18,301 matches
-
și continuă cu literele M-Z. Colectivul de autori, coordonat de către istoricul de artă Mircea Popescu, este alcătuit din specialiști (artiști, istorici și critici de artă) din generații diferite și care acoperă domenii diferite ale artei: artă medievală, arte decorative, estetică și teoria artei. Aceștia sînt, în ordine alfabetică, Irina Cios, Călin Demetrescu, Viorica Dene (dispărută, din păcate, încă înainte de apariția primului volum), Liviu Lăzărescu, Hortensia Masichievici, Adina Nanu, Ion Panaitescu, Amelia Pavel, Mircea Popescu însuși, Carmen Răchiteanu și Tereza Sinigalia
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
perioadele istorice (din antichitate pînă astăzi) și la toate materialele și tehnicile care au, într-un fel sau altul, atingere cu unul dintre domeniile sau procedeele artistice. Astfel, se fac referiri cu aceeași rigoare și acoperire documentar-bibligrafică și la noțiunile estetice complicate, care cer multă subtilitate în înțelegere și prezentare, si la problemele de tehnica pură și la unele practici, mai vechi sau mai noi, care la prima vedere au un aer bizar și sînt seducătoare chiar prin aparentul lor exotism
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
cu un conținut dens și cu o istorie bogată, în spatele cărora se ascund adevărate aventuri ale experienței, ale minții și ale sensibilității umane, chiar și numai prin simpla răsfoire a Dicționarului... se pot declanșa mecanismele unei receptări apropiate de experiență estetică. Și această experiență poate fi serios consolidată prin lectură atentă a articolelor, scrise cu acea expresivitate care stă întotdeauna în preajma exactității și a rigorii, dar și prin privirea atentă a sutelor de schițe, desene tehnice, reproduceri alb-negru și color care
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris, situat nu departe de Muzeul Picasso. M.C.: Domnule Gérard Genette, ultima dumneavoastră carte, Operă artei, în două volume, Imanenta și transcendență și Relația estetică, este în curs de apariție la Editură Univers, unde s-au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea, plăcerea, si, în același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și ambițioasă care deschide
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
chestiuni succesiv prezentate, cea dinții în primul volum - modurile de existență ale operelor de artă, și cea de a doua în celălalt volum - funcția sau, mai degrabă, una dintre funcțiile operelor de artă, pentru mine cea definitorie, si anume, funcția estetică. Titlul pe care l-am ales, Operă artei, inseamna totodată opera de artă și acțiunea operei de artă, adică funcția ei, fiind știut faptul că operele de artă au multe funcții și de multe feluri, diferite după tipurile de artă
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
o structură în două volume. Și aceasta pentru motive care țin de stadiul teoriei artei, acum: diferiți filozofi care s-au ocupat de această temă în ultimile decenii au amestecat prea mult chestiunea modului de existență și cea a funcției estetice. Eu, dimpotrivă, țineam mult să separ cele două serii de probleme care sînt pentru mine foarte distincte. De aceea nu voiam deloc să reduc această lucrare la un singur volum; concep aceste două volume relativ independente unul de celălalt și
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
aceste două volume relativ independente unul de celălalt și, chiar, s-ar fi putut că al doilea să apară primul... esențialul pentru mine era să le disting... Pentru a fi mai clar, se punea problema de a nu introduce funcția estetică a operelor de artă în analiza modurilor de existență. De aceea am vrut nu numai că lucrarea să apară în două volume, dar și că aceste volume să nu fie publicate în același timp: în Franța ele au fost editate
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
teatru, din muzică, din coregrafie dar și din "haute couture" sau din gastronomie, lărgiți domeniul artei. Unde se termină, după dumneavoastră, domeniul ei? G.G.: Știu și eu... Cred că orice activitate umană ale cărei rezultate se pretează la o apreciere estetică poate fi considerată că o operă de artă... Într-un anume sens, prefer să folosesc cuvîntul la singular și nu la plural... Cînd vorbim de arte, pentru o clipă, termenul poate să pară suplu, încăpător, dar de fapt este mai
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
inspirat uneori concepte precum "efectul Jupien" în Praguri, "efectul Berma" în Opera artei. Proust continuă să vă inspire sub acest aspect teoretic, speculativ? G.G.: Oh, da, desigur. Și va continua să mă inspire... Pentru mine este textul care, sub aspect estetic, mă satisface cel mai mult, iar sub aspect intelectual, mă stimulează în multe privințe. Cred că voi mai avea ocazia să împrumut din Proust și alte motive de inspirație teoretică. M.C.: Eul autobiografic este uneori vizibil în scrisul dumneavoastră, aparent
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
treia lectură a cărții. E dovada cea mai fericită a rezistenței ei literare. Pentru că literatura (nu de ficțiune, ci subiectivă) este această carte de specială memorialistica publicată de Mircea Eliade în 1934. Ba îndrăznesc să cred că e chiar superioară, estetic, cîtorva dintre cărțile sale de ficțiune. A intrat în India prin Ceylon, căutînd locurile de interes religios. de aici, prin junglă, a ajuns în India, după ce a întreprins un pelerinaj la Romeshvaram, tot atît de sacru că Benaresul, dar neștiut
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
tocmai din faptul că nu știm să ne vedem prezentul și ne compromitem astfel trecutul și viitorul, prin locuirea lor promiscua, ca de refugiu. Desigur, unele cântece conțin versuri care frizează obscenitatea - ori chiar pactizează cu ea. Dacă simțul nostru estetic cade bolnav însă, nu același lucru se poate spune despre starea noastră de bine, oricât de ipocriți am reuși să fim: este absolut normal că exaltarea unei libertăți interioare (atât de scrâșnit dobândite) să aibă și astfel de secvențe. Ar
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
poeta urmărește complexitatea naturii omenești în întinderile și adîncurile ei. Dogmă, dacă o stăpînește, se sparge totuși - aceasta este dialectica inspirației - fiind jertfita în folosul polivalentei și ineditului. Abia după obținerea în chinuri a explicației transparente, ca normă etică și estetică - ambiție crucială! - se deschide o pîrtie a improvizației și a nedefinitului, cum prezice subtil ea însăși într-o maximă din Spaimă de literatură: "Există poeți care refuză să comunice și alții care rămîn secreți chiar în cadrul comunicării. Și mai exista
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
pretext de parodiere, privită fiind cu ochii cinici ai celui care o plasează în imediata vecinătate a adulterului, a minciunii și desfrîului. Nu e ușor să pledezi, împotriva unei tradiții stăpînite de Romeo, Julieta, Tristan și Isolda, pentru o legitimitate estetică a iubirii pusă sub auspiciile căsătoriei. Sören Kierkegaard o face totuși, cu un patos echivalent cu acela al iubirii romantice, într-unul din caietele reunite sub titlul Enten-Eller, publicat de Editură Mașină de scris de sine stătător, ca Legitimitatea estetică
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
estetică a iubirii pusă sub auspiciile căsătoriei. Sören Kierkegaard o face totuși, cu un patos echivalent cu acela al iubirii romantice, într-unul din caietele reunite sub titlul Enten-Eller, publicat de Editură Mașină de scris de sine stătător, ca Legitimitatea estetică a căsătoriei. Cred că am avut prilejul să mă refer la structura manuscriselor lui Kierkegaard, cînd consemnam cu un an în urmă apariția altui caiet, Scrisoare către un tînăr prieten. Retorica lor este cea a dialogului între doi prieteni, A
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
prieteni, A și B, în multe privințe opuși, fiecare construit ca reprezentant al unei paradigme de gîndire, ca purtător al unor valori. Unul este maturul, echilibratul, moralistul, celălalt e seducătorul, tînărul înfierbîntat, estetul. Narziss și Goldmund, într-un fel. Legitimitatea estetică a căsătoriei este scrisoarea maturului, happily married, catre sturlubatecul său prieten. Dincolo de îndemnul la stabilitate că forma superioară de exercitare a unei vocații existențiale (oarecum de presupus, din cunoașterea oricît de generica a filozofiei lui Kierkegaard), pledoaria pentru iubirea căsătorită
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
se adresează, mult mai puternic decît cea a moralistului. Figură lui servește mai mult decît unei definiții prin negație a căsătoriei, ea reprezintă o alternativă care pentru a putea fi eliminată e elaborată mai întîi cu migala și pasiune. Legitimitatea estetică a căsătoriei este, astfel, românul tulburător al unui Don Juan "devorat" de contrapartea să reformata, soțul absolut, închinat pentru totdeauna unei singure femei. Misiunea moralistului care vrea să salveze sufletul seducătorului, estet prin definiție, căutător neostenit al frumuseții și iubirii
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
în imediat, îndrăgostiții nu fac decît să se îndrepte spre final, spre dizolvarea cuplului. Don Juan-ul, seducătorul, este cel ce știe prea bine acest lucru, cel ce căuta soluția efemerității iubirii în multiplicarea la infinit a momentului inițial. Aceasta este estetică seducătorului, o proiecție în infinit a momentanului, a idealului care își datorează condiția tocmai imposibilității sale de a se repetă. Iubirea e, de fapt, imposibilă în sens ontologic, ea nu poate exista, pentru că însăși condiția ei de existență îi prescrie
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
în sens ontologic, ea nu poate exista, pentru că însăși condiția ei de existență îi prescrie să se consume instantaneu. Din acest statut paradoxal provin toate manifestările ei literare că iubire nefericită, disperată, pierdută etc. Rezolvarea morală a unui asemenea impas estetic se află în căsătorie, dar numai în căsătoria definită pe baza premiselor ontologice ale iubirii romantice. Că exercițiu filozofic, o asemenea re-statuare a căsătoriei e spectaculoasă: condiția ei fundamentală este să presupună iubire (deci sînt excluse de la bun început, ca
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
prime iubiri particulare. Numai ea poate deveni infinită, nu còpiile ei. Prin intervenția religiosului, se-ntelege, definit că spiritual menit să potențeze efemerul senzualului. Esență filozofiei despre iubire și căsătorie la Kierkegaard mi se pare că stă în această frază: "...esteticul este adăpostit de infinitul de dinaintea intrării în experiența, a primei iubiri, după cum poate fi găsit în sinteză contrastelor pe care iubirea le presupune: el este în același timp senzual și spiritual, este libertate, dar și necesitate, este fiul momentului, aparținînd
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
dar și necesitate, este fiul momentului, aparținînd în cel mai înalt grad prezentului, dar în același timp are în el o eternitate". Căsătoria e plasată în acest topos al infinitului ancorat în prezent, al eternității născute din clipă. Valoarea ei estetică e dată tocmai de această unicitate absolută a momentului, dar e completată de o valoare morală, care face din clipă ceva durabil. Firește, Kierkegaard are o retorică elaborată a căsătoriei, în care fiecare element (binecuvîntarea nupțiala, cotidianul cu truda să
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
dar e completată de o valoare morală, care face din clipă ceva durabil. Firește, Kierkegaard are o retorică elaborată a căsătoriei, în care fiecare element (binecuvîntarea nupțiala, cotidianul cu truda să permanentă) justifica și sprijină această conversie de la moral la estetic. Paradoxal, si poate de aceea neconvingător în travesti-ul căsătoriei ca expresie a moralității în expresie estetică, mi se pare următorul lucru: imaterialitatea, în chiar textul lui Kierkegaard, cuplului căsătorit. Iubitele lui Don Juan se pierd, cum era de așteptat
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
retorică elaborată a căsătoriei, în care fiecare element (binecuvîntarea nupțiala, cotidianul cu truda să permanentă) justifica și sprijină această conversie de la moral la estetic. Paradoxal, si poate de aceea neconvingător în travesti-ul căsătoriei ca expresie a moralității în expresie estetică, mi se pare următorul lucru: imaterialitatea, în chiar textul lui Kierkegaard, cuplului căsătorit. Iubitele lui Don Juan se pierd, cum era de așteptat, în serialitatea lui mille e tre, dar în iubirea domestică ar trebui să distingem chipuri clare, de
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Dar nu este acesta un mod de a-ți inventa obiectul iubirii, după propriile tale legi, la fel de egoist cu acela al seducătorului? Poate că soțul iubitor propus de Kierkegaard este, la urma urmelor, tocmai un seducător convertit. Sören Kierkegaard - Legitimitatea estetică a căsătoriei, traducere de Elenă Dan și Kjeld Jensen, Editura Mașină de scris, București, 1998, 174 pagini, 20.000 lei. Knut Hamsun - Visătorii. Cer de toamnă înstelat, traducere de Valeriu Munteanu, Editura Univers, București, 1998, 207 pagini, preț nemenționat.
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
număr, aceste sintagme ininteligibile, aceste bolboroseli esoterice oricând confundabile, din nefericire, cu simulacrul de mister din textele unor poeți fără vocație, ar fi fost absorbite în diluviul de trăire neagră al poeziei Angelei Marinescu. Combinație insolita de suprarealism și expresionism, estetică Angelei Marinescu permite asemenea blocaje semantice intermitențe, ca pe niște momente de rupere a corzilor. Din cauza însă că prea des și pentru prea mult timp se suspendă comunicarea dintre poet și cititor, se ajunge la o oboseală deloc favorabilă lecturii
Poezia dată la maximum by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18098_a_19423]
-
și atît. Așezat în marea tradiție a picturii ardelenești, în care observația formei se conjuga permanent cu paroxismele cromatice ale unui expresionism nordic și cu o energică dezlănțuire a tusei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu estetic, moral și expresiv cu o puternică amprenta regională. Iar izolarea să la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]