1,945 matches
-
circumscrie odată cu inventarea sa efectivă, este restrânsă, în contextul acestei cărți, la sensul acordat termenului în anul 1796 de către Antoine Destutt de Tracy. În acest cadru, încerc să evidențiez resemantizarea ulterioară a termenului, urmărind în același timp recuperarea valențelor sale epistemologice, chiar în condițiile inseparabilității conceptului, în lumea contemporană, de conotațiile politice. 20 Încercând să identifice tendințele din cadrul studiului sociologic al ideologiei pe parcursul unei perioade de două decenii, Norman Birnbaum nota, în 1960, că "(...) anunțul recent ce apare din multe puncte
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
A. van Dijk, "Discourse Semantics and Ideology", în Discourse Society, Vol. 6, No. 2, 1995, pp. 244-247. 47 Idem, p. 245. 48 Idem, p. 246. 49 Pe parcursul lucrării, voi dezvolta o astfel de discuție când voi lua în considerare perspectiva epistemologică de definire a ideologiei, în cea de-a treia parte a acestui capitol, cât și atunci când, în prima parte a celui de-al treilea capitol, voi discuta despre analiza epistemologico-politică a ideologiei. În ambele contexte încerc să relev atât implicațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
The use and abuse of kuhnian paradigms in the sociology of knowledge", în Sociology, No. 16, 1982, p. 86. 155 Idem, p. 87. 156 Ideea îi aparține teoreticianului britanic David Bloor, care consideră că există o strânsă legătură între dezbaterile epistemologice și cele de natură ideologică, teoriile cunoașterii nefiind altceva decât reflecții ale unor ideologii culturale (p. 75). Popper este considerat, din această perspectivă, un gânditor iluminist, liniile metodologice de forță ale ideologiei sociale pe care-o împărtășește fiind următoarele: a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Against Method. Outline of An Anarchistic Theory of Knowledge, Redwood Burn Limited Trowbridge & Esher, Londra, 1978. 166 Idem, p. 23. 167 Ibidem, p. 52. 168 Întrucât, pe parcursul paginilor următoare, voi lua în discuție perspectiva lui Rorty cu privire la probleme de natură epistemologică precum cele implicate de cunoaștere, obiectivitate și adevăr în demersul științific, încercând să demonstrez că este una reprezentativă pentru această concepție, e de presupus că "rortyenii" ar putea invoca dezinteresul gânditorului american față de problema ideologiei și, prin urmare, inexistența unei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Acest lucru este posibil în măsura în care la Popper intervine loialitatea sa față de teoria adevărului-corespondență (adevăr care, dacă există, se află oricum "dincolo" de prezența sau absența dezbaterii publice a teoriilor), în vreme ce, pentru Rorty, reducerea obiectivității la solidaritate nu este o operațiune epistemologică, ci una de natură etică. 182 Potrivit gânditorului american, "afirmația că "acordul neforțat" este suficient stârnește spectrul relativismului. Căci cei care consideră că o concepție pragmatică despre raționalitate este nesănătos de relativistă se întreabă: "Acord neforțat între cine și cine
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Berlin, "The decline of utopian ideas in the West", în The Crooked Timber of Humanity, Fontana, 1991, Londra, p. 48. 195 Trimiterea specifică pe care o fac la "realitatea relațiilor dintre oameni" subliniază că nu e vorba de o înțelegere epistemologică a termenului "realitate" în acest context. 196 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., 2000, p. 80. 197 Alan Ryan, The Philosophy of the Social Sciences, Macmillan Press LTD, Londra, 1976, p.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
există niciun criteriu pentru distincția între teologie Și idolatrie. Dumnezeu se amestecă cu zeii. Funcția apofatismului este total diferită: pentru greci era o chestiune metafizică, în timp ce pentru tradiția biblică avea o funcție critică extraordinară. Filosofii înțelegeau apofatismul ca un postulat epistemologic, în timp ce teologii l-au văzut ca un criteriu necesar al adevărului. În era patristică timpurie problematica apofatică a teologiei a fost în mod clar pusă, dar nu rezolvată. Întrebarea crucială a fost: elenism sau creștinism? A fost creștinismul elenizat sau
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
Robert Pasnau, care do reste să demonstreze că speciile sunt cunoscute într-un anumit mod de către puterile cognitive, fără ca această stare de lucruri să degenereze într-o formă de reprezentationalism idealist, care s-ar putea traduce prin subiectivism sau scepticism epistemologic, se bazează în primul rând pe câteva pa saje extrase din operele de tinerețe ale lui Toma din Aquino, unde acesta pare a susține modelul obiect sau doctrina act obiect, după cum o mai numește Pasnau în Theories of Cognition. Faptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este obiectul însuși, care este înte leș prin acea asemănare. Citind aceste rânduri, motivele pentru care Robert Pasnau a optat pentru invocarea acestui pasaj la începutul interpretării devin evidente: nu numai doctrina act-obiect este la lucru aici, ci însuși reprezentationalismul epistemologic a primum visum și primum intellectum sunt specia sensibilă, respectiv specia inteligibila, adică asemănarea formei obiectului extramental, si nu obiectul extramental. Observăm că speciile sunt reificate și pot fi înțelese că repre zentari ale obiectelor, mai degrabă decât că forme
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
percepute. Această concluzie, care conduce evident către doctrina act-obiect, este justificată, în primul rând, datorită manierei în care verbul apprehendo este tradus în limba engleză prin „to apprehend“. Verbul „to apprehend“ are o gamă semantica largă, incluzând și o nuanță epistemologica. „To apprehend“ poate fi folosit cu sensul de „a percepe“, dar și ca sinonim al verbelor „a intelege“, „a recunoaște“, „a concepe“, „a-și face o imagine despre“, tocmai această nuanță epistemologica fiind speculata de Robert Pasnau în interpretarea să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o gamă semantica largă, incluzând și o nuanță epistemologica. „To apprehend“ poate fi folosit cu sensul de „a percepe“, dar și ca sinonim al verbelor „a intelege“, „a recunoaște“, „a concepe“, „a-și face o imagine despre“, tocmai această nuanță epistemologica fiind speculata de Robert Pasnau în interpretarea să. În limba română, verbul „a aprehenda“ este utilizat, în genere, în vocabularul filozofic, unde are o nuanță epistemologica; este intrat în uzul limbii pe filiera franceză, appréhender, din latinescul apprehendo, care are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelege“, „a recunoaște“, „a concepe“, „a-și face o imagine despre“, tocmai această nuanță epistemologica fiind speculata de Robert Pasnau în interpretarea să. În limba română, verbul „a aprehenda“ este utilizat, în genere, în vocabularul filozofic, unde are o nuanță epistemologica; este intrat în uzul limbii pe filiera franceză, appréhender, din latinescul apprehendo, care are, într-adevăr, si sensul de a cuprinde cu mintea, a intelege. Chiar și Ludwig Schütz Lexikon, dedicat termenilor utilizați de Toma din Aquino, menționează aceas ta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intrat în uzul limbii pe filiera franceză, appréhender, din latinescul apprehendo, care are, într-adevăr, si sensul de a cuprinde cu mintea, a intelege. Chiar și Ludwig Schütz Lexikon, dedicat termenilor utilizați de Toma din Aquino, menționează aceas ta semnificație epistemologica a verbului apprehendo, ceea ce înseamnă că este posibil ca interpretarea lui Robert Pasnau să nu fie tocmai nejustificată, cel puțin la nivelul tra ducerii. Aprehensiunea, consideră interpretul, trebuie înțeleasă ca fiind o simplă relație cauzala, ceea ce ar con duce către
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ar con duce către o interpretare reprezentationalista a cunoașterii senzoriale la Toma din Aquino; aprehensiunea înseamnă de fapt „cunoaștere“, iar o traducere a pasajului din Scrip tum super libros Sententiarum, adecvată acestei nuanțe, ar fi, în acest nou context, valorificata epistemologic. Redau traducerea în engleză a lui Pasnau: (ÎI.2.15.) „But with respect to the apprehension of sense, it should be known that there is one kind of appre hensive force that apprehends the sensible species when the sensible thing
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ocurente ale termenului apprehendo din pasajul mai sus citat au o semnificație cognitivă, motiv pentru care ar fi neglijent din partea lui Toma din Aquino să folo seasca în prima parte a pasajului sensul obișnuit al lui appre hendo, fără conotație epistemologica, spune interpretul. În această linie argumentativa a lui Pasnau mi se pare că este ignorat un anumit aspect, anume că Toma însuși spune că nu putem cunoaște obiectele în lipsă speciilor; a cunoaște sau a vedea prin intermediul speciilor înseamnă a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Toma din Aquino afirmă explicit că avem întotdeauna acces la obiectele externe, așa cum sunt ele, într-o manieră ne distorsionată. În contemporaneitate, exegeți precum Claude Panaccio sau Robert Pasnau contrazic argumentele invocate de realiști, susținând că, deși în genere reprezentationalismul epistemologic este atribuit unor autori din perioada modernă, elemente ale acestuia pot fi identificate și la Toma din Aquino. Reprezentationalismul epistemologic nu pune sub semnul îndoielii posibilitatea accederii la obiecte așa cum sunt ele, ci mediază accesul lor prin cunoașterea nemijlocita a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În contemporaneitate, exegeți precum Claude Panaccio sau Robert Pasnau contrazic argumentele invocate de realiști, susținând că, deși în genere reprezentationalismul epistemologic este atribuit unor autori din perioada modernă, elemente ale acestuia pot fi identificate și la Toma din Aquino. Reprezentationalismul epistemologic nu pune sub semnul îndoielii posibilitatea accederii la obiecte așa cum sunt ele, ci mediază accesul lor prin cunoașterea nemijlocita a unor reprezentări mentale. Concret, obiectul imediat al cunoașterii este specia inteligibila și prin ea se ajunge la cunoașterea obiectului pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
indivizi precum Andrei sau Simina, dar, cu nici un chip, nu avem posibilitatea și capacitatea de a purta un colier din ideea de chihlimbar sau de a bea o ceașcă de cafea, pe o terasă berlineza, cu umanitatea. Toate aceste consecințe epistemologice sunt, în mod evident, legate de manieră în care Toma din Aquino înțelege universaliile că putând fi predicate despre mai mulți doar în măsura în care sunt în minte, așa cum am spus mai sus. Uni versaliile există ca atare doar în mințile oamenilor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mă îndeamnă să încep cu cea de-a doua opțiune, aceea potrivit căreia Toma din Aquino pune în joc ceea ce pentru un cititor de secol XXI pare a fi o teorie hibrida a cunoașterii, o îmbinare de realism și reprezentationalism epistemologic. Din nefericire, această opțiune, despre care am vorbit deja în subcapitolul precedent, aduce cu sine un dezavantaj: creează, aceluiași cititor și interpret contemporan, un disconfort intelectual care are la bază manieră monolita în care suntem obișnuiți astăzi să înțelegem procesul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atât de coerent pe cat ne-am fi așteptat de la un autor precum Toma. Tocmai de aceea, pentru că există diferite etape în gândirea tomista, dintre care una este în acord cu ceea ce contemporaneitatea a citit ca fiind o formă de reprezentationalism epistemologic, în final nu sunt îndreptățite nici respingerea în totalitate a interpretării realiste a procesului cunoașterii umane, nici acordul total cu interpretarea reprezentationalista. După ce am văzut cum anume lucrează aceste interpretări, pot spune ca, dintr-o anumită perspectiva, interpretarea realistă a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru lectorul și interpretul de secol XXI, un disconfort intelectual provocat de faptul că, în operele de maturitate cel putin, Toma avansează un model al cunoașterii umane care poate fi înțeles de noi drept o combinație între realism și reprezentationalism epistemologic. Indiferent care sunt motivele sau opțiunile din spatele textelor lui Toma, înainte de toate ele trebuie lăsate să vorbească de la sine, fără a le forță să intre într-un anumit tipar, într-o anumită schemă conceptuală, fără a le constrânge să se
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
chiar dacă prima impresie a cititorului poate fi aceasta, sper totuși că, după parcurgerea întregului set de argumente pe care le-am propus, să fi devenit mai clar faptul că Toma nu pune în joc un reprezentationalism ontologic, ci doar unul epistemologic, asadar unul care nu are nicidecum consecințe grave, precum scepticismul sau relativismul în cunoaștere, ci are repercusiuni mai mult asupra ordinii în care se desfășoară procesul cunoașterii. Ceea ce doresc să spun este ca, fiind constrâns de limitele manierei în care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tationalista, ca imagine sau reprezentare fidelă a quiditatii unui obiect extramental ce trebuie mai întâi cunoscută Pentru a putea înțelege realitatea pe care o reprezintă. Repre zen tationalismul lui Toma de la nivelul conceptului este unul „nevinovat“ din punct de vedere epistemologic și fără consecințe la nivel ontologic: într-un astfel de context, subiectul cunoscător are acces nedistorsionat la esență obiectelor extramentale. În fond, aș putea spune ca interpretarea hibrida, realistă și reprezentationalista, pe care o aplic operelor lui Toma nu are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Nyssa, Dumnezeu este incognoscibil prin El Însuși, indiferent de capacitatea minții. Prin urmare, chiar dacă tema întunericului divin apare atât la Origen (deși rareori), cât și la Grigorie (mai frecvent, dar nefiind sub nici o formă omniprezentă), ea este legată de posibilități epistemologice diferite privind cunoașterea lui Dumnezeu, care, pentru ambii autori, „transformă întunericul în ascunzișul său” (Ps., 17, 12). Asupra acestui aspect, a se vedea articolul util al lui A. Meredith, “Licht und Finsternis bei Origenes und Gregor von Nyssa”, in Platon
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 27. footnote>. Sfântul Grigorie accentuează, în numeroase ocazii, că lumina care naște întunericul este, într-un sens, lumină epistemologică. Observăm această relație atât în De vita Moysis, cât și în In Canticum canticorum. La prima teofanie a rugului aprins, adevărul strălucește deasupra noastră (ἐπιλάμπω) și iluminează (περιαυγάζω) ochii sufletului. Această lumină a adevărului împărtășește cunoașterea unui tip discursiv care
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]