3,571 matches
-
filosofiei. Asocierea iluminismului cu represiunea și scoaterea în evidență a aspectului ideologic nu este o idee nouă. Conceptul a fost elaborat de gânditori mai degrabă apropiați marxismului ca Max Horkheimer și Theodor W. Adorno. Cei doi autori ai Dialecticii iluminismului, emigrați în SUA în timpul dominației naziste din Germania, și care au lucrat la Columbia University, au încercat să arate «tendințele care transformă progresul în contrariul său». Progresul social are un nume: iluminism; contrariul acestuia este nazismul cu atrocitățile sale. Ce dialectică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de către toți cei care au călătorit prin Basarabia că limba română e vorbită acolo în general de către toți locuitorii, săteni și orășeni, ceea ce în mod sigur n-ar fi cazul dacă majoritatea populației ar fi format-o acolo elementele străine, emigrate de curând. Aceste simple constatări sunt suficiente pentru a indica chiar de acum soluția problemei; în consecință este imposibil să se susțină că pe un teritoriu care a fost din toate vremile românesc și pe care elementul autohton moldovenesc forma
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Desigur nu în orașe, pentru că populația totală a celor 12 orașe principale din Basarabia nu este în momentul de față decât de 490 mii locuitori, care în mod evident nu sunt toți ucraineni; deci la țară ar fi trebuit să emigreze ucrainenii în mase formidabile după 1870 și s-ar fi stabilit acolo în dauna țăranilor români. Este inutil să se spună că un astfel de exod, fără exemplu din epoca migrației popoarelor din Evul Mediu, n-ar fi trecut desigur
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
întinse dincolo de Nistru până la Bug, fapt care a determinat Uniunea Sovietică să creeze pentru acea populație românească o republică sovietică moldovenească proprie în acea regiune. Cât privește populația ucraineană, aceasta s-a infiltrat în masa compactă românească în cursul vremii, emigrând din Podolia învecinată, dar această infiltrație a rămas restrânsă, numai asupra regiunilor periferice ale Basarabiei, precum sunt județele Hotin și Cetatea Albă, restul teritoriului basarabean rămânând populat în covârșitoare majoritate de români. Ca element etnic autohton populația românească și-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din „ramura săracă“ a familiei Bowcock, cei care se împotmoliseră și nu se putuseră afirma în viață. Tatăl ei, un inginer municipal din sudul Londrei, murise. Gabriel nu se înțelegea prea bine cu mama și cu fratele ei, dar amândoi emigraseră pe tăcute în Canada, unde fratele ei se căsătorise, așa încât nu mai conta că nu-l putuseră suferi pe Brian. Gabriel știa că pentru ea era esențial să încerce o anumită doză de autosatisfacție și era hotărâtă să nu devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de ani și Rozanov cincizeci. Așa cum am mai arătat, Rozanov se trăgea dintr-o familie nevoiașă, care locuia în cartierul Burkestown. Bunicul lui, un socialist marxist, fugise din Rusia țaristă. (Erau rude, se pare, cu pictorul cu același nume.) A emigrat la Londra, la sărăcie, obscuritate și dezamăgire. Fiul său, tatăl lui John Robert, s-a căsătorit cu o fată din Ennistone, o metodistă, a trecut și el la creștinism și a pierdut orice urmă de preocupare politică - de altfel niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
comporta stângaci cu cei mici. Anthea, care sucea atâtea capete și arăta întotdeauna atât de satisfăcută de ea însăși, avusese partea ei de necazuri. Tatăl ei, un matematician de talent, fugise cu una dintre studentele sale în Australia; fratele ei emigrase în Canada și nu se mai făcuse văzut, frumoasa ei mamă murise cu trei ani în urmă, de o boală devastatoare. Acum, întărită de o viață de astfel de duminici de reculegere, ședea liniștită, cu brațele încrucișate, privind cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se ducă în acea seară direct la Maryville, pentru a-i oferi Stellei viața lui, dragostea lui, onoarea și numele lui. Frumusețea misterioasă a Stellei îl făcuse să o iubească în taină de ani de zile. Desigur, vor trebui să emigreze. Se imagina trăind alături de Stella în Australia și, o secundă, se simți îmbătat de fericire. Capete de cerbi și de câini și de păsări moțate apăreau ici-colo, printre băutori. Un urs hirsut se apropie, greoi, de Tom. Se dovedi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
al mesei. — Te-ai întors. — Da. — Și George unde-i? Nu știu. Dar e bine? După câte știu eu, da. — L-ai văzut? — Da. — Îl aștepți să se întoarcă? — Mi-a spus că locuiește la Diane Sedleigh și că vor emigra împreună în Spania. — Splendid! Asta-i o binecuvântare! — Nu știu. Poate că nu-i adevărat. Vrei puțin whisky? Îți aduc imediat. Brian trase cu ochiul la scrisorile de pe masă: una lungă, scrisă mărunt, într-o caligrafie foarte precisă, și una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se mutase din Ur, la sud-est de Haran, către nord-est, Gen 11,31) ca să meargă în Canaan; despre Isaac informațiile sunt sărace, între acestea, că a avut o soție luată din propriile rude de la Haran (Gen 24), în vreme ce Iacob a emigrat din Canaan în regiunea Haran (Gen 28; 29) și de acolo, după căsătoria cu cele două verișoare ale sale și agonisirea unor bogății însemnate, s-a reîntors în Canaan (Gen 31; 32); Iosif însă, vândut sclav de frații săi unei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de muncă printre sursele principale de stres ale cadrelor medicale (Hillhouse & Adler, 1997; Healey & McKay, 1999; McGowan, 2001; Stordeur et al., 2000), dar este cu atât mai reală în România, unde spitalele sunt supraaglomerate, iar cadrele medicale și așa insuficiente emigrează către alte țări. De altfel, a doua cea mai menționată sursă de stres este personalul medical insuficient. În același registru, al sistemului sanitar în tranziție se numără și infrastructura deficitară, lipsa medicamentelor, birocrația și situația financiară. Aceste plângeri sunt mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
pentru cadrele medicale din România unde un medic rezident este plătit cu aproximativ 200 de euro pe lună, spitalele sunt aglomerate, infrastructura este adesea învechită și deficitară, iar personalul medical îndeplinește sarcinile cadrelor lipsă, posturile fiind înghețate, iar profesioniștii competenți emigrând către alte țări. Tratarea pacienților reușește să ridice scorurile cadrelor medicale la scala de satisfacție a compasiunii, ei având reușite empatice care nu sunt disponibile grupului de control. Cu toate acestea mulțumirile profesionale nu reușesc să contrabalanseze stresul cronic la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
uita, căci - afară de doctorul - nu mai cunosc pe nimeni în toată Odesa și poți înțelege ce greu e să rămâi fără nici o lețcaie într-un oraș cu totul străin. Îndealtmintrelea vremea pe-aici e nouroasă și ploioasă; de la Liman au emigrat toată lumea și eu am fost, pot zice, cel din urmă care-a părăsit stabilimentul. Eu și cu madame Dange, o poloneză blondă de toată frumusețea. Vremea s-a răcit, abia 10 - 12 Reaumur, și băi nu mai e cu putință
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
avea la gât vreo perlă care să strălucească brusc în penumbră și n-a rostit vreodată, privindu-mă-n ochi, „Hevel havolim, hakol hevel“... Zilele-ncepuseră să se răcească, și în seara în care Ester mi-a spus că va emigra cu familia ei în Israel mi se făcuse frig dinainte să-i aud cuvintele. Apoi am înghețat. Ne propuseserăm tacit să nu ne-ndră gostim unul de altul dar probabil că, fără să-mi fi dat seama, eu sau ceva din
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
S.A.R., București, fără dată, dar se poate deduce din comanda de tipar că ar fi fost 1931. În roman, reperele de timp sunt distorsionate, povestea se întâmplă în anii 2000, iar personajul Herr Doktor este un vechi prieten de familie, emigrat de mulți ani în Elveția. Scrisorile semnate de el respectă grafia folosită în cartea amintită, respectiv în perioada pe care personajul ar fi petrecut-o în România înainte de emigrare. Cele patru scrisori selectate aici nu se află într-o continuitate
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
mea. Ca ceva nedefinit este definiția corectă a felului în care a apărut. Povestește-mi ce știi." "Ei, ia auzi!" Răspunsul era plin de nesiguranță. "Sunt motive pentru a crede că el se afla pe una din navele care au emigrat din cealaltă galaxie. Numai că asta e doar impresia mea - acea mică navă s-a prăbușit, provocând rănirea bărbatului pe care noi l-am cunoscut ca domnul X. Și computerul în care erau înmagazinate datele științifice a fost deteriorat. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de la atacul forțelor lui Enro, cu câteva luni mai înainte. Asupra acestui punct, Gosseyn avea propriile vederi - pe care nu avea nici o intenție să le împărtășească. Adevărul era că milioanele de locuitori non-aristotelieni de pe Venus începuseră, de-o vreme, să emigreze. Grupuri întregi erau duse pe planete locuite, mai ales din Liga Interstelară, unde preluau sarcina de a răspândi filozofia și metodele Semanticii Generale în rândurile populației numeroase de acolo. Avea să le ia ceva timp. Tot în sinea sa, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
ajungeau la această perfecțiune absolută atât de dragă neintegraților. Cei non-A nu subliniară defel slăbiciunea posibilă a aportului lor în cursul conferințelor care hotărâră ca grupuri de două sute până la două sute de mii de indivizi vor fi imediat autorizate să emigreze pe fiecare din cele zece mii de planete ale Ligii. Se discutau încă datele mișcării emigratoare. Gosseyn urmărea evenimentul cu emoții diverse. Nu punea la îndoială necesitatea acestora dar, cu această concesie, logica ceda în fața sentimentului. Venus, abandonată. Îi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ajungeau la această perfecțiune absolută atât de dragă neintegraților. Cei non-A nu subliniară defel slăbiciunea posibilă a aportului lor în cursul conferințelor care hotărâră ca grupuri de două sute până la două sute de mii de indivizi vor fi imediat autorizate să emigreze pe fiecare din cele zece mii de planete ale Ligii. Se discutau încă datele mișcării emigratoare. Gosseyn urmărea evenimentul cu emoții diverse. Nu punea la îndoială necesitatea acestora dar, cu această concesie, logica ceda în fața sentimentului. Venus, abandonată. Îi venea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
aceea nici nu puse întrebări. Artimon îi vorbi dintr-odată de comunitatea iraniană și de doi fabricanți de ciment, care erau kurzi și cu care avea un contract. Promisese să-l ducă în capitală și să îl prezinte persanilor care emigraseră imediat după revoluțiile din Est. Omar păstra gândul ca pe o variantă de fugă din fața a tot ce îl chinuia. Pe măsură ce dădeau muguri în tufele de pe marginea curții, se dumirea că înghețul și frigul îi sunt dușmani. Începuse să umble
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
străbate vârstele culturale. Și ca acest cerc al fascinației Vestului să fie închis, cititorii lui Pif descoperă că România însăși își are, la debutul anilor ’80, propria sa versiune de western. Odată cu saga „ardelenilor”, tărâmurile americane se deschid pentru pistolarii emigrați din dubla monarhie, în vreme ce decorurile din Buftea sunt populate de „indienii” ce aduc din filmele „epopeii naționale” aplombul lor de cascadori profesioniști. Niciodată însă clonele românești nu vor atinge statutul pe care îl dețin, până către 1989, seriile germanoiugoslave. În
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
stabilite aceste constante, există posibilitatea echilibrării acestor tendințe, care ar putea modifica întreaga ecuație. De exemplu, flexibilitatea talentului va fi un factor important de contrabalansare a deficitului de oameni care s-au născut în Africa sau America Latină și care pot emigra spre regiuni ale lumii care le oferă mai multe oportunități din punct de vedere economic, presupunând că ușile imigrării sunt deschise. Unele națiuni i-ar putea întoarece din drum, în timp ce altele i-ar primi cu brațele descgise. Japonia, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
se ridică la 300% --------------------------------------------------- Victimele de ieri ale tiraniei sunt imigranții de azi din SUA. Chiar cei care au simțit că existau mai multe oportunități economice în SUA decât în țările lor unde erau mai multe restricții în privința resurselor, au emigrat venind aici pentru a-și urma visul de a atinge un standard mai ridicat de viață. Există mai mulți milionari imigranți și cetățeni din prima generație în SUA decât în oricare alt loc din lume. Ce semnifică acest lucru? Veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cânta la pian. Câteva note timide, anemice În căutarea unei melodii de mult uitate. Chipul Asyei s-a luminat a Înțelegere pe când șoptea ca pentru sine: — Petite-Ma! Petite-Ma se născuse În Thessalonike. Era doar o copilă când a emigrat Împreună cu mama ei, care era văduvă, la Istanbul. Era În anul 1923. Momentul În care Petite-Ma a ajuns În orașul acesta nu poate fi confundat, pentru că a coincis cu proclamarea Republicii Turce moderne. — Tu și Republica ați sosit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
eu de cap într-a unșpea! Dar pe de altă parte, anul următor am știut și să mă țin de treabă. În ziua de azi nu-i mai interesează să învețe... vor doar să plece să-și facă afaceri, să emigreze în țări străine... E drept, mă gîndesc eu, noi nu eram chiar așa. Dar niciodată nu sîntem la fel, de la o generație la alta, de la un an la altul... Fiecare cu vremea lui. Deși îmi pare că este o vreme
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]