16,546 matches
-
așteaptă anca arhitecții. Un al doilea pas presupune familiarizarea cu miturile fondatoare ale poporului român. Al "Mioriței" și "Meșterului Manole", cărora G. Călinescu le alătura pe cele ale lui "Traian și Dochia" sau "Zburătorului". Cititorul va afla aici și un eseu al Gabrielei Adamesteanu, si izbucnirile lirice ale lui Emil Cioran, și atmosfera patriarhala din Spațiul mioritic blagian, și "nunțile mioritice" ale lui Mircea Eliade, totul culminând cu cele două superbe versiuni englezești pe care William D. Snodgrass le dă Mioriței
Ipostaze ale spiritualitătii by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17498_a_18823]
-
problemă gravă a poluării mediului, abordată cu maximă seriozitate de specialiști în domeniu. Printre cei care au răspuns la prima provocare se numără Gabriel Liiceanu cu un fragment tradus din Heidegger dintr-un volum în curs de apariție și un eseu în care mai vechea peratologie se adaptează cu ușurință problematicii locului și a locuirii, Mihaela Anghelescu-Irimia cu un eseu British-oriented, în care abundă etimologii savante și moralizatoare dintr-un secol 18 englez plin de învățăminte pentru lumea de azi, Anca
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
prima provocare se numără Gabriel Liiceanu cu un fragment tradus din Heidegger dintr-un volum în curs de apariție și un eseu în care mai vechea peratologie se adaptează cu ușurință problematicii locului și a locuirii, Mihaela Anghelescu-Irimia cu un eseu British-oriented, în care abundă etimologii savante și moralizatoare dintr-un secol 18 englez plin de învățăminte pentru lumea de azi, Anca Manolescu cu un amplu și foarte documentat text despre problematică geografiilor simbolice. Pentru doritorii de literatură, un monolog de
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
pretutindeni nu s-a deosebit în general de aceea a lui Eminescu, relegat într-o odaie goală, în fața unei mese de brad". În acest punct, Emil Iordache recurge la o apreciere a unui cercetător rus, I. Mineralov, care, într-un eseu publicat în 1991, relevă în acest tip de judecați un caracteristic procedeu de falsificare a memoriei practicat de comuniști, deoarece "dacă omul este convins că viața înaintașilor săi a fost doar o îngrămădire de gunoi, rușine, obtuzitate și absurditate perpetua
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
de cauze și responsabilități, apasă de acum foarte greu asupra prezentului și viitorului României. Și sînt semne că o redresare este posibilă. Avertismentul conținut în editorialul lui Nicolae Manolescu e unul. Un altul e sugestia conținuta într-un mai vechi eseu al lui Sorin Antohi, reluat în volumul Imaginar cultural și realitate politică în România modernă, de curînd apărut în limba franceză la editură LĂHarmattan, unde se recomandă renunțarea la prezentarea "bietului român" că "unic mare mutilat al Istoriei sau ultimul
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
Dan Stâncă E greu și ușor totodată să explic de ce m-a nemulțumit expresia "Literatura zilei" folosită de Cristian Tudor Popescu în eseul cu același titlu publicat în România literară lunile trecute... într-un fel sunt de acord cu o asemenea literatura explozivă, autentică, vie care se opune jocurilor postmoderne. Dar nu înțeleg de ce această literatura trebuie să aparțină numai zilei. Sunt iarăși
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
o traducere riguroasă apartinîndu-i lui Marius Lazurca, de asemenea autorul unui glosar și al importanței bibliografii, precum și cu o postfața de Virgil Ciomos, un studiu dens și revelator în privința familiei spirituale din care descinde filozoful. A doua, o colecție de eseuri despre iudaism reunite sub titlul Dificilă libertate publicate de Lévinas cu diverse prilejuri în diverse reviste, sau rostite că discursuri în anumite împrejurări, în marea lor majoritate înainte de eliberarea Franței de sub ocupație nazistă, dar și cîteva scrise după. Dificilă libertate
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
pe cale normală, așadar, pentru un demers teoretic, cu revelația adusă de cotidian, si, mai ales, cu o asimilare și interpretare foarte aparte a iudaismului. Prezentînd împreună cele două cărți, propun însă cititorilor o ordine anume a citirii lor: mai întîi eseurile despre iudaism, și abia apoi Totalitate și infinit. În postfața să, Virgil Ciomos se întreabă care vor fi fiind acele repere intelectuale sau umane care au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
of Economics, a declarat, fără pic de pudoare intelectualista, că e îndrăgostit de gîndirea lui Lévinas. Universalismul că tandrețe și afecțiune, pentru care pleda Lévinas, se vede astfel, prin acest poate mărunt exemplu, fericit împlinit. Emmanuel Lévinas, Totalitate și infinit. Eseu despre exterioritate, traducere, glosar și bibliografie de Marius Lazurca, postfața de Virgil Ciomos, Editura Polirom, Iași, 1999, 288 pagini, preț nemenționat.
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
insolitante, ne aruncăm, la propriu și la figurat, în brațele Celuilalt. Erotismul este o carte superbă, manual de gîndire filozofica sub semnul unei alte vîrste a filozofiei decît cea de pînă la al doilea război mondial, dar deopotrivă fantezie literară, eseu despre Marchizul de Sade și literatura erotică a Occidentului. "Punerea în aplicare a erotismului, spune Bataille, are în totalitate ca principiu o distrugere a structurii ființei închise pe care o constituie un partener de joc, în stare normală." În actul
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
confirmată, mai mult ca oricînd, de ultimele două apariții din acest domeniu pe piața românească: Cele trei ordine sau imaginarul feudalismului al lui Georges Duby, la Editură Meridiane, în traducerea Elenei-Natalia Ionescu și a Constanței Tănăsescu, si o colecție de eseuri coordonată de Jacques Le Goff, tradusă pentru Editură Polirom de Ingrid Ilinca și Dragoș Cojocaru. Sînt fouă cărți splendide, prima prin spectaculosul unei demonstrații care are rigoare dar și suspense logic (combinație atît de rară), a doua tocmai prin priceperea
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
de febre, hîrtogar, plin de talent, dar și de fatuitate, să se oprească din cursă lui frenetica, pentru a se regăsi pe sine și liniștea, fără care nimeni nu se poate realiza desăvîrșit". Camil Petrescu, indignat, a replicat cu lungul eseu Dl Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile, găzduit săptămîni întregi de-a rîndul, în ăRomânia literară" condusă de Rebreanu, secretar de redacție fiind Camil Baltazar. Eseul i-a făcut destul sînge rău criticului, el considerîndu-l pe Baltazar drept "organizatorul complotului
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
care nimeni nu se poate realiza desăvîrșit". Camil Petrescu, indignat, a replicat cu lungul eseu Dl Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile, găzduit săptămîni întregi de-a rîndul, în ăRomânia literară" condusă de Rebreanu, secretar de redacție fiind Camil Baltazar. Eseul i-a făcut destul sînge rău criticului, el considerîndu-l pe Baltazar drept "organizatorul complotului", socotind că astfel, Rebreanu a comis un act de inamiciție, revăzîndu-se, după aceea, întîmplător, pe stradă și comportîndu-se, atunci, ponciș. Lovinescu a notat, cu năduf și
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
menite prietenilor, verilor, cumetrilor, vecinilor, șogorilor, gagicilor și simpatizanților auctoruluiă". Însă acum, după ce aceste cărți au cunoscut reeditări la Nemira sau Institutul European, scriitura pituliană trebuie să-și găsească alte justificări, mai bune, decît nehotărîtul "Voi persevera...". Urmează poveștile propriu-zise, eseuri cu teme dintre cele mai variate: cum era dragostea în vremea comunismului, ce e cu plagiatul, despre diferitele lovituri ce pot fi aplicate poeților la ieșirea din cetate sau povestea "odraslei florale" Kostrowitzki (supranumit Apollinaire). Indiferent de subiect, autorul aduce
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
scurtă prezentare a tratării literare și picturale a naturii, de la demonizarea pînă la îmblînzirea să, ajungîndu-se pînă la afirmații precum "consider copacii, pădurea drept cea mai bună analogie pentru proza de ficțiune". Deși interesant, acest amestec de ficțiune autobiografica și eseu, totul într-o scriitura de un profesionalism impecabil, ce evita elegant orice extremă stilistica sau teoretică, nu-mi pot ascunde sentimentul de parțială dezamăgire în privința acestei cărți. Filonul romantic al temei, existențialismul soft al denunțării îndepărtării artei de natură și
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
pot să cred că răul este condiția umană normală!a (...)"14). Nu se poate încheia acest preambul fără a menționa un nume de referință în critică românească dedicată lui Dostoievski: cel al lui Valeriu Cristea. Acesta adîncește perspectiva oferită de eseul neterminat al lui Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, datat 1975. Prin Tînărul Dostoievski (1971) și îndeosebi prin Dicționarul personajelor lui Dostoievski (vol. I, 1983, vol. ÎI, 1995), Valeriu Cristea depășește dezinvolt contextul cultural românesc, alăturîndu-si "vocea" europenilor K.
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
faux monnayeurs n-ar fi fost, probabil, scris fără lecția lui Dostoievski (cf. Mihail Sebastian, Nota la Posedații, în "Revista Fundațiilor Regale" din 1 sept. 1937, pp. 679-683). Ar fi de inserat aici și opinia lui Nathalie Sarraute dintr-un eseu inclus în L^ère du supçon privind pe Dostoievski drept precursor al lui Kafka. 6) Cf. Dinu Pillat, Dostoievski în conștiința literară românească, Ed. Cartea Românească, București, 1976, pp. 88-89. 7) Cf. Mircea Constantinescu, Studenții și literatura contemporană, în "Amfiteatru
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
recita niciodată ? Mă minunam cum știați să faceți mâncare În 2000 publică, în Editura Antim Ivireanul din atât de bună, pe care o puneați cu drag pe Râmnicu Vâlcea, volumul intitulat „Din Canada cu masă oricăror flămânzi, printre care durere” ; eseuri politice. adeseori mă aflam și eu. Vă bucurați când va Din același an este membră fondatoare a admiram sincer marile dumneavoastră Asociației Scriitorilor Români din Canada. talente. Încurajați pe oricine, aveați puterea A fost pasionată de literatură și artă, de
In memoriam ZoeVasiliu (1937-2010) I. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_84]
-
coaliției fasciste din care făcusem parte. Se mai adăuga nevroza „războiului rece“, o noutate ce aducea alți nori pe cerul planetei, iscând altă neîncredere, altă spaimă și altă încrâncenare. Un „amănunt“ uitat: ocupația sovietică De această stare tensionată, amintită în eseul anterior Istoria ca pamflet, erau încărcate, prin urmare, Ordinele de zi transmise de URSS țărilor satelit, constrânse să respire în ritmul baghetei învingătorului suspicios, intolerant, decis să-și aplice și în țările învinse ingineria pretins antropocentrică până la capăt. Infuzia de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
secției de profil a USR, Victor Gh. Stan. La Dramaturgie, premiul, anunțat de Gabriela Gheorghișor, a fost adjudecat de Daniel Bănulescu, inspirat, în scrierea piesei câștigătoare, de o știre despre pregătirea sinucigașilor kamikaze, înainte de atentate. La Critică, istorie literară și eseu, Cosmin Ciotloș s-a întâlnit din nou (prima dată fiind la Premiile României literare) cu Adriana Babeți și cu Amazoanele. Câștigătoarea a vorbit scurt, bărbătește (sic!), declarându-și încântarea că termenul a început să prindă, chiar și în relatări din
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2481_a_3806]
-
Caracal se întâlnesc asemenea nepotriveli zăpăcitoare. Din sumar Destule lucruri de citit în numărul 5 al revistei CONVORBIRI LITERARE. Cassian Maria Spiridon continuă să scrie despre Junimea văzută ca „un vis al inteligenței libere”; Virgil Nemoianu e prezent cu un eseu intitulat Informație despre informație în care prezintă un studiu al doamnei Ann Blair, profesoară de istorie la Harvard. Constantin Chiriac, probabil cel mai bun manager cultural de la noi, publică textul conferinței despre diplomația culturală, conferință ținută la Iași, în această
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
simplu. Ajung astfel la al doilea argument, de ordin, cum era de așteptat, strict estetic. Paul Cernat trasează, aici, harta literaturii de azi. Există, pe de o parte, cărțile „de critică și istorie literară, de teorie și analiză culturală, de eseu și nonficțiune politică” (în fața cărora, cum știm și din primul paragraf, criticul se simte „motivat”), iar pe de altă parte, un conglomerat deprimant numit beletristică, rezumat cu o uimitoare concizie: „«bătrînii» au obosit, «tinerii» nu prea pot, cei din generația
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
pian automat, numit pianolă, piese din Wagner. (Pianola - dar asta am aflat-o mult mai tîrziu -, ca de altfel toate instrumentele și mobilierul din vilă, vila însăși, nu au fost nicicînd plătite imprudenților furnizori). Pe vremea aceea lucra la un eseu comemorativ consacrat lui Giacosa, decedat nu cu mult mai înainte. Mi-am exprimat mirarea față de admirația lui pentru comediograful burghez; m-am mirat și mai mult cînd poetul Laudelor mi-a dat foarte clar de înțeles că nu credea în
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
scuză, adăugase că Giacosa fusese pentru el un prieten drag, un gentilom desăvîrșit, iar el voia să-i facă o bucurie văduvei, căreia intenționa să-i dăruiască prețiosul manuscris. Mi-a dezvăluit că publicația „La lettura”, căreia îi era destinat eseul, i-l plătise deja, și chiar foarte bine. - Înainte de toate, spuse, contrazicînd omenește o altă maximă celebră de-a lui, trebuie să trăiești. Discuția a ajuns la literatura italiană. L-a criticat pe Carducci, ceva mai puțin pe Pascoli. A
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
la fel de actuală este și astăzi când, la modul general, avem mai multe răspunsuri decât întrebări, inclusiv în spațiul literaturii ortodoxe (pentru că, până la urmă, o spune chiar Mircea Vulcănescu, în timp „s-a schimbat numai sensul ispitelor”). Volumul conține, propriuzis, trei eseuri mai ample („Religia și viața socială”, „Creștinul în lumea modernă” și „Primejdia duhului reformist apusean în Biserica Ortodoxă”) și un colaj de fragmente pe diverse teme relevante pentru creștinul „modern”, intitulat „Firimituri duhovnicești” (despre ecumenism, incinerare, feminism, dar și despre
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]