3,858 matches
-
Popa, „Cazul doctor Udrea”, SPM, 1971, 38; Martin, Poeți, II, 97-103; Grigurcu, Teritoriu, 99-107; Dana Dumitriu, Orgoliul romantic, RL, 1974, 27; Dicț. scriit. rom., I, 659-661; Micu, Ist. lit., 335; Popa, Ist. lit., I, 242-243; Dicț. analitic, IV, 153-155; Manolescu, Enciclopedia, 194-196. Il.C.
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970, 235-256, 351-368; Crohmălniceanu, Literatura, I, 59-67, II, 366-440; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Marino, Dicționar, I, 225-254; Balotă, Arte, 339-349; Paul Constantin, Constructivism, în Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative și aplicate moderne, București, 1977, 43-50; Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, București, 1980; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia romena d’avangardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980; [Constructivismul], REVR, 1981
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
David, Timp fără trup, îngr. Elena-Esther Tacciu, București, 2003. Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 414-422; Elena-Esther Tacciu, „Pădurea de aer”, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1997, noiembrie; Solo Har, Generația de sacrificiu, București, 1997, 161-175; Cristofor, Țara Sfântă, I, 44-51; Manolescu, Enciclopedia, 198-199; Aczél, Scriitori rom. Israel, 55-57. E.-E.T.
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
1962, 35; Sorin Brateș, „Distanțe”, IL, 1962, 8; Gabriel Dimisianu, Poeta Aurora Cornu, RL, 1995, 27; Stancu Ilin, Fișe de dicționar. Cornu, Aurora, JL, 1997, 27-30; Irina Petraș, Din altă viață, APF, 2000, 7-8; Popa, Ist. lit., I, 938; Manolescu, Enciclopedia, 198. S.I.
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
The International Fiction Review”, 1994, 1-2; Mihai Spăriosu, „Hermeneutical Desire and Critical Rewriting”, „The Canadian Review of Comparative Literature”, 1995, 2; Monica Spiridon, Postmodernismul românesc sau Strategiile alternativei, RL, 1997, 4; Carmen Neamțu, Autoreferențialitate, metaficțiune, textualism, O, 1997, 3; Manolescu, Enciclopedia, 196-198. M.S.
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
Dragoș și Gh. Dragoș, pref. Salvador de Madariaga, postfață Dorana Coșoveanu, București, 2002; Reabilitarea. Din scrisorile lui Silviu Crăciunaș adresate Doranei Coșoveanu, tr. și îngr. Dorana Coșoveanu, București, 2000. Repere bibliografice: Document cutremurător, „România” (New York), 1961, 56; Românii, 109; Manolescu, Enciclopedia, 209-211; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 235-242. N.Fl.
CRACIUNAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286464_a_287793]
-
și la români. Argumentele istorice și lingvistice sunt dublate de probele etnografice, toate înmulțite de Dimitrie Cantemir în monografia Descriptio Moldaviae. Pentru forma lucrărilor în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
GL, 1967, 42; Guy de Bosschère, Mioara Cremene, „Journal des poètes”, 1979, 7; Geo Vasile, „De-atâta greutate pleoapa mi-e concavă”, „Baricada”, 1995, 9; Ileana Berlogea, „Penthesileea la Troia”: mit și actualitate, CRC, 1997, 2; Opriță, Anticipația, 433-436; Manolescu, Enciclopedia, 211-212. M.P.-C.
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
atmosferă a unor gaze dăunătoare sau a unor chimicale care determină dispariția stratului de ozon, defrișările masive, intervențiile în habitatul natural al numeroaselor specii de animale Și acumularea unui arsenal nuclear suficient pentru distrugerea întregii planete. (Nordhaus, 1992b: 11) Conform Enciclopediei Britannica, schimbarea climei este definită ca fiind o modificare periodică a climei Pământului, apărută ca rezultat al modificărilor din atmosferă, precum Și al interacțiunilor dintre atmosferă Și alți factori - geologici, chimici, geografici sau biologici (http://www.britannica.com/EBchecked/topic /121632
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a surselor documentare fundamentale și a monografiilor premergătoare, conținând clasificări și evaluări uneori discutabile și accente puternic subiective, Istoria folcloristicii românești este o carte de referință pentru toate sintezele ce vor urma. Pe o treaptă valorică apropiată se situează Mică enciclopedie a poveștilor românești (1976), „veritabil corpus de mitologie, credințe și artă” (N. Bot), una dintre puținele lucrări de acest fel din lume. În cele 126 articole ce o alcătuiesc, sunt prezentați protagoniștii poveștilor, diversele probe de curaj la care aceștia
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
București, 1969; Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu (în colaborare cu I. Mușlea), București, 1970; Problemele tipologiei folclorice (în colaborare cu D. Caracostea), București, 1971; Istoria folcloristicii românești, București, 1974; Urme pe piatră, București, 1974; Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Șteampuri fără apă, București, 1979; Poetică folclorică, București, 1979; Folclorul românesc, I-II, București, 1981-1983; Eseu despre dansul popular românesc, București, 1982; Efigii, București, 1987; Se face ziuă. Romanul anului 1848, București, 2001. Antologii: Antologie
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
lui Creangă”, în „Deutsches Jahrbuch für Volkskunde” (Berlin), 1968, partea II, 405-407; Radu Niculescu, Rumänische Volksmärchen, RITL, 1970, 3; Radu Răutu, Ovidiu Bârlea, „Metoda de cercetare a folclorului”, REF, 1970, 4; Virgiliu Florea, Tipologia folclorului, ST, 1971, 10; Ion Taloș, Enciclopedia poveștilor românești, ST, 1976, 6; Ion Taloș, Ovidiu Bârlea, „Istoria folcloristicii românești”, CREL, 1977, 1; Mihai Coman, De la poetică la antropologie, LCF, 1979, 23; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Poetică folclorică”, AAF, 1981, 309-311; N. Bot, Ovidiu Bârlea, „Folclorul românesc”, AAF
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
Mogoșoaia. Trei secole de istorie. 1702-2002, București, 2002, passim; Dumitru Hâncu, Martha Bibescu. Intrigă fără iubire, București, 2002; Magda Teodorescu, Farmecul desuet al legendelor, RL, 2003, 16; Adrian Majuru, Martha Bibescu, „Destinul lordului Thomson of Cardington”, OC, 2003, 153; Manolescu, Enciclopedia, 80-86. C.Bz.
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
La apus de cuvânt, pref. Mircea Popescu, cu ilustrații de Eugen și Tudor Drăguțescu, Roma, 1970. Repere bibliografice: Sanda Stolojan, „La apus de cuvânt”, „Limite” (Paris), 1971, 8; Românii, 33; Dicț. scriit. rom., I, 300-301; Popa, Ist. lit., 1204-1205; Manolescu, Enciclopedia, 98. S.I.
BODISCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
Roșianu, Stereotipia basmului, București, 1973; Vladimir I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, tr. Radu Nicolau, pref. Nicolae Roșianu, București, 1974; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 117-179; Gh. Vrabie, Structura poetică a basmului, București, 1975; Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 249-271; Mircea Constantinescu, Triumful lui Făt-Frumos, București, 1979; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, pref. Emil Condurachi, București, 1980, passim; Ovidiu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, pref. Emil Condurachi, București, 1980, passim; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, passim; Mihai Coman, Sora Soarelui, București, 1983; Gheorghe Vrabie, Proza populară românească, București, 1986, passim; Mircea Cărtărescu, Enciclopedia zmeilor, București, 2002. N.C.
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de credință ortodoxă, Institului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2000 footnote> Scrierile necanonice și-au ocupat un loc important în tradițiile orale și în ceea ce mai tarziu s-a numit „literatura seculară". Referitor la termenul"apocrif" Enciclopedia Britanică oferă o definiție strict din perspectiva religioasă:"Apocrif: din greacă apokryptein, care înseamnă «pentru a ascunde departe», în literatura religioasă se referă la acel grup de lucrări considerate ca fiind colaterale canoanelor Sfintei Scripturi. Istoria utilizării acestui termen se
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
de către un anume Enquetil, oferă informații despre complotul în care era implicat și Cinq Marș. Dorim să precizam că în unele ediții numele autorului este modificat în Anquetil, fapt ce ne conduce să calificăm această lucrare drept una apocrifa. Nici o enciclopedie sau cronică a vremii nu menționează un autor sau un istoric purtând acest nume. Din punct de vedere etimologic, substantivul propriu"Enquetil" își are rădăcina în verbul"enquêter", care înseamnă"a anchetă". Referitor la complotul în care era implicat și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
stat. Trebuie să menționam că în secolul al XVII-lea Franța era singurul stat european catolic care avea control asupra surselor de venit al bisericii. Un alt țel urmărit și atins de către primul ministru a fost diminuarea puterii hughenoților<footnote Enciclopedie de Istorie Universală, All DeAgostini, București, 2003 pagina 712"Hughenot Nume dat calviniștilor francezi (fr.huguenot, derivat din germanul Eidgenosse, confederat). Organizați în comunități independente sub autoritatea unui sinod național 1559, hughenoții au creat un aparat administrativ și militar prin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
scriit. rom., I, 593-595; Alex. Ștefănescu, George Ciorănescu - un european din România, RL, 1999, 39; Mihai Gabriel Popescu, Ștefan Ion Ghilimescu, Dinastia Ciorăneștilor, Târgoviște, 2000; Popa, Ist. lit., I, 636-637; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 129-137; Manolescu, Enciclopedia, 172-174; Barbu Cioculescu, Lirică religioasă, RL, 2003, 49. N.Fl.
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
I, cel care încuraja „științele liberale și artele”. Cunoașterea Coranului a înlesnit autorului înțelegerea și explicarea mentalității mahomedane, a religiei, ritualurilor și moravurilor controlate de autoritatea Cărții sfinte. Această carte de imagologie procură și astăzi plăceri de lectură. Ca mică enciclopedie, ea instruiește asupra particularităților vieții religioase și laice, asupra artelor și științelor practicate în lumea Orientului Apropiat. Opera lui C., impresionantă ca întindere și varietate, dar rămasă necunoscută până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când Academia Română a
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Între 1942 și 1945, a funcționat ca director literar al Editurii Contemporane din București și a fost secretar general al Asociației Române pentru Studiul Renașterii și al Asociației Culturale Hispano-Române. În aceeași perioadă, a condus lucrările preliminarii pentru elaborarea unei enciclopedii în 24 de volume, sub auspiciile cotidianului „Universul”. Începuturile literare ale lui C. sunt legate de revista „Vlăstarul” a elevilor Liceului „Spiru Haret”, dar adevăratul debut trebuie socotit cel din 1930, în revista „Capricorn”: studiul Bibliografia unei polemici, unde se
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
profesat de C., esențială în orice analiză a subiectului. O altă dimensiune a literaturii europene, în mod constant studiată și evidențiată în opera științifică a lui C., rămâne, desigur, literatura română, pe care a prezentat-o în numeroase dicționare și enciclopedii literare, ilustrând-o și prin două interesante micromonografii despre Vasile Alecsandri (1973) și Ion Barbu (1981), redactate în limba engleză. Dacă în prima dintre ele autorul întreprinde o reconsiderare a operei lui Alecsandri, urmărind sistematic atmosfera epocii în care ea
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
Noi, cei din pădure!, București, 2000, 210-216; Mihai Gabriel Popescu, Ștefan Ion Ghilimescu, Dinastia Ciorăneștilor, Târgoviște, 2000; Pavel Chihaia, Ultimul dialog cu Alexandru Ciorănescu, LCF, 2001, 29; Popa, Ist. lit., I, 1105-1107; Solomon Marcus, De neamul Ciorăneștilor, RL, 2003; Manolescu, Enciclopedia, 168-172; Nicolae Florescu, Menirea pribegilor, București, 2003, 193-202; Săndulescu, Memorialiști, 243-249. N.Fl.
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
lăsa perplecși: anarhiștii aceia știuseră să elaboreze un sistem de băuturi atât de coerent și de complex! Și, în plus, toate acele nenumărate vinuri alcătuiau, după spusele Charlottei, combinații nesfârșite cu brânzeturile! Iar acestea, la rândul lor, compuneau o veritabilă enciclopedie a gusturilor, a culorilor locale - aproape a toanelor individuale... Așadar, Rabelais, care bântuia adesea serile noastre din stepă, nu mințise! Descopeream că mâncatul, da, simpla înghițire a hranei, putea să devină o punere în scenă, o liturghie, o artă. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]