te, te rog, că lui N. i s-a rupt apa. Încerc să mă trezesc, sar
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
eram la graniță și voiam să ajung în România, acasă. Era o gară frumoasă și eu eram, la un moment dat, pe acoperiș, pe o terasă, de unde admiram intrarea în gară a unei garnituri de tren foarte lungi și foarte elegante; toate vagoanele erau de un gri argintiu. Am vrut să mă urc în tren, dar în acel moment garnitura s-a desfăcut pe mai multe linii și am știut că mai am timp până va pleca trenul meu, dar am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
a dat! Mergi mai departe pe calea Iubirii și bine îți va fi ție! Luni, 14 aprilie 2008, continuare 3. A venit bunica Ștefania la mine și mi-a adus o rochie albă, lungă, fără mâneci, ținută simplă dar foarte elegantă, de ocazie. Pe rochie erau biluțe de aur. Multe, ca niște buline. Eu m-am așezat pe un scaun cu spătar înalt, pe care mi-l pregătise cineva din spatele și din laterala dreaptă, persoane cunoscute și totuși neștiute fizic. Bunica
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nu mă puteam dezlipi de el de drag ce-mi era. M-am visat îmbrăcată în el la câțiva ani buni după ce-l dădusem mai departe. Apoi m-am visat într-o rochie de mireasă fără voal - lungă, alb strălucitor, elegantă, dantelată. Până la aceasta pe care mi-a dat-o bunica, m-am mai visat, împreună cu soțul meu, în curtea de la Frasin, chiar pe locul unde o visasem pe Măicuța, dar eram amândoi îmbrăcați în gri destul de deschis, dar nu strălucitor
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pregătit costumația de bal. Încercară să îndoaie și să coasă câte o cută pe dinăuntru, dar tare erau nepricepute! Așa că luară lucrurile și plecară la croitorie. Se cam miră croitoreasa că era cineva dispus să strice niște haine atât de elegante, dar la urma urmei asta nu era treaba ei. Așa că le făcu probe și le chemă a doua zi cu treizeci de lei. Ajunse acasă, fetele puseră toate hainele mamei în dulap și își văzură de treabă. A doua zi
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3079]
-
riște opere de virilitate literară", cazul Georges Sand, și că "scriitoarea noastră", păstrându-și feminitatea, "înșiră slove pe hârtie cu aceeași neglijență plină de farmec gospodăresc, dacă vreți cu care se mestecă Ăsic!) o delicioasă peltea de gutui, într-o elegantă tigaie recent spoită" Ă1923), în jurnalele epocii Hortensia Papadat-Bengescu este o prezență sporadică, poate și pentru că s-a stabilit în București, în Cotroceni, abia după 1933, la pensionarea soțului ei. O întâlnim într-o însemnare a lui Camil Petrescu din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
zone reprezentau cele mai vechi zone ale orașului, cu o mare concentrare de monumente istorice, în primul rând mănăstiri și biserici, unele din ele mai vechi de 300 de ani. Zonele rezidențiale ale acestor cartiere aveau unele dintre cele mai elegante clădiri ale capitalei, de la casele familiale de unu sau două etaje, cu grădini mari, până la clădiri cu trei sau patru etaje, proiectate de arhitecți renumiți, precum Ion Mincu și Horia Creangă. Sub nicio formă din acest ansamblu, proiectat de liderul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sănătos, Virgil, răspuse ea retrăgîndu-și mîna. Lasă, nu mi-o mai pupa acum, că miros toată a ceapă și tocătură. Bine te-am găsit, Virgil, răspunse și Ilinca cu fața luminată de bucurie. Ia uite la el, mamăăăă!... Dar ce eleganți sîntem azi! Te pomenești că ai venit să ne inviți la nuntă! Virgil nu mai avu timp să răspundă, căci de grup se apropiase și Vlad smulgînd sacoșa din mîna Ilincăi și geamantanul din mîna mamei ei. Dați-le la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
să rămâi clonat. Ai garderoba profesorului la dispoziție. Sala arhiplină, ca de obicei, cu elevi din clasele mari și studenți. Evelin, Adam și Eva se pregăteau să intre în sală. Evelin se află în “ținută” de clonă, într-un costum elegant împrumutat de la profesor, care-i dădea o ținută aparte de intelectual. înainte de intrare, Adam stabilește “protocolul” conferinței: Adam: Domnule Evelin, acum, pentru prima dată, singuri doar între noi, clonele, sper că ne-ați recunoscut? Evelin: Deci, după ce ați fost izgoniți
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
pot lăsa să mori. Robo: Nu Cosmos, rămăn aici. Profesorul și Aurora sunt părinții mei. Nu pot părăsi părinții; este un mare păcat omenesc. Părinții nu-și omoară copiii și nici copiii nu părăsesc părinții. Intră profesorul cu o mapă elegantă. Profesorul: Sah mat sau șase, șase? Robo: Cănd se pleacă la vănătoare? Profesorul: Vreți să megeți? Robo: Cosmos; n-a fost la o vănătoare de iepuri. Profesorul răzănd: Pentru că în Cosmos, din căte știu eu, nu prea sunt iepuri. Dar
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Ochi, păr, job... sufăr din dragoste, probabil, ca orice funcționară drăguță și proastă, citesc reviste pentru femei și vin ca roboțelul dimineața într-un birou trist ca al lui Alex (ca al tău, Alex!), în care mă dau intelectuală, interesantă, elegantă în ciorapii mei Adesgo cu un strop de ojă în vârful degetului mic, pitit în pantof, să nu se ducă firul. Mă duc conștiincios la cosmetică și-mi doresc să locuiesc într-un orășel american din alea unde descind milionarii
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Sare în picioare, se spală pe față, își pune cea mai bună că mașă (bumbac de culoarea lavandei, un dar de la Dominique) și iese în oraș. Bulevardele pariziene îl primesc cu brațele larg deschise, îmbiindu-l cu patiserii și larmă elegantă, de oraș în care porți ciorapi fini. Alexandre trage aer în piept, se oprește într-o braserie fără faimă, își scoate foile nelipsite, deja, de câteva luni, din geanta ușoară, dintr-odată umflată ca un pântece îngreunat de foșnetul unei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mulți ani în urmă, poate în alt timp, poate într-o halucinație, poate într-o pană universală de curent neuronal, toate, dar absolut toate coșmarurile. 46. Anonim Același gazpacho în fiecare zi. Departe de rutele lui Don Juan, de porticurile elegante, de concertele nocturne din grădinile de la Alcázar, de magazinele mereu pline de pe Calle de las Sierpes, de cupluri care alunecau pe străzi, cu ghidurile lor turistice nelipsite în genți și cu bronzul acela perfect, care o făcea să-și simtă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
trăiești. Durează puțin. Mai puțin ca un anotimp de leandri înfloriți. Ar trebui să știm amândoi asta, nu crezi? Pentru că, în fond și la urma urmei, știm amândoi că nu ai dispărut nicăieri, ci te-ai dat la o parte, elegant, ca să-i faci loc lui David, să mi faci loc mie, așa cum știm că vocea mea moare lent, sigur și chinuitor, dar nu discret, niciodată discret, pentru că ești și ai fost și ești mereu acolo-aici, gata să articulezi în locul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
rânjește, ciufulit beethovenian, hâtru, dar, hotărât lucru, încântător, călare pe vițelul de aur, sau al cui e fundul ăla sexi de-l poți zări așezat comod pe cel de-al doisprezecelea scaun, trezo rier înșelător al atâtor vise. În schimb, elegantul, deși cam buhăitul Balzac avea grijă de fiecare dată să o poftească la el la conac și, chiar sărac lipit pământului cum ajunsese în pofida talentului descriptiv ieșit din comun, făcea el ce făcea și îi oferea un pahar cu vin
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Pătrunjel nu pusese geană pe geană. Așa că dimineața îl găsi boțit, cu cearcăne până la bărbie. Iar duș, iar Corul Vânătorilor, iar rașchetat dinții. Eh, Gigi, erai mult mai fercheș acum două dimineți, zău așa... Traversă cu un pas ferm și elegant strada îngustă. Ochiul, la pândă, observa lucruri pe care până atunci nu le percepuse niciodată. Uite, de exemplu, marginea bordurii. De-a lungul ei, cărămizile erau ciobite și mâncate, pe alocuri, dizlocate, iar pe un gard înalt, în prelungirea celui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un dialog. Descrierile sunt laxe, mai mult comentarii la..., iar viziunea este una personificată, bazată pe comparații: Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite, dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. Descrierea devine digresiune, autoarea devine un elev sârguincios care vrea să scrie tot
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
adevăr soluția potrivită. Treptat se obișnui cu întunericul din cameră și începu să deslușească obiectele din jurul ei. Dulapul acela vechi, asemenea unui bătrân înțelept, care oferea sfaturi potrivite dar care nu erau luate în seamă, o privea cu blândețe. Măsuța elegantă era întruchiparea bunicuței cochete pregătită oricând să iasă la plimbare. Obiecte puține, dar care purtau amprenta iubirii celor care au locuit acolo cu mult timp în urmă. „Iubirea e magică”; auzise de atâtea ori acea expresie care nu se confirmase
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Dar soarele avea nevoie de adrenalină. Se arunca în brațele focoasei veri. O iubire nebună, trăită la intensitate maximă, care pârjolea totul pe pământ. Epuizat de pasiunea dintre ei, se retrăgea în brațele blândei toamne. Captivat apoi de misterioasa și eleganta iarnă, o urma hipnotizat, fără pic de remușcare că lasă în urmă o toamnă în lacrimi. Karina conștientiză în acel moment că femeia, pentru a păstra un bărbat lângă ea, trebuia să aibă calitățile celor patru anotimpuri. Ea fusese doar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
arătă o imagine obscură care o sperie pe moment. Trebuia să facă o schimbare. Ridică mâinile și descheie nasturii cămășii. Totul era întunecat și rece, chiar și ochii aceia mari. Se ascundea adesea în explicația că negrul e o culoare elegantă, rafinată. În acel moment i se părea că se întorsese de la propria înmormântare. Reuși cu greu să descheie toți nasturii. Îndepărtă cămașa cu gesturi lente, enervant de încet, deși asta o irita, îi producea o durere surdă, inexplicabilă pe care
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Nu gusta chiar din toate câte le atingi!... Nu cere celorlalți perfecționarea atâta timp cât oamenii sunt ființe atât de imperfecte!... Uită te la și în tine și te vei convinge! Nu fi agresiv când nu-ți convine ceva! Cel mult refuză elegant și vorbește frumos!... Iubirea și ura țin amândouă de păcătosul, de sufletul omenesc! Iubirea se poate preschimba adesea în ură, pe când ura în iubire mai rar... Când iubești cu adevărat pe cineva, pătimești, suferi, te doare sufletul... Când iubești dar
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
nu a fost bine făcut? Iar celălalt, mă place mai mult oare? Tatălui meu cred că nu-i face mare plăcere, Apolodoro, îi pare ceva bizar, dar... e atât de bun! Atât de nefericit! Mă iubește atâta! Federico e mai elegant, pare mai ager, ceva rar, este mai... În sfârșit, acolo ei vor aranja; îi voi spune lui Federico da și nu, că sunt angajată dar că nu sunt obligată să-i dau speranțe, nici nu-l voi părăsi deloc. Și
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
întotdeauna compară și pleacă imediat spre alte zări dacă este încredințat că acolo va obține mai mult decât la tine. CLIENTUL Cine e acest animal care nu vrea să-mi asigure prosperitatea, nu vrea să mă vadă într-o vilă elegantă sau într-o mașină tare? Întreabă-te, analizează, vezi ce clienți are concurența, cum se comportă DOMNUL CLIENT. Vezi cum se îmbracă, cu ce mașină merge, cam de cât cumpără... și fă-i un portret robot. Deci clientul care vine
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]