5,061 matches
-
Trifu m-au fascinat din prima clipă. Regăsindu-mă în ele la fel ca în versurile marilor clasici, afirm fără ezitare că poezia se află la ea acasă. Pentru sufletele însetate de lumină și bucurie, creația lui este o revelație, emanând tandrețe, gingășie, căldură și dragoste.Născut în sudul României în anul 1960, Mircea Trifu avea să devină peste ani mândria orașului Medgidia. Poate că valurile mării, țipătul pescărușilor sau, de ce nu, nisipul fierbinte, au fost primele impulsuri care l-au
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
lucreze pământul,viile și grădinile,iar casele și le luminează în aș- teptarea Paștelui. Bunica mea cocea pâine pe vatra,într-un cuptor construit de ea,cu migala.Imi plăcea atât de mult pâinea aceea caldă,cu aromă sfântă,ce emană muncă pământului! Mai făcea și o mâncare traditiona- la,specifică sărbătorii de Paste,pește cu orez.Si acum se mai prepară aceste bucate,iar gospodării merg la biserică,având ,în coșnița, orezul cu pește,ouă roșii și cozonac.Si eu
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
2013. Tocmai am încheiat un an la sfârșitul căruia nu mică mi-a fost bucuria lecturării scrierilor unei talentate copilițe, de numai 14 ani, ca apoi, la început de 2013 să mă trezesc navigând prin aburii calzi și plini dragoste emanați de sonetele unei tinere poete orădence, binecuvântate de Dumnezeu cu harul creației: Alexandrina Chelu. „Aventura sonetului” ar părea pentru cei care nu au răsfoit cartea, un titlu care ascunde oarece temeri, ținând seama de genul liric abordat de autoare în
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
mult Tocmai am încheiat un an la sfârșitul căruia nu mică mi-a fost bucuria lecturării scrierilor unei talentate copilițe, de numai 14 ani, ca apoi, la început de 2013 să mă trezesc navigând prin aburii calzi și plini dragoste emanați de sonetele unei tinere poete orădence, binecuvântate de Dumnezeu cu harul creației: Alexandrina Chelu. „Aventura sonetului” ar părea pentru cei care nu au răsfoit cartea, un titlu care ascunde oarece temeri, ținând seama de genul liric abordat de autoare în
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
notațiilor Anitei, într-un București, azi, surpat: „În diminețile bucureștene senine, văzduhul e de un albastru spălăcit. Nori rari, alburii și cîlțoși, stau suspendați în înaltul bolții cerești, aproa¬pe în nemișcare. Casele cu aspect prăfuit, patriarhal, ale periferii¬lor emană parcă o căldură omenească. Unele dintre ele au un aer mis¬terios, năpădite fiind pînă la acoperiș de iederă verde, cățărătoare. Umbrite de oțetari sau salcîmi bătrîni, cu trunchiuri groase, strîmbate de vreme și cu coroane stufoase, încremenire, străzile tăcute
POPULAŢIA FLĂMÂNDĂ, ZIARISTUL ŞI ACTRIŢA de ION HOLBAN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375147_a_376476]
-
face o caracterizare a personalității celor doi parveniți. Ea „proastă, rea, țâfnoasă, intolerantă, vulgară, incultă, meschină, capricioasă, imorală”, ahtiată după blănuri și bijuterii, el „idiot, paranoic, ignorant, leneș, vorbind greu, inapt de a se recunoaște învins, impulsiv, grosolan, morocănos, cusurgiu, emanând o totală lipsă de empatie și de căldură umană”. Atât de bine spus, încât cititorul român se simte aproape răzbunat pentru tăcerea în care s-a complăcut timp de 25 de ani! În continuare, cartea amplifică actul de acuzare împotriva
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
un loc special și deloc modest în aceste publicații, alături de alți creatori din țară și de peste granițe.” Odată deschis portalul de intrare în „Poemele în oglindă”, ne vedem subtil introduși într-un edificiu poetic familial, chiar destul de intim, al vrajei emanate de puritatea impresionantă a măreției iubirii umane, care, aflată în împărăția ei fără granițe, transformă lacrima amară în surâs dulce iar surâsul în forțe dinamitarde atotputernice, știind că, teoretic, dragostea poate dărâma orice zid și poate zădărnici orice intrigă ucigașă
ECOURI FINALE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375191_a_376520]
-
-ne exagerat calitățile, dar oare nu e mai bine așa decât invers? Nu ne mai izbim la tot pasul de oameni cu expresii faciale împietrite și, la cealaltă extremă, nu mai suntem agresați fonic, cu decibeli mulți, de înjurăturile suculente, emanate de vreun strident, care ține cu tot dinadinsul să se facă remarcat. Nu ni se mai revelează la tot pasul acea surdă răvășire proprie poporului condamnat la veșnica tranziție. A dispărut aproape complet șarmanta șovăială a națiunii tinere (să nu
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
eternitate./ Suprafața sticlei - ca bolta cerului - / ascundea în ea minuscula mea lume / într-un întreg univers. Dar n-am știut / că odată intrată-năuntru / mi-am încătușat toate timpurile / în pocalul lacrimilor-răzvrătite“. În litania „Iartă, Doamne!”, voluptatea proliferării verbale este emanată înspre o dimensiune sacrală de sufletul poetei sensibil la presiuni emotive: „Fără Tine / sunt fir de nisip fără memorie, / sunt bob de grâu fără sămânță. Dă-mă, Doamne, vântului de miazăzi! / să mă ascundă în poalele cerului / și să mă
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > SENZAȚII Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 220 din 08 august 2011 Toate Articolele Autorului Îți fierb rădăcinile iubito, asemeni Evei jinduiești la păcat, trupul tău firav emană suave parfumuri asemeni florilor și eu asemeni fluturilor mă opresc din zbor să-ți simt mătasea părului atingându-mi obrajii sub cerul ochilor tăi eu mă pierd și simt cum iubirea ta curge prin trupul meu. Iubito... Iubito, trupului tău
SENZAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372661_a_373990]
-
Autorului STEAG PE CATARGUL VIEȚII Îmi trimiți lumina izbânditoare, Ținându-mă lângă tine captiv, Arătându-mi drumul sub soare, Atât de simplu, cât mai sugestiv. Am dat lumii tinere ramuri, Aprinzând alte vieți, noi torțe, Mergând sub ale iubirii flamuri, Emanând alte puternice forțe. Moartea nu-mi sălășluiește în piept. Tot ce împiedică viața, eu sparg, Îmi fulgeră furtuni permanent, Port doar steagul vieții pe catarg. Referință Bibliografică: STEAG PE CATARGUL VIEȚII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611
STEAG PE CATARGUL VIEŢII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373205_a_374534]
-
Acasă > Versuri > Iubire > CU TINE Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi încarc pieptul cu aerul proaspăt pe care il emani, Iti sorb limpezimea vorbelor pe care le rostești, Îmi clătesc ochii cu imaginea fetei tale clare, Întineresc privind frăgezimea verdelui crud din ochii tăi calmi, Plutesc pe perdele de nori pufoși când în brațe mă ții, Mă simt atinsă de
CU TINE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373276_a_374605]
-
toaletă, unde fusese pentru ea, și-a mirosit palma mâinii drepte, cu care dăduse mâna la venire, ultima persoană fiind Flori, și a simțit același miros de parfum străin, aidoma celui de pe tamponul cu pudră din baia ei. Acum era emanat... de rochia tovarășei inspector! Nu mică i-a fost surpriza când, revenind în încăperea spațioasă și discret luminată, a avut impresia că George se apropriase prea mult de această Flori și mâna lui dreapta coborâse discret sub nivelul blatului mesei
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
și simplu n-o înțeleg, fie din slăbiciunea minții, fie din puținătatea cunoștințelor; alții o înțeleg, dar oportunismul este mai puternic și atunci se conformează anumitor comandamente ideologice sau stereotipuri din lumea occidentală, așa cum ieri făceau ascultare față de dogmele ideologice emanate din Uniunea Sovietică: așa e omul bietul de el, slab și ispitit să stea << sub vremi>>, cum zicea cronicarul. dar mai sunt și alții-sărmanii de ei, Dumnezeu să-i ierte!-care s-au învechit în sminteală și li s-a
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
tine o distinsă doamnă, frumos îmbrăcată, cu o rochie din mătasă prevăzută cu un decolteu mai adânc, prin care ieșea în evidență locul de sorginte a două merișoare, în imaginea mea de acum tot atât de apetisante ca în tinerețe și care emanau un miros plăcut, de parfum discret folosit. Pielea gâtului și a pieptului era puțin bronzată, întinsă, neafectată încă de anii acumulați, pe care etala strălucind un frumos lănțișor din aur cu un pandantiv, ce o reprezenta pe Maica Domnului. Doar
DRAGOSTE LA VÂRSTA A DOUA (FRAGMENT DIN NUVELĂ) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372135_a_373464]
-
și avântul buzelor mele la sărutat, s-a lăsat abandonată în dezmierdările și sărutările mele. Deja intrase în rolul de parteneră la scena de dragoste declanșată de joaca de-afară, din zăpadă, și de sentimentele pure ce ne legau. Căldura emanată de gazul metan din soba de teracotă era insuportabilă, dar numai bună pentru trupurile noastre dezgolite și arzând de focul iubirii. Cu mâna sub fundulețul ei mic și tare, am tras-o cât mai departe de sobă, așezând-o pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
Poezie > Cantec > 8 MARTIE Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului FEMEIA CENTRUL UNIVERSULUI Mereu neobosită, mereu iubitoare, femeie, tu strălucești ca un Soare, totdeauna, înconjurată ca o regină, frumusețe ce emani lumină-divină! Din pântecul tău zămislește viața, ochii-s ștafeta ce poartă speranța, ești credința-n care găsim alinare, iar zâmbetul tău, grădină in floare! Deții secretul, porți miracolul vieții, altar unde vin să se-nchine poeții, veriga ce unești lumea
8 MARTIE de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376250_a_377579]
-
Peste muribunde șoapte ? Cine îi va scoate iară La lumina învierii Ce distruge orice fiară Și infernuri cu mizerii ? Cine va răspunde morții Rebegindu-și viața amară, Stând pribeag în fața sorții - Călător uitat prin gară ? Cine va învinge răul Ce emană din latrine Și va pune iarăși frâul Celui ce din iad revine ? ......................... Așa gândeam singur aseară Pribegit în vagi coșmaruri - Călător la porți de ceară Preacurvit doar în năravuri. Mi-aș dori să fiu cel care Va învinge mortăciunea. Mi
EPOPEEA GROAZEI de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379735_a_381064]
-
extravagante? comentă Americanul. -Se-nțelege. Strălucire, confort, lumină, multă lumină, aer respirabil, neamintind sub nici o formă atmosfera încărcată din spitalele obișnuite... Cabinetele, alternând cu sălile de tratament, cu sălile de terapie ocupațională, cu saloanele de socializare și cu sălile de vizită, emanau modernitate și invitația Intrați cu încredere! -Dar pacienții? Pacienții cum erau?! Probabil, unul și unul, că ziceai că e o Clinică de recuperare?! Cine să-și permită asemenea... adaugă prepuielnic Diplomatul. -Pretutindeni, pacienții apărând în haine de interior - niște costume
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
am zărit, suficient pentru a observa câteva detalii. Îmi aminteam cu plăcere că-mi lăsase o impresie bună, mă cucerise cu atitudinea lui, pe cât de masculină pe atât de senzuală, având alura unui tip din reclamele de after shave, care emana forță, seriozitate, stăpânire de sine și mister, gândindu-mă la el, încă de pe atunci ca la un potențial iubit. De aceea mă bucurasem enorm că întâmplarea făcuse să ne revedem, poate soarta, nu știam exact, erau doar gânduri fugare și
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
mi-a mai rămas doar mama, care mă întâmpină cu lacrimi de bucurie în priviri. O Îmbrățișez cu duioșie și inima-mi începe să bată mai grăbită, înecată de căldura lacrimilor simțind alături pâlpâirea domoală de iubire ce mă învăluie , emanând din fibrele plăpânde ale acelui trup împuținat de eroziunile agresive ale vieții trăite într-o continuă luptă cu vicisitudinile. -Sărut mâna mamă și bine te-am găsit! -Îi spun cu emoție în voce. -Bun venit acasă, fata mea! -Îmi șoptește
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
asigurau paza celei mai lungi. Cum de nu observase acest lucru până atunci ?! Eh, bine că avea ranița plină și gustul țigării trebuia savurat fără alte gânduri. Mai trase un fum ... I se păruse, sau ... piatra pe care se așezase emana căldură din ce în ce mai mult, aproape arzând, silindu-l să se ridice. Măi, să fie... Se uită iar în jur și descoperi o buturugă ceva mai departe, pe care să se mute. Mai puse odată mâna pe piatră și simți că abia
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
simțeam din nou împlinit, așa cum nu mai fusesem de foarte multă vreme. Lângă mine Mădălina respira ușor, regulat. Dormea un somn de copil, fără griji. Părul ei blond și răsfirat se întindea șerpuitor pe suprafața albă a pernei, părând că emană energii latente, leneșe. Eram ușor vlăguit. Am întins cu grijă mâna, am băgat-o sub cearșaf și am început un periplu fin peste corpul ei gol, superb, sculptat parcă de un artist michelangelic al veacurilor trecute. Brusc, tresări în somn
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
neînțelegeri în comunitatea lor, omul lămurind și aplanând conflictele de orice fel. Chiar și când mustra ori ironiza, nu te puteai necăji pe Artemie, căci avea un zâmbet și un râs aparte, acționând ca un tampon ce împiedica să se emane vreun resentiment. Până să înțelegi ce voise popa, zâmbetul, râsul te furau, lăsând orice reacție negativă deoparte, cât ai fi fost de bănuitor! Doar bunicul era copleșit de mefiență față în față cu fiu-său! Pesemne, nu-i venea să
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
oamenii din comoditate, eu nu fac asta dintr-un motiv foarte clar: nu mi-a plăcut niciodată să stau printre orbi, sufletește vorbind, nu fizic. Când ajung lângă oameni privesc pe fiecare pe rând, le ascult ritmul a tot ceea ce emană, mai ales energetic. Nu pun etichete. Nu uit nimic din ce mi-au oferit bun, dar în același timp casc ochii la tot ceea ce au aruncat spre mine toxic. Degeaba faci un bine unui om, dacă la urmă vii și
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]