1,916 matches
-
mod necesar cîteva similitudini: fiecărei presupoziții i-ar corespunde deci nu doar o ideologie, ci o clasă de ideologii. Desigur, ideologiile ce sunt calificate în mod spontan ca liberale, sau socialiste, au o indubitabilă paternitate comună, deși asemănarea lor scapă erudiției analizelor comparative, mereu fără sfîrșit și fără consecințe. Or, dacă aceste ideologii decurg dintr-o aceeași presupoziție, aerul lor familiar, cu trăsături di-ficil de cernut se impune ca rezultatul global și difuz al filiației lor comune. Primul principiu din care
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
putea gasi numeroase exemple de virtute la Homer, Hesiod, Teognis, Solon, Euripide și la alți filosofi, si mai presus de toți, la Platon, pe care îl citează în câteva ocazii. „Vasile este pe deplin conștient de avantajul conferit de o erudiție care să combine adevărul creștin și cultură moștenita”{\cîte 82}. Chiar muzică o socotea mitropolitul Cezareei că un mijloc de educație. Recomandă însă, nu muzică răscolitoare de pătimi, ci și pe aceea care aduce sufletului un folos, ca cea cântată
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
se pot semnala abateri, unii comentatori întrezăresc șansele psihanalizei, dar afirmațiile lor au un caracter constatativ, de suprafață. Liviu Petrescu, de exemplu, observă că temperamentul contradictoriu al autorului Ultimei nopți... e rezultatul refulărilor generate de asimilarea unor lucrări de aleasă erudiție și făcând parte din domenii extrem de variate (filozofie, literatură, estetică, teatrologie etc.): "Preocupările intelectuale pe care le conține opera romanescă a lui Camil Petrescu sunt uneori în mod serios prejudiciate de anumite manifestări cu (sic!) caracter de primitivitate ale temperamentului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
menite să demonstreze pactul nescris pe care autorul îl stabilește intre propria-i biografie și creație. În 1926, Camil Petrescu schițează primele proiecte din viitorul roman Patul iui Procust. Zece ani mai târziu, constată că amintirile despre cursurile de aleasă erudiție ale profesorului P.P. Negulescu au devenit pentru el de o tulburătoare senzualitate. Dascălul, pe care l-a prețuit până la adorație, este asemănat cu un instructor de zbor care își inițiază elevul în cele mai dificile manevre ale pilotajului: "Aceste expuneri
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Cea care se opune acestei dispute cavalerești este Ioana Boiu, femeia iubită de ambii protagoniști, care invocă nu atât diferențele sociale dintre cei doi, cât mai cu seamă faptul că Andrei e un tip superdotat și dă dovadă de o erudiție excepțională. Femeia adorată, inteligentă, dimpreună cu Biblioteca se asociază întru salvgardarea eroului. Dimpotrivă, cartea luată de Ela din bibliotecă și aruncată ca un proiectil asupra lui Ștefan anticipă o criză în căsnicie. În ceea ce o privește pe Emilia, ea este
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
personaj inițiat în Cabală și practici ezoterice (numele său este Belbo) explică unor confrați că moartea prin decapitare semnifică sfârșitul vieții spirituale, în vreme ce moartea prin penetrarea regiunii pectorale este semnul suprimării trăirii afective. Fără a zăbovi asupra speculațiilor ezoterice, (deși erudiția lui Eco este provocatoare), dihotomia moarte spirituală moarte afectivă permite reiterarea constatării că, din perspectiva lui Camil Petrescu, sfârșitul tragic al protagoniștilor înseamnă o repudiere a celor două personae, uciderea lor în inconștientul personal. Înnobilarea eroului prin decapitare e o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cu deprinderea până la măiestrie, și a învățat nu numai cele ce se ocupă cu cele văzute, ci și cu cele ascunse și a raportat cunoștințele în mod sistematic. Însă toate acestea, oricât sunt ele de importante, înseamnă ele ceva în comparație cu erudiția morală a lui Vasile? Cine îl cunoaște din proprie experiență, pentru acela sunt neînsemnați Minos și Radamante pe care elinii i-au învrednici de văile cele cu flori aurite și de câmpiile Elisee (...) În așa grad a agonisit el toate
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
pentru acela sunt neînsemnați Minos și Radamante pe care elinii i-au învrednici de văile cele cu flori aurite și de câmpiile Elisee (...) În așa grad a agonisit el toate acestea încât era ca o corabie atât de încărcată de erudiție pe cât aceasta este încăpătoare pentru mintea omenească<footnote Ibidem, XXII-XXIV, p. 54. footnote>. În termeni tot atât de elogioși, despre cunoștințele Sfântului Vasile vorbește și retorul Libaniu. Pe lângă stil, magistrul păgân vede la ierarhul creștin o înțelepciune nesecată care ar putea fi
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
dar nici măcar minute. Nu căuta sălile mari unde să vină să-i asculte fraza de efect, simfoniile de vorbe goale, toată pretinsa intelectualitate a capitalei. Nu-și trimitea înainte să-i anunțe venirea, teancuri de cărți care să ție locul erudiției asimilate temeinic. Nu aștepta să se umple amfiteatrul cu studenți din toate părțile ca pe urmă să culeagă aplauze ca la teatru. Intra la timp în sala IV ori IX și în fața unui număr restrâns la cursurile de filologie de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de Istorie Națională, care s-a prelungit prin studiile lui Ioan Lupaș. Finalmente, putem spune că Alexandru Lapedatu a făcut parte din galeria marilor istorici care, la cumpăna dintre secolele XIX și XX a așezat istoriografia pe temeiurile sigure ale erudiției critice și care a înțeles că opera de cunoaștere a trecutului trebuie să fie și una de organizare a științei istorice. De aceea, a cristalizat un program de cercetare care acorda un loc major Universității, Institutelor și Academiei. 69 Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
trad. din engleză datând din 2009, București, Business Tech International) și pentru perspectiva feminină, Joan Borysenko (Nu e sfârșitul lumii, traducere din engleză din 2010, București, Editura For You). Dacă am indica și lucrări mai aplicate, am intra sub zodia erudiției inutile. În colecția EFIGII au apărut: In honorem Elvira Sorohan Coordonatori: Bogdan Crețu, Lăcrămioara Petrescu Adrian-Dinu RACHIERU Romanul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijită de Lina Codreanu Maria CHEȚAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Franței la București, revine în țara noastră în 1996, pentru ca în 1999 să i se confere Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor, "ca omagiu pentru fidelitatea sa față de cauza României, a libertății și a culturii". Probă supremă de erudiție, de viziune epică și filosofică asupra lumii și istoriei, Povestea jidovului rătăcitor întrunește calități precum luciditatea, poezia, ironia amară într-o desăvârșită arhitectură narativă. Introdusă printr-un poem oniro-metafizic de J.L. Borges, ea se rostește la Veneția, acoperind cel puțin
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
gravat "în oglindă". Terasă la Roma acreditează o rețetă fără cusur a narațiunii postmoderne și un autor ce știe să edifice (din 47 de capitole incisive) o partitură-dosar de existență a unui protagonist și a unui climat european post-renascentist. Cu erudiția cuvenită, cu aplomb, cu un ritm și un stil demne de marii povestitori ai vecului al XXI-lea. Splendoarea și suferința lumii Familia lui Jean-Marie Gustave Le Clézio (Nisa, 1940), originară din Bretagne, a emigrat în secolul al XVIII-lea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
români în contact cu clasicismul, cu opera istorică a umaniștilor și care i-a edificat asupra originii române. În 68 Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale, în Scrieri alese..., p. 69-78. 25 același timp a accentuat aportul erudiției ardelene în istoriografia română modernă. Lapedatu a semnalat și evoluția particulară a istoriografiei românești ardelene, izolată la un moment dat de progresele cercetărilor istorice din România, așa cum aceasta din urmă era mai puțin preocupată până la un timp de istoria Transilvaniei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
de Istorie Națională, care s-a prelungit prin studiile lui Ioan Lupaș. Finalmente, putem spune că Alexandru Lapedatu a făcut parte din galeria marilor istorici care, la cumpăna dintre secolele XIX și XX a așezat istoriografia pe temeiurile sigure ale erudiției critice și care a înțeles că opera de cunoaștere a trecutului trebuie să fie și una de organizare a științei istorice. De aceea, a cristalizat un program de cercetare care acorda un loc major Universității, Institutelor și Academiei. 69 Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
filiala Iași la Concursul Național de Poezie "Porni luceafărul...", Botoșani-Ipotești (2000), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2001), Premiul Festivalului româno-canadian de poezie "Ronald Gasparic" (2001). Cu ani în urmă, Cezar Ivănescu intuia în debutantul Liviu Apetroaie un poet de certă erudiție poetică, ancorat într-o tradiție de cea mai bună calitate, sugerându-i, în același timp, un proces de clarificare interioară: "Lui Liviu Apetroaie nu-i rămâne decât să-și împlinească erudiția și să-și exerseze intuiția lirică. Rădăcinile sunt vii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
intuia în debutantul Liviu Apetroaie un poet de certă erudiție poetică, ancorat într-o tradiție de cea mai bună calitate, sugerându-i, în același timp, un proces de clarificare interioară: "Lui Liviu Apetroaie nu-i rămâne decât să-și împlinească erudiția și să-și exerseze intuiția lirică. Rădăcinile sunt vii, maeștrii de certă valoare, orizonturile ample. Nu lumea de afară îl așteaptă, ci o întreagă lume a lui are nevoie de o voce...". Grăbit să descifreze Alegorii sub papirus (Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui debut liric autentic, deși... ușor întârziat, dacă luăm în calcul faptul că proaspătul poet este un tânăr și activ septuagenar. Ceea ce explică și nota dominantă a cărții, pe care o dă un amestec ingenios de sagacitate și vioiciune, de erudiție și spontaneitate, de pesimism îngândurat și optimism tonic încă susținut, în ciuda tuturor trăitelor și (încă doar) gânditelor de scriitorul/ omul Doru Scărlătescu... Astfel, interfața poemelor din carte este asigurată de un discurs în întregime axat pe teme morale, subsecvente sacrului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
greu, blestem talisman, pubelă tezaur, la mărul de aur. 4. Expandată secundă, hotar deschis, la mărul de aur din Paradis". Pe parcursul lecturii, devine însă din ce în ce mai vizibil faptul că textele sunt mai mult decât rodul unei trude poietice altoite pe o erudiție de excepție. Raportul antropos-logos-cosmos este tratat adesea cu cerneală postmodernă, ceea ce înseamnă că Apocrife-le... au și un adstrat substanțial de ludic și parodic. De urmărit, spre exemplu, jocul auctorial inteligent, alternanța de registre și roluri din poeme precum Erată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care Leopardi era de regulă catalogat că geniu melancolic, în veacul XX exegeza a proliferat, trasând o panoramă amplă, multifațetată.62 Printre subiectele predilecte se numără: titanismul leopardian, pesimismul și nihilismul sau, arta versului și rafinamentul lexicului bazate pe o erudiție filologica incontestabila, dihotomia clasicism-romantism, prezența lumii antice în operele sale originale etc. Mai exact, la începutul secolului s-a raspandit distincția dintre pesimismul istoric și cel cosmic, formulată de Bonaventura Zumbini.63 Tot atunci s-a comentat nevoia imperioasa a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe care tatăl său Monaldo consideră necesar să o ofere fiilor. Apropierea timpurie de limbă latină a fost hotărâtoare pentru îndelungată carieră de filolog, cercetător, traducător și filozof deoarece prin intermediul ei Leopardi și-a definitivat o latură importantă a propriei erudiții, de care avea să devină conștient foarte de timpuriu.416 Poetul și-a arătat treptat chipul, pornind de la întâlnirea filologului cu limba greacă, ce a avut loc în anul 1813, când a început să o studieze singur. A inclus-o
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a doua a Eneidei, Inscripțiile triopee grecești, micul poem pseudovergilian Moretum și, în cel succesiv, Antichități române de Dionis din Halicarnas și Titanomahia de Hesiod. Numeroase variante datează din perioada 1814-1817, premergătoare compunerii Canturilor, în care gânditorul-poet a trecut de la erudiție la frumusețe, de la studiile exclusiv de filologie și traducere la poezie.426 Al doilea răstimp în care activitatea de tălmăcitor s-a intensificat cuprinde câteva luni din 1823-1825, precedând parțial compunerea Micilor opere morale; atunci a rescris Satiră lui Simonide
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
plasăm pe Leopardi exclusiv în cadrul Romantismului date fiind cunoscută să polemică împotriva romanticilor din Discursul unui italian cu privire la poezia romantică și elementele de factură clasică prezente în scrierile sale, ce își au originea într-o componentă importantă a educației și erudiției lui. Un comentariu interesant al opiniilor lui Leopardi despre Romantism îi aparține Elsei de' Giorgi, "Leopardi e l'Ottocento. Concezione classica delle illusioni leopardiane", Leopardi e l'Ottocento, atti del ÎI convegno internazionale di studi leopardiani, Olschki, Florența, 1970, pp.
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
au referit la contextul subliminal al ambelor scrieri (axat pe dilemele etice ale naratorului de "istorie secretă", condamnat, ultimativ, să vorbească, măcar prin intermediul cuvîntului scris!). Nici una dintre ipoteze nu a putut fi susținută însă cu argumente viabile din roman. În ciuda erudiției autoarei americane, articulată credibil în The Secret History, o bună parte a criticii a crezut de cuviință să abandoneze această pistă culturală, plasîndu-l pe Procopiu în afara bibliografiilor Donnei Tartt și asumîndu-și suprapunerea titlurilor celor două opere doar ca pe o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]