5,930 matches
-
sau prin interviuri au scos în evidență importante deosebiri pe planul confortului psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultural american: soție casnică, centrată pe funcția expresiv-emoțională, al cărei soț câștigă suficient pentru a asigura la cote înalte bunăstarea familiei. Din moment ce s-au conformat cu succes acestui deziderat, „trebuie” să fie fericite. Sunt însă ipoteze bazate pe anumite date empirice care susțin că, indiferent dacă lucrează sau nu, întrucât în „economia” de ansamblu a fericirii în viață la femei contează mai mult decât la bărbați reușita în căsnicie, ele beneficiază spiritual mai mult de mariaj. Satisfacția maritală diferă mult și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
întâmplat totuși, să știe să depășească momentele de criză. Sfatul este ușor de dat și mai greu de urmat. Din varii motive, oamenii reacționează diferit în situații conflictuale și de nemulțumire profundă. Analizând și interpretând un mare volum de date empirice, C. Rusbult și colaboratorii (1987, apud Taylor et al., 1994) au elaborat un model al reacției la insatisfacție, valabil pentru relațiile interumane în general, dar care și-a dovedit valabilitatea mai cu seamă în cele de muncă și maritale. Ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de femei, ideologia dominației și a agresivității masculine etc. Desigur, toți acești factori „macro” contează foarte mult, și în mod îndreptățit studiile sociologice se focalizează asupra lor. Variabilele psihologice „de blamare” nu trebuie însă neglijate. Situațiile cotidiene, ca și investigațiile empirice ne arată că la aproximativ aceleași condiții sociale, oamenii se comportă diferit și în privința violenței. Într-o abordare mai concretă a violenței din grupul familial, și cu deosebire în munca de asistență socială, alături de factorii macrosociali sunt imperios operante și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a ratei divorțialității în epoca actuală nu înseamnă că a crescut în aceeași măsură și rata dezorganizării maritale; în trecut erau multe cupluri destrămate (informal), dar care din cauza constrângerilor de tot felul nu divorțau. Totuși, datele teoretice, ca și cele empirice sugerează că, deși disrupțiile nondivorțiale nu se ridică la proporția divorțurilor, ele au crescut în societatea modernă față de cea tradițională. În tot cazul, pentru divorțialitate se constată (pe bază de informații statistice oficiale exacte) o considerabilă sporire a ratei ei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cei bogați, da. Contraargumentul ar fi că, având bani, poți repede să-ți întemeiezi o nouă familie. Vom vedea însă pe parcursul celor ce urmează că explicația este mai complexă. Amândouă teoriile mai sus menționate au fost confirmate, la nivelul datelor empirice, doar parțial. Aceasta și datorită faptului că există serioase dificultăți în stabilirea raportului cauzal dintre variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestic (locuință, bunuri), copii și investiții de ordin psihologic. Existența copiilor în căsnicie afectează fundamental hotărârea de a divorța sau nu. Constituind un capital marital specific, a cărui valoare scade prin despărțire, copiii favorizează stabilitatea cuplului. Unele date ale investigațiilor empirice confirmă însă și celălalt efect al prezenței copiilor, și anume scăderea calității viețiide familie, mai ales când sunt copii-problemă (Waite et al., 1985). Nașterile premaritale măresc riscul divorțului, dar graviditatea premaritală, nu (Teachman, 1983). Investițiile monetare în locuință și alte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ale divorțialitĂȚii După cum am văzut, concepția despre divorț s-a schimbat profund în societatea contemporană. Divorțul nu apare ca un eșec, ci ca o soluție și un început pentru o viață mai bună. Sunt prezumate aici consecințele lui pozitive. Realitatea empirică înconjurătoare, ca și datele investigaționale ne arată însă și multitudinea consecințelor negative. În societățile tradiționale, acestea din urmă sunt aduse în prim-plan de mentalitatea colectivă. La nivelul celor doi parteneri, efectele psihologice depind foarte mult de copii, dacă există
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tensiunile și constrângerile legate de existența copiilor din căsătoria precedentă (Cherlin, 1978). În al doilea rând, indiferent dacă se ajunge la divorț sau nu, existența copiilor dintr-o altă căsătorie, la unul dintre parteneri sau la amândoi, creează probleme. Studiile empirice converg în sublinierea faptului că în familiile reconstruite copiii au mai multe probleme nu numai față de familiile biparentale, cu părinți proprii, ci și în comparație cu cele monoparentale. Și părinții vitregi au dificultăți, legate cu precădere tocmai de faptul că propriul copil
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe cupluri, coabitarea este programatic aleasă învederea viitorului mariaj fie drept „căsătorie de probă”, fie că cei doi sunt foarte hotărâți să se căsătorească, numai că din varii motive nunta trebuie amânată. Pot fi invocatedestule argumente (unele bazate pe cercetări empirice - vezi, de exemplu, E. Macklin, 1987) că inclusiv coabitările care nu se finalizează prin căsătorie și chiar cele ce au fost construite deliberat nonmarital sunt mai degrabă alternative la singurătate, cu tot cortegiul ei de nevoi materiale, sociale, psihoemoționale, decât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede la doi pași”) e în fond o chestiune asumată, căci R. se dovedește un spirit empiric pentru care teoretizarea ar fi cel mult o lentilă pentru microscop, mai niciodată una pentru telescop. Cărțile sale pot fi împărțite în două categorii, asimetrice cantitativ. Categoria cea mai bine reprezentată este aceea a cronicilor literare (în sumar adăugându-se
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
valoarea supremă” (3). Prima concretizare este numai aparent o propoziție axiologică, ea fiind o formă eliptică a limbajului natural. Aici cuvântul „bine” are funcție substitutivă - așa cum cuvântul „bun” are în propoziția „Acest cuțit este bun” - pentru un ansamblu de trăsături empirice. Propozițiilor de acest fel (1) li se pot găsi deci, cu relativă ușurință, corespondențele limbajului formal al logicii. Cu un oarecare efort imaginativ este posibilă circumscrierea, prin condiții, în tiparul raționamentului desfășurat și a celei de a doua propoziții (2
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și experimentaliști în domeniul normelor de grup consideră că viziunea (filosofică) asupra judecăților de valoare și a axiologicului în general, ca date universale, este un gen de misticism. Rațiunea universală axiologică, simțul moral înnăscut sau morala transcendentală sunt contestate, studii empirice dovedind că inclusiv criterii și norme morale (just - injust) sunt o construcție psihologică a actorilor sociali în funcție de parametrii situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt, așadar, contextuale. În versiune reducționistă se ajunge la explicarea prin formula alegerii variantei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și ale actelor comportamentale în interacțiunea dintre cele două stiluri culturale, după care se realizează, mai concret, ajustările și integrările tradiționalului cu modernul, sunt greu de deslușit și cercetări consistente în acest domeniu lipsesc. Unele date experimentale, ca și observațiile empirice ne sugerează că avem de-a face cu o pluralitate de strategii subiective, în funcție de o serie de factori. Se pot desprinde însă și anumite tendințe statistice. Printr-o investigație proprie privind impactul modernității asupra tradiționalului am pus în evidență existența
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
stabili la modul logic o ierarhie a importanței lor. Nu se poate argumenta rațional că „adevărul” e mai important decât „libertatea” sau invers. Este o altă problemă însă că în regim individual sau grupal există asemenea ierarhii, atestate prin cercetări empirice. Or, tocmai constatarea că există o diversitate de orientări valorice, de credințe despre ce este demn de urmat în viață la nivel macrosocial, unele foarte diferite de cultura euroamericană, a pus în discuție nu doar faptul că nu putem vorbi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cei doi poli există un continuum, atitudinea putând fi mai mult sau mai puțin favorabilă, astfel încât ea are diferite grade de intensitate. Pe acest principiu sunt construite scările de atitudine. Postulatul teoretic al bipolarității nu este atestat întotdeauna în cercetările empirice (punctul zero al continuumului poate fi saturat de necunoaștere, răspunsuri neutre, ambigue și ambivalente sau stări conflictuale). Proprietatea de bipolaritate a atitudinilor a fost nuanțată în mai multe direcții majore. Astfel, când studiem prin anchete și sondaje atitudinile (opiniile) unei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tendința de a ignora cealaltă jumătate a continuumului. Subzistă o vădită asimetrie în atenția, importanța și credibilitatea acordate informațiilor ce susțin propria poziție atitudinală în comparație cu cea contrară. A. Eagly și S. Chaiken (1998) citează o serie de studii teoretice și empirice care demonstrează că, din punctul de vedere al componentei cognitive, indivizii au pentru unele atitudini o structură bipolară, iar pentru altele doar unipolară, necunoscând și neinteresându-se de informațiile consonante cu atitudinea opusă. Problemele controversate social - cum ar fi cele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu cu necesitate. Problema efectelor persuasive prin mass-media a fost studiată prima dată sistematic de C. Hovland, I. Janis și H. Kelly (1953), ei aplicând modelul sursă (comunicator) - mesaj - receptor (audiență). Deși dezvoltat și modificat ulterior, prin sute de cercetări empirice și elaborări teoretice, el rămâne un cadru eficient de analiză și prezentare. 1) Caracteristicile sursei (comunicatorului). Cum este perceput comunicatorul și ce caracteristici și motivații i se atribuie de receptori contează în succesul schimbării de atitudini. Dintre acestea, credibilitatea este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sus, cele două atitudini coexistând pe planuri psihocomportamentale diferite: atitudinea inițială, profundă, remanentă mai este numită de T. Wilson și colaboratorii săi (2000) și implicită, iar cea dobândită - explicită; prima este cumva automată, cea de-a doua, conștientă, deliberativă. Date empirice sistematice atestă, de asemenea, ideea că disonanța nu este resimțită cu aceeași intensitate în diferite culturi: studenții japonezi au manifestat, în cadrul unor probe experimentale (Hein și Lehman, 1997), în mult mai redus grad tendința de a reduce disonanța rezultată din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cravată, dar multe ocazii cer acest lucru. Prezența celorlalți, a semenilor - care pretind un anumit gen de comportament -, este un factor ce determină abateri de la atitudinea reală a indivizilor, mergând până la comportamente contraatitudinale. Dar, așa cum au constatat și multe studii empirice, oamenii diferă semnificativ între ei și prin cât de mult le pasă de părerea celorlalți și, în consecință, cât de atent își supraveghează reacțiile verbale, gestuale și comportamentale. Indivizii profund interesați în a produce impresii favorabile, în acord cu exigențele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinal-comportamentale care încearcă să prindă sintetic atât cele două orientări (atitudinea față de obiect și atitudinea față de comportament), cât și alte componente ale configurației în cauză. Ele au fost introduse nu doar ca deducții teoretice, ci examinând o sumedenie de studii empirice. Am văzut și noi, spre pildă, în secvențele anterioare, că s-a dovedit experimental cum, în prestarea unor atitudini relaționate cu altele sau cu manifestări deschise de conduite, este adânc implicată identitatea de sine. După cum metaanalizele studiilor cu privire la predictorii comportamentali
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socializante - dintre care modelele pozitive ale persoanelor semnificative au o importanță notabilă - și în strânsă conlucrare cu bagajul ereditar, fiecare dintre noi ajunge să dețină un anumit potențial empatic. Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă socială și, prin reîntărire, practică în continuare acte de ajutorare; încrederea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au ajutat, pe când cele de semn contrar sunt caracterizate de preocupare și absorbție de sine, precum și de competitivitate ridicată. Cu privire la configurația de factori de personalitate care face cele mai bune predicții pentru un comportament prosocial, să notăm că orice cercetare empirică, oricât de rafinat ar controla statistic variabilele puse în joc, este limitată prin faptul că poate omite ab initio unele variabile cu totul relevante în descrierea și explicarea fenomenului respectiv, în cazul nostru conduitele prosociale. Studiul citat mai sus a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe stradă, în locuri publice), înajutorarea unor persoane necunoscute, chestiunea similarității se transpune în a deduce caracteristici de statut și rol comune (religios, etnic, de vârstă, profesional etc.) din atribute exterioare, cum ar fi îmbrăcămintea, trăsături fizic-constituționale și altele. Cercetările empirice nu sunt destul de avansate în a ne arăta cât de exacte sunt inferențele de acest fel. De asemenea, încă nu avem date sistematice care să arate ce criterii de similaritate sunt mai importante în cazul în care ele se regăsesc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
implicarea în voluntariat și acte eroicetc "4. Ajutorul pe termen lung\: implicarea în voluntariat și acte eroice" După cum am mai arătat, majoritatea studiilor - și în cvasitotalitate cele de laborator- se referă la ajutorarea în situații de urgență. Pe asemenea materiale empirice s-au construit și modelul procesului decizional, și teoria responsabilității difuze. Există însă cercetări care au pornit de la interogații și ipoteze privind motivele și efectele actelor prosociale cu bătaie mai lungă. Posibilele efecte asupra beneficiarului de ajutor și studiile aferente
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]