2,239 matches
-
și Petrarca și continuat în literatura mai recentă de Alfieri și Foscolo. Într-un eseu din volumul Literatura noii Italii, Benedetto Croce enumeră o serie de sentimente și idealuri ce animaseră poezia din perioada 1865-1885, anterioară primului centenar leopardian (1898): eroismul, patria, iubirea, gloria, moartea, trecutul, melancolia virila.37 În acel moment, cănd nume precum Giosuè Carducci sau Giovanni Pascoli țineau capul de afiș, idealurile enumerate reprezentau moștenirea primei jumătăți de veac, în care fuseseră scrise toate Canturile leopardiene, inclusiv cele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
oferindu-le subordonaților posibilitatea de a o depăși simbolic și de a ieși astfel de sub jurămîntul militar. Cel care dorește să se retragă, evitînd bătălia fatală ce va urma, o poate face în acest mod, trecînd, metaforic, peste "granița" dintre eroism și supraviețuire. Previzibil, aproape toată compania refuză compromisul unei vieți culpabile, asumîndu-și, în schimb, moartea onorabilă. Excepție face un soldat care pășește peste linie, spunînd, se pare: "Eu voi trăi pentru a povesti." Nici unul dintre camarazi (și cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a povesti." Nici unul dintre camarazi (și cu atît mai puțin dintre istoricii viitorimii) nu a privit gestul ca pe un semn de lașitate, ci ca pe o constrîngere a istoriei acea beautiful necessity/ frumoasă necesitate a lui Emerson. Fără "povestitor", eroismul exemplar al martirilor de la Alamo s-ar fi pierdut în neant. Identic, naratorul melvillian supraviețuiește pentru a relata. Ca și căpitanul lui Pequod, el a fost mesmerizat de "Moby Dick". Însă, în timp ce Ahab experimentează o hipnoză a istoricității balenei albe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Joseph, un membru al Ordinului, care reconstituie povestea eroului, sofisticat, academic, cu toate atributele istoricului neutru și impersonal) folosește un procedeu de caracterizare shakespeariană al "oglinzii răsturnate". Așa cum Hamlet "se vede" răsturnat în Fortinbras ("anti-eroismul" hamletian se citește, indirect, în "eroismul" prințului norvegian Fortinbras!), Joseph Knecht se reflectă "convers" în traiectoria prietenului și colegului Plinio Designori. Înzestrat intelectual ca și Joseph, acesta optează de timpuriu pentru vita activa, implicîndu-se plenar (și cu succes) în lumea reală și oferind "dublului" său castalian
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sau netransformarea ei - În violență este o problemă de educație. Peripatethice Din păcate, nu numai că Întreaga noastră istorie este și o istorie a violenței, dar și transmiterea experienței istorice a omenirii prin educație glorifică manifestările violente: onoarea Înseamnă violență, eroismul așișderea - ne Învață marile epopei laice; credința Îndeamnă la promovarea războiului sfânt pentru a impune voința lui Dumnezeu pe pământ și chiar Dumnezeu Însuși se manifestă violent când trebuie să sancționeze păcatele omenirii - ne fac cunoscut marile religii. Între Freud
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Julien nu mai este același om. Lumea însăși nu mai este aceeași pentru el: "privea toate lucrurile sub o nouă înfățișare". Măruntul parvenit, ambițios și imoral, dă, dintr-odată, dovadă de curaj și de înălțime morală. Cinismul basculează deodată spre eroism. Un imposibil i-a cuprins toată ființa: imposibil să mai continui să trăiesc, imposibil să nu fiu ghilotinat, imposibil să nu mă sinucid. Ceea ce ne zguduie în imaginație nu e forța senină a imposibilului pe care Julien Sorel îl opune
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de exterminare ale regimurilor totalitare, scrie Hannah Arendt, servesc drept laboratoare în care principiul fundamental al totalitarismului totul este posibil e validat 99." O lume care-și creează tot timpul și mai multe posibile e o lume barbară. Un nou eroism, dedicat imposibilului, nu e oare o necesitate adîncă? De ce anume ne este teamă, care sunt spaimele specific moderne? Omul modern nu se teme nici de Dumnezeu, nici de Diavol, nici de forțe magice, nici de vreo lume de dincolo. Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și deschisă anihilează distanța impusă de opera modernă, impunând participarea receptorilor la săvârșirea produsului cultural. Codul universal al scriiturii moderne este spart în ideolecte, iar democratizarea receptării sale diminuează hegemonia hermeneutică, "cultura elitelor" fiind oarecum înlocuită de "cultura maselor". Cu toate că eroismul dezintegrării este considerat a fi o constantă a culturii începând cu modernismul și multe trăsături sunt comune celor două fenomene culturale, se poate remarca prezența opozițiilor stilistice ale autorului lui Dismemberment of Orpheus în aproape toate domeniile practicii intelectuale. Cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mi-a măruturisit imediat după aceea un (fost?) subaltern al lui vâlceanu, care răspundea de sectorul presă. "Probabil era..", i-am răspuns și atât. Sincer, nu cred că eram demn de atâta atenție din partea lor. Repet, nu mă remarcam prin eroism sau curaj, eram doar un ins dresat de spaimă care, uneori, rata numărul. I se întâmplă oricărui animal la circ, în arenă. Vise și închipuiri De când mă știu, mi-au zburat tot felul de păsărele prin cap. Vise și-nchipuiri
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
întrucât erau neverificabile, șubrezeau rolul misterului, al fanteziilor mistice din viața spiritual-umană. După cum liber-cugetători și raționaliști precum cartezieni ca N. Malebranche (1638-1715) și B. Spinoza (1632-1677), filosoful irlandez John Toland (1670-1722), " Nu vedeau decât nenorocirile și crimele, uitând devotamentele și eroismele, uitând de sfinți și de martiri". (11, p. 163) Așa că s-a simțit nevoia de a se începe o reconstruire care să ducă, în final, la un nou model de umanitate și de valori. Hazard și alți istorici occidentali ai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Guénon a insistat, mai mult decât Husserl, să prezinte devierile apărute în cultura antică europeană și asiatică, sub forma unor atitudini potrivnice tradițiilor. Husserl vedea numai două ieșiri din criza existenței umane: "dușmănia față de spirit" soldată cu declin sau un "eroism al rațiunii care va depăși definitiv raționalismul". A doua cale consonează cu elita restrânsă pe care o visa Guénon. 16. Mai recent, M. Onfray îi adună într-un volum intitulat Extremiștii luminilor, unde îi împarte în "materialiști radicali" (J. Meslier
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
V.2. Eminescu: luciferic și decadență, geniul damnat Tema geniului este ilustrată de figura complexă și de maximă investiție simbolică a poetului național, poetul romantic, Mihai Eminescu. Figura acestuia este valorificată într-o dublă dimensiune, naționalist-martirologică și în perspectiva unui "eroism al reflecției" ("héroïsme de la pensée") (Rodolphe Rapetti). Multe din reprezentările poetului sunt în relație directă cu tema geniului, în cultura română ea se fixează pe această figură tutelară a orfismului simbolist sub specia desemnată de Paul Verlaine cu titlul de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Charles Lindbergh în erou național în America poate fi înțeleasă numai în contextul mitului "cetății de pe colină". Succesul înregistrat de Charles Lindbergh, care și-a pilotat avionul deasupra Atlanticului în anii '20, l-a transformat într-un simbol al libertății, eroismului și tehnologiei, dovada vie că America este pe calea cea bună în îndeplinirea misiunii sale. Un alt exemplu ce exprimă credința în explorare, în libertatea individuală și în misiunea specială a Americii este și imaginea extrem de populară a navei Enterprise
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
sărac; 3. chipeș și educat; 3. arătos, cu corp puternic, viril; educat, dar cu pregătire medie; 4. magia, vrăjitoria sau puterile divine intervin la un moment dat în viața eroului; 4. puterile supranaturale intervin, de regulă zei sau extratereștri; 5. eroism, curaj extraordinar, dublate de o forță uimitoare (ceea ce creează o popularitate imensă); 5. forță fizică naturală (dobândită) combinată cu o putere supranaturală; popularitate imensă; 6. devotat întru totul dreptății și legii; 6 . devotat mai mult dreptății decât legii; 7. loial
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
femeile să dețină slujbe considerate până atunci exclusiv masculine. Rosie the Riveter, 1943 În mod intenționat sau nu, Rockwell a făcut din Rosie probabil cea mai bună ilustrare a optimismului american, a încrederii într-o victorie iminentă și a celebrării eroismului în momentul intrării Americii în cel de-al Doilea Război Mondial. Spre deosebire de celelalte lucrări ale artistului, reprezentări emoționante, patetice sau umoristice ale muncitorului, soldatului sau americanului de rând, Rosie este o replică modernă, dar și subversivă, a Ioanei d'Arc
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
ce tratează istoria județului Bacău: Județul Bacău (coordonator Mircea Filip, Iași, f. ed., 1996), C. Botez, L. Eșanu, I. Saizu, Județul Bacău. Pagini memorabile din lupta maselor (Bacău, Întreprinderea Poligrafică Bacău, 1971), Corneliu Chirieș, Județul Bacău - altar de jertfă și eroism. Monografia monumentelor eroilor (Bacău, Editura Babel, 2001), N. Lupu, Văcărașu Nicolae, C. Iulia Brânduș, Județele Patriei - Județul Bacău (București, Editura Academiei R.S.R, 1971), Ortensia Racoviță, Dicționar geografic al județului Bacău (București, Stabilimentul grafic „I. V. Socec”, 1895), Enciclopedia județului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în vlaga și bogăția ei; iar din popor neatârnat am devenit sclavii nemților, ungurilor și bulgarilor. Restul de un sfert din țară e și el sclav rușilor, înebuniți în anarhie. Din cei 600.000 de soldați au pierit jumătate fără eroism, grație incapacității conducătorilor și jertfa boalelor infecțioase”. Totuși, stimulați de promisiunile regale și înzestrați cu armament modern de către aliații francezi, soldații români au făcut, în vara anului 1917, dovada celor mai înalte virtuți militare, cât și a patriotismului național. Dimensiunile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Din rutina la care sunt supuși clipă de clipă cei pentru care fortul este un adevărat microunivers se naște de fapt speranța că într-o zi se va întâmpla ceva deosebit în pustietatea aceea, ceva din care să se nască eroismul. Tot mirajul începe așadar prin această putere a obișnuinței, fapt pe care scriitorul îl subliniază textual, într-un mod aproape excesiv, în capitolul al X-lea, în care nu mai puțin de șapte paragrafe încep cu vocabula „obișnuință”. Deși la
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pietrelor lovite înfiripau laolaltă un glas omenesc care vorbea neîncetat: erai mereu cât pe-aici să le prinzi înțelesul, dar care îți scăpa de fiecare dată.” (p. 77) Chinuindu-se să înțeleagă unde își are rădăcinile speranța războiului și a eroismului care îi ține pe loc pe cei ajunși în fortăreață, Giovanni Drogo este el însuși copleșit de această speranță, devenind treptat unul dintre cei care se supun de bună voie lungii așteptări a miracolului. Anii trec însă și nu se
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
din fortăreață. Himera apare și de această dată sub forma unei pete negre care devine tot mai amenințătoare prin apropierea de fortăreață. Alarma se dovedește a fi falsă și de această dată. Eventualitatea atacului și, implicit, a unui act de eroism al celor care apără granița în Fortul Bastiani se îndepărtează tot mai mult. O reorganizare a forțelor militare din zonă permite celor mai mulți dintre ofițerii care au renunțat la speranță transferul în oraș sau pensionarea. Drogo rămâne însă pe loc, decis
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lui Jean-Marie Le Pen față de holocaust, naționalismului nu-i este rușine de trecut sau de prezent căci el crede că doar străinii și "dușmanii națiunii" sînt vinovați. Se desfată în glorie și umple memoria națională cu povești despre strămoși nobili, eroism și vitejie în înfrîngeri. Se simte invincibil, vîntură drapelul și, dacă este necesar, se umple pe mîini de sîngele dușmanilor săi. Esența naționalismului și printre cele mai specifice caracteristici ale "gramaticii sale" este tratarea simultană a Celuilalt ca totul și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sfinților. Calendarul nostru creștin este împodobit cu sfinți și sfinte. Sfințenia și mucenicia au fost și au rămas până la sfârșitul veacurilor cel mai înalt ideal al omului. Frumusețea și dinamismul acestui ideal, care cheamă omul să-și depășească puterile, explică eroismul femeilor de totdeauna. Femeia în Vechiul și Noul Testament Femeia a fost și rămâne izvor de viață și-a rămas pentru totdeauna ca un dar al lui Dumnezeu. Dacă de drept în Vechiul Testament femeia a fost marginalizată, de fapt ea a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
celor creștini, ca fiii lor să aibă parte de coroana de martiri, cu care intrau în rândul sfinților. Sfințenia a fost cel mai înalt ideal pedagogic. Frumusețea și dinamismul acestui ideal, care face pe om să-și depășească puterile, explică eroismul fără seamăn al femeilor creștine. Pe vremea Mântuitorului, spre deosebire de apostoli, femeile (mironosițe) nu au fost chemate și nici alese. Unele din ele fuseseră bolnave și apoi vindecate de Domnul Iisus; ca recunoștință, au rugat pe Domnul să le lase să
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
poezie a lui Dimitrie Bolintineanu, „Muma lui Ștefan cel Mare”, care face parte din ciclul „Legende istorice”. }ara și neatârnarea ei devin un ideal mai înalt pentru o mamă cu spirit patriot, ea este capabilă să ceară, întâi de toate, eroism propriului copil, pe care îl trimite în luptă, căruia îi cere chiar și jertfa supremă numai să fie pământul românesc eliberat de păgâni și să triumfe creștinismul. Mama nu își recunoaște urmașul în postura de înfrânt sau de dezertor: „— Ce
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
F., Paris, 1964. De asemenea, Charismatic Political Leadership, Princeton University Press, 1968. 29. Stephan George, Poemes ("Al șaptelea inel"), tr. în fr. de Maurice Boucher, Aubier, Paris, 1969. 30. Despre cultul eroului vezi, bineînțeles, Thomas Carlyle, Eroii, cultul eroilor și eroismul în istorie, Colin, Paris, 1888 (trad. și introd. de J.-B. Izoulet Labatieres). Vezi și Michel Henri Gihes, La originea puterii carismatice, Paris, 1974 (Memoire de 1'I.E.P., sub conducerea lui R. Girardet, multig.). 31. În ceea ce privește cultul mareșalului Pétain, datorăm
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]