2,389 matches
-
săptămână, deja desprins din alura acelui Martin Sahib al fortăreței Lahore (cum Îl cunoșteau toți, fiind complet asimilat), Honigberger ajunge din nou În Kabul. Sunt aproape douăzeci de ani de când se află În Orient, dar, aidoma oricărui european, oricât de erudit, În 1834 nu știe aproape nimic despre budism. Trei secole după Vasco da Gama, bravii literați ai cabinetelor erudite confundă cu irepresibilă lejeritate toate religiile Indiei, care Încap Într-un rezumat de 10 rânduri. Disting mai lesne islamul, Însă din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ajunge din nou În Kabul. Sunt aproape douăzeci de ani de când se află În Orient, dar, aidoma oricărui european, oricât de erudit, În 1834 nu știe aproape nimic despre budism. Trei secole după Vasco da Gama, bravii literați ai cabinetelor erudite confundă cu irepresibilă lejeritate toate religiile Indiei, care Încap Într-un rezumat de 10 rânduri. Disting mai lesne islamul, Însă din pricina „bolnavului Europei” sau a fostului imperiu al lui Akbar. Maxima extensie a informațiilor descrie, redundant, numai aspectul funerar (incinerarea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Buddha - dar, de cum au aflat cel mai mic amănunt despre una din religiile Indiei (iar amănunte erau atunci numele divinităților), le coroborează suspect de entuziast și, În fluxul de manuscrise al primelor societăți asiatice, reunesc În franca nonșalanță a raptului erudit toată frugalitatea mărturiilor. Suntem Încă În epoca În care o bună parte a Orientului Mijlociu, centrului, sudului și sud-estului Asiei nu au Încă o identitate confesională sau culturală (și, de asemenea, nu există nimeni care să conteste deja vacuumul). Trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pentru India și, Într-un mod sistematic, pentru Asia - o preocupare statornică pentru câteva teme pe care cititorul de azi le descoperă printre predilecțiile lui Honigberger și generației lui de călători și cărturari. Ne putem gândi Însă și la acompaniamentul erudit al producției anonime, căruia mai greu Îi putem depista sursele, cum e de pildă cel al lui Andrei Mureșanu 5. Două articole cu titlul „Arderea văduvelor În India” apar În 1845 În două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
2. Yoghinii pe care Îi Întâlnește În Asia, pe o arie care acoperă extremitatea nord-vestică a Indiei actuale, precum și o bună porțiune din Afganistan, Kashmir și Tibet, sunt pentru prima dată obiectul acestor entuziaste relatări medicale. În mediile medicale și erudite pe care le-a străbătut Honigberger În Europa după 1834 - ca și În Transilvania de altfel -, acești Joghees of Hindoustan au produs, cu siguranță, multă surpriză și tot atâta neîncredere. Fluctuant și enigmatic, numele sub care apar la Honigberger lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Curentului nou”. Tot acum candidează, pe listele unei grupări averescane, pentru Camera Deputaților, dar fără succes. Ultimii ani de viață îi sunt marcați dramatic de o boală degenerativă. Printre contemporani, dar și în posteritate, S. s-a impus ca un erudit și polemist de marcă, original până la excentricitate și bizarerie, elaborând proiecte și ipoteze grandioase și donquijotești, asemeni lui B. P. Hasdeu, cu care a și fost comparat tipologic. Cu o conștiință de sine megalomană - în fond, dacă e privită de la
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
socială. Călătoria mea la pământul sânt și la Ierusalim în lunile iunie, iulie, august și septembrie 1874, tipărită în 1875 și dedicată memoriei lui Filaret Scriban, cuprinde câteva însemnări despre Bulgaria și Grecia, Constantinopol, Ierusalim și locurile sfinte, curiozitatea pelerinului erudit reținând uneori cu precizie anumite detalii, din care emană un vag exotism biblic. SCRIERI: Unirea și neunirea Principatelor Române, Iași, 1856; Foloasele Unirei Principatelor Române, Iași, 1856; Cuvinte bisericești compuse și rostite la deosebite ocazii, București, 1868; Încercări poetice. Discursuri
SCRIBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
actualitatea de zi cu zi, faptele fiind privite îndeobște în perspectiva filosofiei culturii. Întrebărilor despre viitor și trecut li se răspunde în decursul timpului prin meditații și reflecții (Preliminarii la ora istorică exactă de Paul Costin Deleanu) sau prin excursuri erudite (Toponimia Munților Carpați de Andrei de Vincenz, Despre Rusalii și Sân Toaderi, Cronica existențială a românilor: poezia lui George Bacovia, Colindele românești și vechimea lor, Călușarii de Octavian Buhociu). Critica literară - inclusă la rubrica „Semnalări” - aspiră spre expozeul complex, susținut
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
au rămas, ca după o mare catastrofă istorică sau cosmică, doar ruinele mândrelor așezări umane”. Eseistul analizează și citează câțiva poeți, contemporani ai artistului, care au consacrat măcar o poezie descriptivă artei lui Rembrandt. Moartea timpurie a lui S., un erudit cu o extraordinară capacitate de cuprindere a fenomenului artistic, a făcut ca o serie de proiecte să rămână neîncheiate sau să se risipească. Așa se explică fragmentarea textului din monografia Impresionismul (1970), unde curentul e prezentat în dubla sa definire
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
profan, care încheie activitatea sa propriu-zis literară. A mai colaborat la „Ramuri”, „Sămănătorul”, „Flacăra”, „Rampa”, „Noua revistă română”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea”, „Ideea europeană”, „Propilee literare”, „Milcovia”, „Cuvântul liber”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a., semnând și Dumitru Simina. Spirit erudit, preocupat de varii domenii, elaborează Istoria artelor (1924), scrie studii de estetică, precum Necesitatea frumuseții (1925), investighează domeniul filosofiei în ampla lucrare Libertate (I-III, 1936-1942), alte unsprezece caiete rămânând inedite, ca și o Estetică, însumând peste o mie de
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
Histria, în secolul al V-lea î.Hr., și aduce în pagină credințe religioase, scene de sacrificii închinate zeilor, întâmplări din viața olarilor, reprezentări de teatru popular, prin care se încearcă reconstituirea vieții de zi cu zi pe țărmurile Pontului Euxin. Erudit de mare clasă, frământat de ambiția construcțiilor ciclopice, ceea ce dezvăluie afinități cu Dimitrie Cantemir, I. Heliade-Rădulescu, B. P. Hasdeu, S. este totodată un subtil analist și un rafinat stilist. La Ion Marin Sadoveanu, pentru întâia oară, romanul nu se întoarce
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
SCRIERI: Umbra râului, Timișoara, 1972; Păzitorul stelelor, Timișoara, 1979; Urme arse, București, 1980; Cumpănă de aripi, Timișoara, 1982; Intrarea în poveste, cu ilustrații de Takács Estera, Timișoara, 1985; Împotrivirea lui Făt-Frumos, cu ilustrații de Emil Florin Grama, Timișoara, 1987; Un erudit cărturar: Ioachim Miloia (în colaborare), Timișoara, 1997; Conul de sine, Timișoara, 1999; Clepsidra de sare, postfață Eugen Dorcescu, Uzdin (Serbia) - Timișoara, 2000; Descinderi în cultura populară, Timișoara, 2001; Marea Unire reflectată în presa românească din Banat (1918-2003) (în colaborare cu
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
ca istorie, conferind trecutului propriului popor locul ce i se cuvenea în desfășurarea evenimentelor unei curgeri universale. Tendința spre universalism, particularitate barocă, își face loc în contribuțiile de pretenție savantă, cum sunt sinteza rămasă de la stolnicul Constantin Cantacuzino sau lucrările erudite ale lui Dimitrie Cantemir (din care se vor nutri mai târziu învățații Școlii Ardelene), ca și în lucrările apăsate cumva de o asimilare nu prea sistematică a izvoarelor și de presiunea cronografiei bizantine, cum e Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
operele mitropolitului Dosoftei și de ale lui Gheorghe Asachi, cărora le-a consacrat ediții critice, adevărate modele ale genului. Pe lângă acuratețea stabilirii filologice a textului, acestea se remarcă prin ample studii introductive, exemplare sub raport documentar și analitic, precum și prin erudite note filologice și comentarii istorico-literare, reprezentând nu o dată noi și originale puncte de vedere în probleme pe care istoria literaturii le considera definitiv soluționate. SCRIERI: Formarea terminologiei științifice românești, București, 1962; Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997; Contribuții la
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
a înțelege mai bine Spania, privește operele de artă cu ochii omului de gust, dar și cu o curiozitate de savant. Proza de călătorie, condensată și grea de impresii, se intersectează cu note de lectură și cu idei filosofice, detalii erudite din istoria cutărui sau cutărui loc, din viața personalităților al căror duh plutește încă în memoria subiectivă a orașelor. SCRIERI: Din nou lumină, București, 1979; Permanențe, pref. Petru Pânzaru, Iași, 1983; Călătorii în clarobscur, București, 1984; Permanenta reîntoarcere, postfață Petru
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
și Ion Vinea. Este și autor al unui volum de comentarii despre conflictul din Iugoslavia (Conjurația împotriva Iugoslaviei, 2001). Ospățul lui Trimalchio, debutul critic al lui V., ilustrează preferința pentru eseul de tip livresc, pentru comentariul literar ca pretext, divagație erudită și gurmanderie culturală (în genul lui A.I. Odobescu), în care observația și disociația se comunică printr-o retorică barocă, aparent desuetă, dar bine studiată sub raportul efectului de remanență. Aceste calități (și defecte în același timp) pot fi observate în
VAIDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290407_a_291736]
-
fără sentimentalitate, cu un realism robust și umor împăcat”. Pe Ioan Slavici îl așază printre „marii creatori”, în proximitatea lui Mihai Eminescu, I. L. Caragiale și Ion Creangă, pe când Al. Vlahuță și B. Delavrancea apar ușor supraevaluați. Dintre scriitorii de tip erudit, Odobescu răspunde cel mai mult opțiunii clasiciste a comentatorului, de unde zelul pentru înțelegerea acestui autor pentru care cultura e „o formă a vieții”. Termenul „cultură”, întâlnit de numeroase ori, întinde punți între Odobescu și Hasdeu, acesta privit separat, ca poet
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
lui e o confesiune ocolită. Entuziasmele ca și denegațiile par deopotrivă impregnate de tristețe intelectuală. Mircea Zaciu nu e un om vesel și cordialitatea lui, ca formă de reticență politicoasă, nu-l face un partener de discuție comod. E un erudit, mai în largul său printre cărți decât în amfiteatre. [...] Limba i se dezleagă mai degrabă între prieteni decât în public, și cei mai buni dintre studenții săi îi vor fi descoperit căldura, devotamentul (fără de care știința cea mai temeinică nu
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
fondul și forma ca realități estetice relativ distincte și necontemporane și deosebește două metode de creație artistică: clasică și romantică. În volumul următor, Puncte de vedere (1930), interesul eseistului se îndreaptă spre fenomenul cultural în ansamblu, într-un demers relaxat, erudit și ironic, fermecător întotdeauna. Astfel, prostul gust este considerat o particularitate a actualității deformate de progresul nevoii de frumos, iar reforma fundamentală ar consta în disocierea între artă și simțul de proprietate, care dăunează frumosului. Altă „categorie relativ recent apărută
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
Minerva” (Bistrița), „Tribuna ideilor” (Năsăud) ș.a. A mai semnat cu pseudonimul Ț. Ț. Mărgineni. Prima carte, microromanul Un om în halat vișiniu, îi apare în 1968. Ț. și-a atras prețuirea mai cu seamă pentru demersul său devotat, îndelungat și erudit, de evocare a istoriei literaturii și culturii spațiului năsăudean, preocupare al carei rod se află în primul rând în lucrările Virtus Română Rediviva (I-VII, 1973- 1993; Premiul „George Barițiu” al Academiei Române) și în Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
toate cultele și misterele egiptene, persane și chiar indice. Judecând după modul în care s-a constituit Școala crotoniană și după doctrina paideutică pe care a dezvoltat-o, afirmația pare cu totul verosimilă. Avem așadar de a face cu un erudit al Antichității dublat de un doctrinar revoluționar, de talia lui Moise și Buddha. Pitagorismul n-a rezistat, ca religie paideutică, decât vreo câteva secole și nu s-a răspândit precum creștinismul. Dar întemeietorul și doctrina sa dispuneau de virtuțile necesare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și Euripide, textele mitografilor și istoricilor. Retorica era predată de rhetor (r(hvtwr), iar dialectica - de sophist (sofisthvs). Acești „profesori de specialitate” își împărțeau de regulă munca. Dar în perioada elenistă s-a întâmplat deseori ca paideutes să fie un erudit, capabil să predea toate cele trei discipline ale trivium-ului. Un asemenea „dascăl universal” a fost Aristodemus din Nisa care, în secolul I î.Hr., strălucea la marea Școală din Rhodos predând dimineața retorică sau sofistică și după-amiază gramatică. Alții, precum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dionysios Thrax mai sunt folosite și astăzi în analiza filologică: diorthoza (diórqwsi" = „critica textelor”), anagnoza (avnavgwsi" = „lectura atentă a textului”), exegeza (evxhghsi" = „explicarea, interpretarea”) și judecata de valoare (krísi"). Exista ceva profund care unifica eforturile acestor dascăli - indiferent dacă erau erudiți sau specialiști: sensul comun, scopul unic urmărit. Acesta era moralitatea. Studiul gramatical căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar sau autor analizat. La fel procedau profesorii de retorică sau de sofistică (dialectică). Ceea ce nu era deloc ușor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sidonius. Acesta a avut discipoli și urmași la catedră la Școala din Vienna, precum Pantagothus. Existau școli și la Lyon. Una dintre ele, la care a predat retorul Viventiolos, a rezistat până în secolul al VI-lea. Este interesant că acest erudit se afla în dispută cu episcopul din Vienna pe probleme curriculare (dascălul îi reproșa lui Avitus că „trăsese cam lungă silaba mediană din politur și nu urmase exemplul lui Virgiliu” într-o anumită predică a episcopului; acesta din urmă, mâniat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un excelent literat, specialist în drept, moralist; lăuda artele liberale și făcea digresiuni despre vulcanism, fântânile arteziene, viața animalelor (cameleon, elefant, potârniche), fabricarea unor produse (papirus, var, vin etc.), originea războiului, teatru, monede, purpură, pâine, plumb etc. Cu alte cuvinte, eruditul este interesat de tot și de toate, fără scrupulele „specialistului”, în virtutea unei curiozități intense, delectându-se cu detalii curioase referitoare la orice subiect; îi lipsește gustul sintezei și nici o preocupare pentru sistematizarea faptelor și ideilor nu-i afectează plăcerea examinării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]