2,032 matches
-
albiei secate, sperînd să întîlnească apa. Renunță pe rînd toți călăreții și se întorc din drum cu excepția unuia care continuă să galopeze, avînd astfel iluzia că simte răcoarea valurilor. În proza contemporană, ca și în lumea de azi, calul își estompează imaginea și devine un animal aproape fabulos.
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
acestei ideologii (s-o numim mai elegant și mai la modă "fundamentalism etnocentric", poate). La ei întîlnim un umanism cu rădăcini locale poate, dar nu mai mult. Polaritățile nerezolvate care îi marcau îndelebil pe cei din jurul lui 1930 s-au estompat, au devenit desuete. Aș vorbi apoi la marea majoritate a "generației de aur" despre o dialectică intimă cu religiosul. Ceea ce nu înseamnă că erau neapărat acaparați de religie. Sigur, unii din ei au mers chiar pînă la capăt sau pînă
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
zdruncinăm visele. Tot cu ei am plecat, în altă noapte, într-o mașină, toți, ieșind din ficțiunea unui spectacol și intrînd în propria noastră istorie ce creștea din aburii rîsului nostru și al ploii de afară care acopereau parbrizul și estompau lumea înconjurătoare. Atunci am crezut că zburăm și că vom ajunge, curînd, pe Luna cea mare și plină, gălbejită și seducătoare, care este a noastră, numai a noastră, pentru că numai noi sîntem atît de aproape de ea și de noi. Într-
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
bună măsură dezideologizat, dar numai pe partea poveștii de dragoste a medicinistului simpatic ca tânăr din lumea nouă, indiferent la trecut. Pe măsură ce unchiul înțelege ce s-a întâmplat în Basarabia după plecarea lui, descoperă și nepotul rănile trecutului. Dramele sunt estompate în vagi sentimentalisme și subînțelesuri, dar romanul, victimă a conjuncturilor, iese iremediabil din raza de interes a actualității, atât în România, cât și în Basarabia. Interesant în 1973 prin conflictele mocnite și prin dezvăluirile lui, Unchiul din Paris e astăzi
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
unei investigații și a unei metafore a ceea ce este caracterul personajelor. Natura umană devine stăpâna motivațiilor ce le pârjolesc inima și le condiționează mintea. Cu atât mai mult cu cât ele aparțin unei lumi clandestine, paralele, aproape constrânse să se estompeze în anonimat pentru a păstra secretul Societății, și totodată străduindu-se să nu-și piardă vocația de lector sau receptor. Sigur, cititorul ce prețuiește romanul aplicând o grilă strict raționalistă va deveni suspicios, dar cel îngăduitor cu componentele paranormale (teleportare
O realitate paralelă: lectores și receptori by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4719_a_6044]
-
apariții sunt validate critic. Și asta în condițiile în care cu toții țipăm că se scrie prea multă poezie și tot mai slabă. În cronici, acest lucru nu se vede deloc. Diferențele dintre un volum pasabil și unul foarte bun sunt estompate de la sine. Cronici literare întinse pe pagini întregi de reviste care descriu poezia fără a o și supune unui examen critic riguros îți lasă impresia că poezia bună se întinde din volum în volum, de la poet la poet, fără grade
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
Căci electrizantă a fost evoluția acestui minunat artist cult și inteligent ce dezvoltă o muzicalitate de-a dreptul seducătoare, ce etalează o prezență care umple spațiul scenic pe relația cu colegii de echipă, cu sala, cu publicul. Sunt aspecte care estompează prezența sunetelor ce scapă controlului, de asemenea pasajele de bravură virtuoză inegal susținute. Ar fi, oare, timpul ca artista să-și redirecționeze opțiunile repertoriale? Poate. Ce alte evenimente s-au petrecut în această toamnă, la Philadelphia? Am asistat, spre exemplu
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
limbă omenească, ceea ce marele poet a numit "voci interioare", sfătuind între ele, vorbindu-și o limbă necunoscută, față de care limba noastră omenească nu-i decît o palidă copie" (Piatra Teiului). (în traducerea stîngace a lui Sadoveanu, precizia formulărilor franceze se estompează, dar farmecul și firul demonstrației rămîn.) Toți prozatorii pașoptiști moldoveni (Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi) au privit Iașul cu sentimente amestecate, insistînd asupra contrastelor ridicole din oraș și caricaturizînd pe locuitorii lui. Russo a îndrăznit, singurul, să-și exprime - alături de privirea amuzat-critică
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
un sistem educațional deficitar, notează WSJ. Indiferent de motivele și destinațiile lor, cei care emigrează sunt urmăriți de brațul lung al Biroului pentru supravegherea afacerilor externe al Consiliului de Stat. Misiunea acesteia este de a se asigura că distanța nu estompează patriotismul celor plecați chiar și pentru totdeauna.
Marele exod chinez pune în gardă Beijingul by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/22012_a_23337]
-
atunci mediul familiar lui este un mall sărăcăcios care conține o cornucopie de etnii. E sordid, dar nu lipsit de umor și de situații luate parcă din Moličre. Drama identității protagonistului și a reperelor care o definesc însă nu se estompează. Nu e un film care să îți propună o perspectivă nemaivăzută, ci unul care îți îndreaptă ochii spre lucrurile mici și semnificative, ca un tablou care pune accentul pe detalii, nu pe compoziție. Probabil de aceea juriul nu s-a
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
extraordinară prin care trei oameni s-au întîlnit. Pericolul a apărut atunci cînd "povestea" s-a transformat în "model". întîlnirea excepțională s-a transformat în regulă. Se găsesc în Jurnal multe pasaje care favorizează această ultimă interpretare - și atunci se estompează calitatea literară. Este incredibil că o carte foarte frumoasă s-a putut transforma în manifest. Revenind, în același eseu despre Noica, găsim și un alt păcat al portretizărilor: sărăcia argumentelor. Liiceanu susține că Noica ar fi "șansa unui început de
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
lui Cioran e balcanică, adică e și nu e. De altfel, cu o sinceritate cuceritoare, el însuși își divulgă situația și se ia în rîs". Sau: , La el, exagerarea, ironia și concentrarea țin loc de imaginar. în Caiete, unde le estompează, cînd nu și le pierde, unde e mai Ťsincerť, nu mai este el". Ca și: , Se întîmplă și ca Cioran să nu sesizeze tragicul". Ca și: , Și nu i se potrivește cultul actual. îndeobște, cultul e indus de o gîndire
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
forma sa oficială - Iupiter Optimus Maximus) este, într-o oarecare măsură, expresia aceluiași fenomen. La fel, propagarea cultelor misterice este văzută ca un mijloc de integrare și control al religiilor orientale (mai vizibil în cazul mitraismului popular printre soldați, mai estompat în cazul celorlalte culte misterice, ce constituie mai degrabă un contra-model și o alternativă la religiozitatea politeismului greco-roman clasic). Printre factorii de coeziune socială sunt considerate diferitele tipuri de collegia (în special cele etnico-religioase). Lucrarea d-lui Carbó García se
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe cât posibil, să încânte. De curând, Horia Andreescu a împlinit șaizeci de ani, cinstindu-ne la Filarmonica bucureșteană cu o a noua beethoveniană concentrată în așa măsură pe detaliu încât să putem contempla clipa, frumusețea sonoră a prezentului și să estompăm senzația dramatică a scurgerii timpului. Mi s-a părut neschimbat: același bulgăre de foc, aceeași flacără ce topește instantaneu tot ceea ce-i stă în proximitate.
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
în libret), nu cred că mai cheamă publicul în sală. Evoluția unei orchestre care cântă mult prea tare, este și ea, previzibilă. Și totuși, sâmbătă, 13 aprilie, mulți spectatori au plecat acasă mulțumiți, deoarece vocalitatea celor patru interpreți principali a estompat celelalte neajunsuri. A fost ca un răsfăț auditiv, cu patru timbruri de glas ce rămân în memorie. Pentru cunoscători, cuplul Tatiana Lisnic- Ștefan Pop reprezintă o garanție prin carierele cu care se mândresc cei doi soliști, până în prezent. Formați la
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]
-
a prețuit atât de tare că a sfârșit prin a face din el una din trăsăturile distinctive ale raportării sale la lume: "Auto-configurarea prin limbă a devenit o pasiune pentru Nietzsche. A delimitat stilul unic al filosofiei lui, ceea ce a estompat demarcația dintre descoperire și invenție. întrucât el considera filosofia ca fiind o operă de artă și literatură constituită în sânul limbii, gândurile trebuiau să fie inextricabil legate de forma lor lingvistică. Magia virtuozității sale în mânuirea limbii ar suferi o
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
la Paris. Desigur, nici acolo nu și-a dezvăluit homosexualitatea, dar măcar a trăit-o. Odată cu începerea repetițiilor la TNB, Vasile ajunge să-și cunoască alterego-ul, pe Lica. Denumită astfel, atâta vreme cât persistă diferențe între cei doi. Însă, pe măsură ce acestea se estompează, pe măsură ce asemănările dintre viețile lor ies la iveală, ea se transformă în Vasilica. Transformare semnificativă, fiindcă, la urma urmei, avem de-a face cu două ipostaze ale unuia și aceluiași personaj: androginul. Revoluția în sine nu are aici vreun rol
Pierdut în tranziție by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7129_a_8454]
-
grav decît cele dintîi. Istoria nu se repetă decît aproximativ! Cartea lui Cassian Maria Spiridon are meritul de-a ne stimula reflecția asupra acestor fenomene care, de facto, fac parte din existența noastră cotidiană, din care pricină ajung a se estompa, a se expune unor momente de neatenție, așa cum se întîmplă nu o dată cu durerile cronicizate.
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
constructiv și speculativ. Jurnalele și memoriile părăsesc acum prim-planul, pe care îl ocupaseră conjunctural abuziv, și se îndreaptă spre al doilea și al treilea raft, locul ce li se cuvine. Nu dispar din raza noastră de atenție, dar își estompează prezența. Pentru a tempera exagerările prin care am trecut (și care mai persistă în unele aprecieri defazate), face bine apelul la acele opinii care relativizează importanța non-ficțiunii. Tocmai de aceea aduc în atenție o antologie mai veche de mărturisiri ale
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
expresivitatea. Clișeu expresiv, iată un oximoron de toată frumusețea. Cît despre autenticitatea clișeului, ce vrea să fie asta? E posibil ca inițial clișeul să fi izvorît dintr-o apreciere estetic și psihologic corectă. Dar praful depus pe orice clișeu îi estompează autenticitatea. De aceea e clișeu. La mijloc este și presupoziție: că Luceafărul ar fi capodopera indiscutabilă a poeziei eminesciene. La G. Călinescu este, la I. Negoițescu nu este. Aprecierea respectivă are valoare istorică și devine clișeu tocmai prin absolutizare. Clișeul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
vrînd, nevrînd, ceea ce face Victor Rebengiuc, și mai ales cum, este esențial în spectacol. Ca și construcția ideii de cuplu. Ceea ce mi s-a părut strident - și venea, firesc, din efortul fiecărui actor de a se salva cumva - s-a estompat. Din punctul meu de vedere, relația cu viața și cu moartea a unui cuplu, relație "comentată" profund uman de Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, cu vibrații tulburătoare în cîteva scene este axul în jurul căruia îmi înfășor propriile disperări și neputințe
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
veselă creează doar insule de oameni fericiți. Din păcate, o bună parte din muzica de azi nu mai specifică (nici sublimul durerii, nici cel al bucuriei), ci doar generalizează. E lipsită de densitatea care dădea viață sunetelor. Detaliile s-au estompat; în unele împrejurări chiar au pierit. Ascultați o fugă de Bach: ce densitate a detaliilor! Un opus de Xenakis, din contră, nu mai e organic, ci abstract. La Bach sensul organicității întregului e girat de sensul amănuntului; la Xenakis, cucerirea
Dincolo ?i dincoace de experien?? by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83404_a_84729]
-
care să fie de la PSD. Propunerea mi-a aparținut. Ea încerca să compenseze decizia de numire paritară a miniștrilor, în condițiile unei diferențe semnificative la nivelul mandatelor din Parlament. De aceea, postul de vicepremier - gândit pentru Liviu Dragnea - trebuia să estompeze acest decalaj. Nu a fost vorba atunci de acordarea unui post de vicepremier nici pentru PNL, nici pentru PC. Nu știu însă ce s-a întâmplat mai târziu. Cred că, în acest divorț politic, ceea ce a deranjat în mod special
Năstase, despre ruperea USL: Antonescu a ales cea mai proastă variantă by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31937_a_33262]
-
rock and roll, desene animate, muzicaluri și hip-hop." E prima oară când o istorie a creațiilor literare are granițe atât de permisive, când baierele pungii par mai largi decât punga însăși! Marele avantaj e că, în felul acesta, stridențele sunt estompate, disonanțele devin parte a discursului și subiectivismele sunt absorbite de Marea Structură. Gândul din spatele fiecărui eseu (insist asupra formulei alese de editori) este umanizarea discursului literar și, atunci când e posibil, asumarea unei perspective subiective. Ambele situații sunt frecvent întâlnite. Capitolul
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
capitole compacte despre „Integrarea armatei", despre Norbert Wiener și cibernetica, despre arta abstractă a lui Jackson Pollock, despre Dr. Seuss și benzile desenate, despre „Primii asiatici americani", despre „Ochiul Vietnamului", despre „Consiliul cărților interrasiale pentru copii" și multe, multe altele. Estompând într-o oarecare măsură contribuțiile individuale scriitoricești consacrate, editorii au câștigat un surplus de dezinvoltură în promovarea, de pildă, în spațiul literar „mare" a unui Bob Dylan, a cărui carte de memorii e așezată în rândul creațiilor literare contemporane de
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]