KorAP: Find »[drukola/base=etiologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...175 >

4,374 matches

Corola-website/Law/137405_a_138734

PREȘEDINTELE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ALEXANDRU CIOCALTEU Anexă 1 Lista bolilor pentru care asigurații beneficiază, în tratamentul în ambulator, de medicamente eliberate fără contribuție personală 1. Hepatită acută virală cu HAV, HBV, HCV sau HGV, hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi), ciroza hepatică. 2. HIV/SiDA. 3. Leucemiile, limfom Hodgkinian sau ne-Hodgkinian 4. Talasemia majoră (anemia Cooley), hemofilie. 5. Epilepsia. 6. Boală Parkinson. 7. Miopatii. 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza

ORDIN nr. 165 din 17 septembrie 1999 pentru aprobarea listei bolilor pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul din ambulator de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/137405_a_138734]
Corola-website/Law/139583_a_140912

infecțioasă sau iatrogena) sunt potențial reversibile și nu afectează capacitatea de muncă pe termen lung. Tulburările de ritm și conducere din cadrul unor afecțiuni endocrine, digestive, neuropsihice ș.a. beneficiază de tratamentul specific acestora și de aprecierea deficiențelor funcționale în raport de etiologie. Tulburările de ritm și conducere din C.I. cr., din H.T.A., valvulopatii, afecțiuni congenitale ale cordului, din CPC, miocardiopatii ș.a. vor fi apreciate în funcție de intensitatea și gravitatea modificărilor morfofuncționale ale inimii și vaselor. 4. Între factorii adiționali care pot influența

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
se bazează pe: ● severitatea afectării ventilației pulmonare ● severitatea afectării schimburilor gazoase la nivel pulmonar ● adaptarea la efort conform criteriilor stabilite în capitolul introductiv. AFECȚIUNILE RENALE INSUFICIENTĂ RENALĂ CRONICĂ Insuficientă renală cronică (IRC) cste un sindrom cronic, cu debut lent, cu etiologie multiplă, caracterizat fiziopatologic prin incapacitatea rinichilor de a-și asigura funcțiile normale, datorită leziunilor organice, ireversibile, localizate în ambii rinichi sau într-unul singur, în caz de rinichi unic congenital sau dobândit, având o evoluție progresivă către exitus, în ani

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
malformații). IRC presupune existența de leziuni în ambii rinichi sau într-un singur rinichi, când acesta este unic. Prezenta de leziuni într-un singur rinichi, celălalt fiind sănătos, exclude apariția IRC, deoarece rinichiul sănătos compensează funcțiile pierdute ale rinichiului lezat. Etiologia IRC este greu de evaluat. În România cauza cea mai frecventă a IRC este boala glomerulara (49%), urmată de nefropatiile interstițiale (23%). Dacă se include nefropatia diabetica în categoria nefropatiilor glomerulare primare și adăugăm nefropatiile interstițiale, rezultă că 76% din

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
mai frecventă a IRC este boala glomerulara (49%), urmată de nefropatiile interstițiale (23%). Dacă se include nefropatia diabetica în categoria nefropatiilor glomerulare primare și adăugăm nefropatiile interstițiale, rezultă că 76% din pacienții cu IRC din România au una dintre aceste etiologii. În expertiză medicală a capacității de muncă constituie elementul de referință pentru stabilirea diagnosticului funcțional și aprecierea capacității de muncă în afecțiunile rinichiului. Pacienții cu IRC trebuie evaluați periodic pentru monitorizarea progresiunii bolii. Viteza de progresie variază în funcție de: - boală care

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
complicațiilor generează o deficiență (incapacitate) care se evaluează conform criteriilor stabilite pentrul insuficientă renală cronică la care se adaugă procentajele corespunzătoare complicațiilor existente. Se va ține seama și de efectele tratamentului imunosupresor. GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecțiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă, produse prin mecanisme imunitare, având o evoluție variabilă cel mai frecvent spre insuficientă renală terminală. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecțiunile renale și ocupă primul loc că frecvență în etiologia insuficientei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
GLOMERULONEFRITE (GN) Glomerulonefritele sunt afecțiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multiplă, produse prin mecanisme imunitare, având o evoluție variabilă cel mai frecvent spre insuficientă renală terminală. Glomerulonefritele sunt cele mai frecvente dintre afecțiunile renale și ocupă primul loc că frecvență în etiologia insuficientei renale cronice (se apreciază că aproximativ 60% din cazurile de insuficiență renală cronică au la bază glomerulonefritele). Glomerulonefritele se clasifică în funcție de mai multe criterii: etiologic, topografic, evolutiv, imunologic, morfologic. Clasificarea glomerulonefritelor I. Glomerulonefrite acute A. Difuze - post streptococice - infecțioase

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
cronică se vor aplica criteriile stabilite pentru această afecțiune. 2. În formele cu evoluție favorabilă spre vindecare deficiență funcțională se apreciază în funcție de elementele mentionte la glomerulonefritele acute și de solicitările locului de muncă. III. Glomerulonefritele cronice În general, inditerent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. Durată supraviețuirii este variabilă în funcție de etiologie și forma clinică iar evoluția se complică deseori cu HTA și sindrom nefrotic. Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia inițială. Într-un număr

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
cu evoluție favorabilă spre vindecare deficiență funcțională se apreciază în funcție de elementele mentionte la glomerulonefritele acute și de solicitările locului de muncă. III. Glomerulonefritele cronice În general, inditerent de etiologie glomerulonefritele cronice evoluează spre IRC terminală. Durată supraviețuirii este variabilă în funcție de etiologie și forma clinică iar evoluția se complică deseori cu HTA și sindrom nefrotic. Prognosticul este mai bun în cazurile cu răspuns adecvat la corticoterapia inițială. Într-un număr de cazuri există remisiuni. Evoluția spre IRC reprezintă regulă în cazul corticorezistentei

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
în formele primitive complicate și mai ales în formele secundare. Diagnosticul funcțional Deficiență funcțională și incapacitatea se stabilesc în funcție de: - formă morfopatologica - etiologiq (în formele secundare) - răspunsul la tratament - prezenta IRC NEFROPATII INTERSTIȚIALE Nefropatiile interstițiale sunt afecțiuni acute sau cronice cu etiologie plurifactoriala. Din punct de vedere morfopatologic se caracterizează prin leziuni interstițiale specifice, leziuni glomerulare, leziuni tubulare și leziuni vasculare minime. Din punct de vedere etiopatogenic nefropatiile interstițiale se clasifică în nefropatii interstițiale obstructive, nefropatii interstițiale de cauză medicală și nefropatii

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
intervertebral. Criterii pentru diagnosticul clinic: 1. Durerile: mers antalgic, parestezii în membre, hipoestezie dureroasă radiculara, fenomene de claudicație neurogena, hipertonie dureroasă paravertebrala, poziții antalgice. 2. Pareze și paralizii. 3. Tulburări sfincteriene. 4. Tulburări trofice. DEFORMAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE Scolioza, cifoscolioza - de etiologie polimorfa ajunsă la maturitate. Diagnosticul clinic se stabilește pe baza: - examenului clinic; - testare mișcări coloana; - examen radiologic. Diagnosticul pozitiv: examen goniometric - efectuat pe o radiografie standard. ┌──────────────────┬──────────────────────────────┬───────┬───────┬────────────┐ │Diagnostic clinic │ Diagnostic funcțional ARTROPLASTIA DE ȘOLD cu proteză totală. Complicații. Evaluând favorabil rezultatele

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
Din punct de vedere neurologic ne vom ocupă de modificările de câmp vizual și modificările de fund de ochi. Modificările câmpului vizual sunt: scotoame îngustări concentrice ale câmpului vizual, hemianopsii. ● scotoamele îngustări concentrice apar în nevritele optice retrobulbare de diferite etiologii (scleroza multiplă, intoxicație exogena procese expansive intracraniene); pot fi centrale și periferice - îngustări concentrice ale câmpului vizual apar în special în glaucoame, nevrite optice etc. Deși se întâlnesc și în patologia neurologica pură scotoamele și îngustările concentrice ale câmpului vizual

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
hemianopsiile pot fi heteronime și homonime, bitemporale sau binazale; ● hemianopsiile bilaterale în sine fără agnozii, conduc la o deficiență medie cu o incapacitate adapatativa de 50-69% și pot fi încadrate în gradul III (trei) de invaliditate sau alt grad în funcție de etiologie; ● hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficiență accentuată cu incapacitate mai mare de 70% și pot fi încadrate în gradul ÎI (doi) de invaliditate sau alt grad în funcție de etiologie; ● cvadreonanopsiile în diverse combinații

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
sau alt grad în funcție de etiologie; ● hemianopsiile bilaterale în special cele homonime temporale cu agnozie în sine conduc la deficiență accentuată cu incapacitate mai mare de 70% și pot fi încadrate în gradul ÎI (doi) de invaliditate sau alt grad în funcție de etiologie; ● cvadreonanopsiile în diverse combinații în funcție de lateralitatea și tulburări de cunoaștere se supun acelorași criterii de mai sus. Perechea III (nervul oculomotor comun) Modificările aduse de afecțiunile acestuia pot apărea în majoritatea afecțiunilor neurologice dar în special se întâlnesc în procese

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
tumori de bază de craniu, intoxicații exogene, beneficiază de o deficiență ușoară cu o incapacitate 20-50%, nu se încadrează în grad de invaliditate (precizare doar: în sine, când nu se însoțește de alte semne și sindroame neurologice). În funcție de profesie și etiologie se poate încadra în gradul ÎI. Perechea VII (nervul facial) Leziunile nervului facial se însoțesc în majoritatea entităților descrise mai sus; pareza facială poate fi esențială ("afrigore"), de obicei evoluează fără o etiopatogenie clară, se poate întâlni foarte rar în

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
fi încadrată în gradul ÎI (doi) de invaliditate; ● parezele faciale tip central însoțesc de regulă diverse entități neurologice cu leziune dominantă în polul frontal și fac parte din tabloul clinic al polului respectiv, în sine nu conduc la deficiențe. În funcție de etiologie se poate încadra în gradul III sau ÎI. Perechea VIII (nervul acustico-vesibular) Leziunile nervului acustic și încadrarea tulburărilor lui în criteriile de expertiză se vor face la capitolul "afecțiuni O.R.L." ● componentă vestibulara are două manifestări: sindromul vestibular central și

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
pe distanțe scurte, dar fără sprijin, datorită unui deficit motor al unui membru inferior sau ambelor, putând să desfășoare o activitate profesională normală, bineînțeles în funcție de natură profesiei, (muncă intelectuală sau fizică), incapacitate 49-69%, gradul III sau ÎI de invaliditate, în funcție de etiologie. ● Bolnavul se poate deplasa sprijinit în baston (sprijin unilateral) sau nesprijinit, dar cu mare dificultate, neputând realiza mersul normal, nici chiar pentru distanțe scurte (10-50 metri); considerăm că are o deficiență accentuată cu o incapacitate 70-90% și este încadrabil în

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
criteriul lezional, sunt închise și deschise; ● după criteriul terapeutic, traumatismele sunt neoperabile cuprinzând: comoția, contuzia, dilacerarea și edemul cerebral și operabile: hematoamele intracraniene și fracturile craniene. Examenul clinic și paraclinic al unui traumatizat cranio-cerebral cuprinde: anamneza care trebuie să precizeze etiologia traumatica; examen neurologic (alterarea stării de conștiență, alterările funcțiilor vegetative, redoare de ceafa, modificări tonice, pareze sau paralizii, modificări de reflexe, examenul funcției acustico-vestibulare și coordonării mișcărilor, examenul sensibilității, examenul nervilor cranieni) și examenele paraclinice (examene radiologice: radiografie craniana, angiografie

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
exitus. │bolnavului reluarea unor activități în special │de vorbire și cunoaștere, tulburări psihice │în unele cazuri se recomandă Se va ține cont │gravitatea factorilor favorizanți și │dacă solicitările profesionale │ │poate fi favorabilă, în funcție │de gravitatea factorilor etiologici H.T.A., │etiologia bolii: Din punct de vedere etiologic Deficiență ușoară se acordă în cazul A.V.C. │Incapacitate 20-49 % prin persistentă unor Nu se încadrează în grad de │ │presupune existența unei │embolic remis în totalitate din punct de vedere │sechele minime: sindrom piramidal

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
Deficiență neuro- │0-29% când crizele Sunt contraindicate Deficiență neuro- │70-79% când frec- Deficiență gravă │90-95% prin exis- SINDROAMELE Deficiență accentu-│70-79% prin tulbu- Deficitul motor zice. Pot fi date de: Poate fi: ORGANICE, INCLUSIV TULBURĂRILE SIMPTOMATICE Sunt tulburări mentale cu etiologie organică cunoscută, de tipul bolilor sau leziunilor cerebrale sau afecțiunilor, antrenând o disfuncție a creierului. Disfuncția este: - primară - leziunile sau bolile ce afectează direct sau selectiv creierul; - secundară - în cazul bolilor sau tulburărilor somatice în care creierul este atins la

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
există obnubilare, deteriorarea activității intelectuale, idei delirante sau halucinații . 3. Prezenta factorilor organici. Diagnosticul funcțional, al incapacității și al capacității de muncă este identic cu cel indicat la capitolul tulburări de afectivitate. TULBURAREA ANXIOASA ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic - prezenta etiologiei organice; - prezenta anxietății generalizate; - prezenta atacurilor de panică; - asocierea altor tulburări. ┌───────────────────────┬──────────────────┬────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- Frecvente decompensări ORGANICĂ Criterii de diagnostic clinic - fondul organic prezent; - pierderea parțială sau completă a integrării normale în amintirile din trecut, continuitatea identității și a

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
sau poate să nu apară niciodată. De asemenea, compensarea centrală odată apărută, se poate decompensa. Nu putem, deci, să considerăm că într-o afectare vestibulara periferica survine în mod obligatoriu compensarea centrală. De asemenea, trebuie să ținem cont și de etiologia afectării vestibulare (dacă aceasta poate fi stabilită), deoarece compensarea centrală depinde uneori de acest lucru - spre exemplu, o neuronita vestibulara determina o asimetrie foarte mare la proba calorica a electronistagmografiei între cele 2 vestibule (tinde spre 100%), ceea ce ar sugera

ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/139583_a_140912]
Corola-website/Law/136542_a_137871

Fondul de asigurări sociale de sănătate 1. Insuficiență cardiacă cronică 2. Bolnavi cu proteze valvulare și vasculare 3. Accident vascular cerebral postacut (inclusiv atacul vascular cerebral tranzitoriu) 4. Hepatită acută virală (cu HAV, HBV, HCV sau HGV), hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi) 5. Ciroza hepatică 6. HIV/SIDA 7. Talasemie 8. Leucemii și limfoame 9. Epilepsie 10. Boală Parkinson 11. Miopatii (miopatiile inflamatorii) 12. Miastenia gravis 13. Scleroza multiplă 14. Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale

ORDIN nr. 546 din 13 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/136542_a_137871]
Corola-website/Law/136550_a_137879

Fondul de asigurări sociale de sănătate 1. Insuficiență cardiacă cronică 2. Bolnavi cu proteze valvulare și vasculare 3. Accident vascular cerebral postacut (inclusiv atacul vascular cerebral tranzitoriu) 4. Hepatită acută virală (cu HAV, HBV, HCV sau HGV), hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi) 5. Ciroza hepatică 6. HIV/SIDA 7. Talasemie 8. Leucemii și limfoame 9. Epilepsie 10. Boală Parkinson 11. Miopatii (miopatiile inflamatorii) 12. Miastenia gravis 13. Scleroza multiplă 14. Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale

ORDIN nr. 469 din 24 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente eliberate fără contribuţie personală, decontate din Fondul de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/136550_a_137879]
Corola-website/Law/141088_a_142417

plan de necesitate. România are statut de țară îndemna de influență aviară. Scopul acestui plan de contingenta este de a stabili conduită de alertă și intervenție în caz de necesitate pentru influență aviară. 1.2. SPECIFICAȚII GENERALE 1.2.1. ETIOLOGIE Agenții etiologici ai IA au toate caracterele morfologice structurale și biologice ale virusurilor din fam. Orthomyxoviridae, genul (tipul) Influenzavirus A. Virusurile gripale de tip A se întâlnesc la om, cal, porc, diverse specii de păsări și foarte rar la alte

ORDIN nr. 98 din 7 octombrie 2005 privind aprobarea Planului de contingenta (de necesitate) al României pentru influenţa aviara. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/141088_a_142417]