5,096 matches
-
impostor, cum vom vedea îndată, cabotinaj, în fine, un om care înșală. Cioran trăiește cu spaima că nu poate fi altceva și spaima aceasta este, la rându-i, întemeietoare. Și asta nu e totul. Iată: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate!”. Și continuă: „Ură de sine vecină cu urletul și lacrimile” (II, 57). În alt loc, aceeași poltronerie: „În anxietate intră timorare și chiar poltronerie” (I, 168). Doar că prezentul acesta, al explorării de sine, este și unul al
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
temă în scrisul cioranian. Ceilalți, de fapt, nici nu contează. Omul, cu atât mai puțin. Cum am văzut deja, teama că s-ar putea să aparțină celor care mistifică îl macină nu o dată pe Cioran. „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate!” (II, 57), exclamă la un moment dat. Iar ceea ce urmează ține de atitudinea pe care Cioran o manifestă cu consecvență față de sine însuși: „Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
precizeze, asupra „importanței supunerii” (I, 127). După câteva explorări despre furie, Cioran își mută câmpul de observație asupra păsărilor: „Privesc prin lucarnă păsările rotindu-se pe cer la ora asfințitului! Fac de milioane de ani același și același lucru! Înțelepciune ereditară absolută. Ar fi trebuit să fim ca ele, căci e preferabil să fim orice, numai ceea ce suntem nu” (I, 255). Îi citește cu insistență pe înțelepți, dar, la ce bun? Notează: „Nervozitate apocaliptică. La ce bun că i-am citit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în modelul etnic pe care îl particularizează. Iată: „O, rușii ăștia, ce aproape îmi sunt! Genul meu de plictis e întru totul slav. Dumnezeu știe din ce stepă mi-au venit străbunii. Port în mine, ca pe-o otravă, amintirea ereditară a nemărginirii” (I, 19). Apoi continuă: „În plus, sunt, ca sarmații, un om pe care nu te poți bizui, un individ dubios, suspect și nesigur, de o duplicitate cu atât mai gravă cu cât e dezinteresată” (idem). Altundeva, fără să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se explică incredibila teamă pe care o am în fața autorității, a autorității de orice fel. De îndată ce văd un ins în uniformă sau în spatele unui ghișeu, un slujbaș al STATULUI, mă blochez” (II, 9). Altundeva, notează: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate! Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport. Ură de sine vecină cu urletul sau cu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
O nouă fi-losofie holistă a medicinei, care năzuiește să reorienteze practicile medicale spre prevenirea boli-lor, iar construcția pozitivă a sănătății apare ca una din expresiile umanismului științific. Medici-na socială încearcă să orienteze evoluția umanității prin intermediul unei planificări ce folosește bazele ereditare ale sănătății pentru a aborda bolile în mod global. Asemeni lui Jacques Robin mulți ani mai tîrziu, Julian Huxley imaginează o societate în care relațiile umane ar avea o importanța crescută și ar înlocui forțele impersonale și reci ale profitului
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
artei portretului: personaje tipologice, verosimile, din toate clasele sociale, create prin observarea directă a vieții - surprinzând raportul dintre om și mediul său natural, social și istoric. Portretul este frecvent focalizat asupra unei dominante morale (personaje caractere) sau asupra unei carențe ereditare (pe care o vor accentua na turaliștii). - Cultivarea unui stil sobru, adesea impersonal sau anticalofil: „Modalitatea de redare trebuie să fie cât mai simplă, pentru ca toți să o poată înțelege.“ (G. Larroux, Le Réalisme) - Diversitatea modelelor realiste: realismul obiectiv (de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
comportament 25. Constituirea științelor sociale este legată de disciplină și normalizare. Psihanaliza apare ca o formă de control light, precum țigările light, pentru sufletele cu probleme de comportament. Ea este "în opoziție cu un anume tip de psihiatrie, psihiatria degenerării ereditare, cu eugenia"26. Normalizarea, produsă de psihanaliză, a fost o formă de a dezautoriza tabuurile psihiatriei, ideea preconcepută a eredității. Astfel, disciplina lui Freud mută atenția pe terenul inconștientului, al dorințelor refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
al XIX-lea, regimul discursurilor despre nebunie s-a reorientat spre istorie: "va fi prin natura sa și în tot ceea ce o opune naturii, foarte aproape de istorie"41. În secolul al XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
XIX-lea, nebunia a fost căutată îndeosebi în factorii ereditari, cu toate că este mult mai important să se analizeze condițiile sociale, politice, existențiale care l-au făcut pe om să cedeze psihic. Cele două practici discursive, și anume, nebunia în factori ereditari și nebunia în condiții de viață, se întrepătrund reciproc, ceea ce a făcut posibilă întemeierea psihiatriei ca disciplină modernă. Pe de altă parte, discursul psihiatriei trebuie înțeles nu atât ca o "știință" a tratării nebunilor, ci mai mult ca un document
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cultură și la egalități bazale de șanse. Sinele modernilor poate fi analizat în raport cu un comportament public indolent și indiferent ca un reflex concret la distanțarea de acești civili anonimi a elitelor. Devenirea spirituală a elitelor, dincolo de orice înzestrări de natură "ereditară", este strict corelată cu o inegalitate structurală și istorică la informare, la cunoaștere, la instrucție publică. Cunoașterea e putere, căci ea ne învață strategii și lupte discursive, tehnici enunțiative și posibilități de a schimba, în mod radical, întreg câmpul cunoașterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și complex de pregătire aunui sportiv sau a unei echipe care coincide de obicei cu forma sportivă. Pentru nesportivi acest termen poate fi sinonim cu FITNESS 19. CREȘTERE FIZICĂ = Nivelul cantitativ al indicilor somatici ai individului, rezultat cumulativ al factorilor ereditari și de mediu predominant naturali. 20. DEZVOLTARE FIZICĂ = Se definește ca fiind nivelul calitativ al indicilor somatici ai individului, ca rezultat cumulativ al factorilor ereditari și de mediu natural predominant social în care practicarea exercițiilor fizice are un rol însemnat
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
FITNESS 19. CREȘTERE FIZICĂ = Nivelul cantitativ al indicilor somatici ai individului, rezultat cumulativ al factorilor ereditari și de mediu predominant naturali. 20. DEZVOLTARE FIZICĂ = Se definește ca fiind nivelul calitativ al indicilor somatici ai individului, ca rezultat cumulativ al factorilor ereditari și de mediu natural predominant social în care practicarea exercițiilor fizice are un rol însemnat, în ce privește armonia indicilor morfologici cu cei funcționali, proporționalitatea indicilor morfologici (somatici), ca și proporționalitatea între indicii funcționali. 21. DEPRINDERE MOTRICĂ = Act sau acțiune motricăajunsăprin exersare
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
și schițe întâlnim anecdota (concizie, poantă), amintirea (material de viață, ironie, autoironie), relatarea jurnalistică. La Caragiale, tema tragică este dublu alimentată din punctul de vedere al rațiunilor semnificante: pe de o parte, prin stricta determinare psihologică (O făclie de Paște), ereditară (Păcat) și a iluziilor universului interior (În vreme de război), pe de alta, prin jocul neexplicat al întâmplării, (Mircea Tomuș). În povestirile de inspirație folclorică (La Hanul lui Mânjoală, Calul dracului, La conac, Kir Ianulea), scriitorul abordează problematica umană din
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
calităților motrice perioada pubertară se caracterizează prin următoarea evoluție: - începe maturizarea sexuală în prima parte, - către sfârșit aproape toți indicii motricității sunt în creștere, - motricitatea atinge un randament remarcabil, în această perioadă înregistrându-se rezultate sportive foarte bune. Viteza, caracter ereditar stabil, are ca substrat morfofuncțional scoarța cerebrală care se maturizează la 14 ani, ceea ce înseamnă că selecția finală pentru această calitate se face în jurul acestei vârste. Îndemânarea al cărei substrat biologic se găsește situat în aria motrică a scoarței
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
stă un principiu biologic, cel al homeostaziei, potrivit căruia organismele tind să-și mențină aceeași stare, un anume echilibru constant, cu toate modificările mediului. Când echilibrul este perturbat, atunci ființa vie reacționează în vederea restabilirii lui. În afara acestora există și impulsuri ereditare, cum sunt: curiozitatea, tendința de manipulare a obiectelor, de a modifica, de a transforma mediul înconjurător. Dezechilibrele se traduc pe planul psihic prin apariția unor trebuințe (nevoia de hrană, de apă, de căldură). Trebuința este tocmai o trăire a unei
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
ales între spirit și pămînt și a ales țarina, dorințele pămîntești, reprezentate prin măr. Umanitatea va fi întotdeauna tentată să prefere satisfacția dorințelor concrete apelului spiritului supraconștient, tendință pe care mitul o numește "păcatul originar al naturii umane". Acest păcat ereditar, deoarece este transmis din generație în generație (păcatul față de spiritul supraconștient), este din punct de vedere psihologic "banalizarea spiritului uman", care, privită din unghi mitologic, înseamnă "moarta elanului supra-conștient animant" (moartea sufletului). Este vorba aici despre tema centrală a tuturor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Celui Veșnic (simbol al adevărului etern) le rezervă muritorilor nu după moarte, ci în timpul vieții. "Dumnezeu va da poporul [lui Israel] pe mîna dușmanului". Dușmanul este întîmplător invadatorul care obține prea ușor victoria; dar el este în mod esențial greșeala ereditară, șarpele din paradis, vanitatea, "Satan", cel care induce în banalizare și în același timp executantul pedepsei. "Darul profeției" este simbolul unei credințe profunde căreia i se "dezvăluie misterul", care cunoaște "căile Domnului", simbol al justiției imanente manifestate pe parcursul existenței trecătoare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
osteneala să regîndim istoria umanității, mergînd din generație în generație pînă la originea speciei gînditoare, am descoperi că aviditatea dorințelor și ignorarea chemării spiritului nu sînt alteva decît păcatul adamic, iar prudența mitică le-a prevăzut consecința nefastă, distructivă și ereditară: propagarea ei din generație în generație, fapt verificat pe deplin de istoria omenirii. Nu ne rămîne decît să sperăm că nu se va adeveri într-un viitor apropiat -, prin justiția imanentă, cealaltă prezicere: apocalipsa speciei gînditoare, victimă a orbirii spiritului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a se simți înrădăcinat prin gîndirea și maniera lui de a acționa într-o colectivitate, într-o castă, chiar și într-un grup restrîns, în cadrul cărora el se bucură de stimă. Dacă adugăm faptul că există motive extraconștiente cu forță ereditară biogenetic în cazul cărora obsesia vanitoasă îl acaparază prea ușor, înțelegem cît de greu îi este individului să ajungă la o gîndire esențial importantă și autentică. Falsele motivații nu constituie numai sursa unor acțiuni falsificate și nedrepte, ci și a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
își riscă bucuroase viața pentru a escalada munți sau care se sacrifică pentru o cauză abstractă, în ciuda intenselor impulsuri moștenite de a-și ocroti viața. Totuși trebuie să recunoaștem că un sistem de valori morale în armonie cu trăsăturile umane ereditare biologic și, astfel, cu natura umană, ar avea o mult mai mare aplicabilitate și credibilitate și ar fi cu mult mai puternic înrădăcinat în realitate. 1. În acest context, intenția sau cel puțin încercarea de a nu face rău poate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
nu se ajunge la o condamnare penală (întrucât subzistă oricum elementele infracțiunii) sau cel puțin delict civil. De asemenea, repararea prejudiciului moral poate fi solicitată și obținută și de către moștenitori (copii, părinți, soț supraviețuitor etc.) întrucât este transmisibilă cu titlu ereditar, drept compensare a durerii pricinuite de pierderea membrului familiei. Repararea, prin plata unor sume de bani, a daunelor morale reprezintă o compensație a vătămării provocate și nu o despăgubire ca în cazul celor aferente prejudiciilor patrimoniale. De aceea se susține
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
două forme de manifestare a coordonării : coordonarea motrică înnăscută; coordonarea motrică dobândită. Acceptând această diviziune, credem că cei cu un nivel mai ridicat de coordonare motrică înnăscută posedă posibilități mai mari de dezvoltare a acestei capacități, deoarece, având aceste calități ereditare, este mult mai ușor să educăm coordonarea și să creștem eficiența mișcărilor unui individului, față de alt individ care nu dispune de o zestre la fel de bogată genetic. Analizând psihomotricitatea, anumiți cercetători au determinat și alte forme prin care coordonarea se exprimă
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
rapidă. Dezvoltarea aceasta în salturi este însoțită de dezvoltarea inegală în unele perioade a diferitelor organe și sisteme. Ritmul de creștere depinde de o serie de factori, cum sunt: vârsta, sexul, condițiile de viață și particularitățile individuale determinate de patrimoniul ereditar. Cunoașterea, aprecierea posibilităților funcționale ale organismului, a capacității de adaptare la efort constituie un element de bază in desfășurarea activității cu copii de vârstă școlară mică. Statura acestora prezintă o evoluție ascendentă neuniformă, marcând salturile cele mai ridicate aproximativ în
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
20. Incapacitatea "este o consecință care duce la pierderea abilități ca urmare a unei infirmități de a efectua o activitate în condiții considerate normale pentru o ființă umană 21. Așadar, incapacitatea este o consecință. O consecință a unei tulburări genetice, ereditare sau dobândite. C. Defectologie, psihologie specială, psihologia persoanelor cu nevoi speciale Se poate ajunge să trăim într-o lume fără persoane cu nevoi speciale? Cât se poate preveni și cât se poate vindeca? De la ce vârstă se poate prevedea tulburarea
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]