2,597 matches
-
debarasează fără ezitare, Argos deține dinamismul și geniul celui care a trădat jurământul originar de fidelitate față de umanitate. Deghizamentul fantastic al seriei nu poate elimina din ecuația lecturii reperul istoric documentabil aici - animat de voința de putere, Argos evocă, dincolo de exagerarea grotescă, suita de genii care au acompaniat tiraniile în secolul XX. Alianța dintre știință și dictatură anticipează ridicarea viitorului sumbru al sclaviei și prăbușirii morale. Îi va fi dat acestui duel titanic între cele două minți geniale seduse de puterile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
etc.), comportamentul învățat în familie va fi foarte ușor aplicat: descărcări bruște, forme de conduită agresivă și explozivă. V. Dragomirescu afirma că majoritatea delincvenților provin din familii cu un sistem disciplinar haotic și strict. * climatul familial hiper-permisiv caracterizat printr-o exagerare a rolului parental care,,sufocă" posibilitatea de exprimare a voinței, personalității copilului; toate aceste conduite "facilitează" instalarea globului de cristal care protejează copilul, acesta devenind adultul-copil, întrucât are loc o detașare între imaginea de sine și posibilitățile reale ale acestuia
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
sociopați pot comite ușor acte grave de infracțiune dat fiind minimalizarea sentimentului de anxietate sau vinovăție. Ei se caracterizează printr-o personalitate egocentrică, compasiunea lor față de alții fiind limitată sau inexistentă. Cu toate că mulți delincvenți prezintă elementul sociopatic, ar fi o exagerare să afirmăm că toți indivizii care manifestă comportamente devianțe, sub diferite forme și grade, sunt catalogați drept sociopați. Analizând comportamentul delincvent V. Dragomirescu (1976, p. 54) propune, cu scop de explicare a fenomenului, acesta considerând semnificative afecțiunile psihiatrice în predilecția
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
criminologia clasică le cercetează în apropierea psihopaților, se manifestă sub forma alcoolismului, a toxicomaniei, prodiguității sau avariției, putând conduce la o serie de infracțiuni contra persoanelor sau bunurilor; anomaliile instictului de reproducere pot provoca apariția delictelor sexuale și pe fondul exagerării sau slăbirii sentimentelor familiale pe care le implică, un fel de indiferență afectivă cu consecințe periculoase. În sfârșit, absența ori anomaliile vizând instinctul de asociere dezvoltă indiferența afectivă față de ceilalți, care este un semn caracteristic al numeroșilor delicvenți. În etapa
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Universitatea Națională din Seul a anunțat că liniile celulare ale lui Hwang erau false, la fel ca și articolele lui din Science. Science a retractat articolele. Hwang este pus acum în fața unor acuzații penale. Așa stau lucrurile în prezent. PERICOLELE EXAGERĂRILOR MEDIATICE „Ce lecții pot fi desprinse de aici?“ întreabă profesorul McKeown. „În primul rând, într-o lume saturată de mass-media, o atenție exagerată conferă o credibilitate nepotrivită celor mai nebunești afirmații. Ani de zile, presa a promovat cercetarea celulelor stem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
am auzit-o În altă parte sau pentru că am fost dezinformat. Din contra! Spun asta din perspectiva cuiva care a făcut cercetări meticuloase asupra subiectului ăstuia. S-a oprit ca să ia o gură de vin. — Pretențiile armenilor sunt bazate pe exagerare și distorsionare. Să fim serioși, unii merg chiar până la a pretinde că am ucis două milioane de armeni. Nici un istoric cu mintea Întregă n-ar lua chestia asta În serios. — Chiar și unul e deja prea mult, a sărit Asya. Chelnerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mi-a auzit toate gîndurile, brațul meu aproape că a tocit-o tot plimbîndu-se pe suprafața ei cînd scriu“. Lui François masa nu i se păruse chiar atît de tocită. Ce ți-e și cu scriitorii ăștia! Veșnic puși pe exagerare! Ar fi putut lucra În casa lui Balzac: cum lucra noaptea, nu ar fi deranjat pe nimeni. Nu avea nevoie decît de un fotoliu, o masă și liniște, trei elemente care erau deja reunite acolo. Ar veni mai Întîi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
oricum nu pentru mine... nu pentru mine, nici acum, nici altă dată. Așa preferă, acesta e adevărul... Am înțeles că eu am inventat de fapt iubirea noastră... eu am inventat-o, ea nu este reală și nici reciprocă... este o exagerare, nu? nu e așa cum am crezut sau am sperat... nici această persoană nu este așa cum aș fi vrut eu, este doar personajul meu... de aceea concluzia nu e aceea care ar fi fost ideal să fie... este alta... sau chiar
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
jumătate deschisă, rupt de sine, prezenta imaginea dureroasă a unui iremediabil abandon, ca un sac rupt ce și-a pierdut pe drum conținutul. Marta își privea tatăl cu fervoare, cu o intensitate pasionată, gândindu-se, Acesta e bătrânul meu tată, exagerare scuzabilă la cineva care se află încă în zorii vârstei adulte, un bărbat de șaizeci și patru de ani, deși cu sufletul cam ofilit cum se observă la acesta, n-ar trebui numit bătrân cu atâta inconștientă ușurință, așa o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
am născut, când eram mic îmi amintesc că i-am auzit comentând, de parcă se amuzau povestind o anecdotă grozavă, că el, în momentul respectiv, a fost beat, Cu vin sau fără vin așa ne naștem cu toții, Recunosc că e o exagerare, dar mi se pare respingător că tatăl meu a fost beat când m-a zămislit, e ca și cum aș fi fiul altui bărbat, ca și cum cel care, într-adevăr, ar fi trebuit să fie tatăl meu n-a putut fi, ca și cum locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de evident, că erau diferite, și chiar puțin nefirești, relațiile de proporție pe care înălțimea, lungimea și lățimea respectivului gol interior le stabileau între ele. Fiind vorba de un vis, nu e de mirare. De mirare, însă, oricâte libertăți și exagerări îi permite celui care visează logica onirică, este prezența unei bănci de piatră înăuntru, o bancă exact la fel ca cea a meditațiilor, și din care Cipriano Algor nu poate vedea decât dosul spătarului, odată ce banca este în mod insolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și altul, și apoi înțeleg că nu e așa, că trebuie să învețe totul de la început. Făcu o pauză, adăugând după aceea, Dar sunt mulțumit, am într-un fel impresia că încerc să mă nasc din nou, făcând abstracție de exagerare, Mâine te ajut, spuse Marçal, nu știu nimic, dar la ceva tot trebuie să fiu bun, Nu, tu vei sta cu nevastă-ta, ieșiți, faceți o plimbare, O plimbare, nu, dar mâine va trebui să mergem să prânzim acasă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
în diverse practici ce îi pot conferi obținerea de diverse aptitudini magice sau descriu într-o formă poetică deliruri ce în mod normal fac obiectul de studiu al psihatriei. Adoptat într-o mică măsură, misticismul poate duce la credință, o exagerare a practicării acestei tendințe poate duce la superstiții, care duc la forme de spiritism și stau la baza formării sectelor. Anumiți isterici pretind că ei primesc revelații divine, că sunt în directă legătură cu duhurile morților, cu spiritele sau cu
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
misterioasă a harpelor, cu apariția bacantelor într-un ménage à trois, ”triplu delir“ etc. Pe de altă parte, Nordau ne avertizează că parnasienii blesteamă și blasmemiază prin mesajul scrierilor lor diabolice, iar ceea ce întodeauna îi fascinează sut propriile stări, experiențe, exagerări ale ”calităților” lor; durerea și fericirea celor din jur fiind inexistente pentru parnasieni, unicul fond al poeziei lor fiind propriul lor eu. Charles Baudelaire este considerat de către autorul lucrării Dégénérescence (Entartung) ca fiind un reprezentant de seamă a tendințelor parnasiene
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
aceste infirmități au putut să câștige teren în mod înspăimântător și să devină un pericol pentru civilizație. Se cere necesar să specificăm că Dégénérescence este o scriere admirabilă, dar că Nordau a dus critica sa asupra fenomenelor artistice până la o exagerare aproape extremă. Din punctul nostru de vedere, deoarece suntem privilegiați să avem posibilitatea unei vederi de ansamblu asupra istoriei artelor până în prezent, putem constata că unele din operele de artă criticate de Nordau au rămas în istoria culturii ca repere
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Nordau au rămas în istoria culturii ca repere artistice unice, incontestabile, de o valoare remarcabilă și reală, iar apariția lor au fost considerate fenomene novatoare, marcante ce au revoluționat cursul evoluției cultural-artistice. Pe de altă parte, înclinăm să credem că exagerările lui Nordau erau bine intenționate, autorul având un remarcabil control al obiectivității concepțiilor sale, dar că voit, prin exagerarea manifestărilor defectuase, a dorit să scoată în evidență pericolelele ce pot accentua și grăbi degenerare artei, declinul culturii și, inevitabil, al
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
lor au fost considerate fenomene novatoare, marcante ce au revoluționat cursul evoluției cultural-artistice. Pe de altă parte, înclinăm să credem că exagerările lui Nordau erau bine intenționate, autorul având un remarcabil control al obiectivității concepțiilor sale, dar că voit, prin exagerarea manifestărilor defectuase, a dorit să scoată în evidență pericolelele ce pot accentua și grăbi degenerare artei, declinul culturii și, inevitabil, al societății, al umanității. Cu toate acestea, analizând chiar și în manieră superficială manifestările cultural-artistice actuale, infestate de fenomenul anticultural
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
tinerimea, sub diverse pretexte, îi întoarce spatele”. Cît despre noul curent viitorist... adolescentul nu face economie de platitudini: „Futurismul corespunde unei epoce interesante a artei moderne”, creditîndu-l cu aceste cuvinte ale lui Goethe: „lăsați mustul să fermenteze, va da vin”. „Exagerările” futurismului rus sînt puse pe seama „imitației” occidentale: „futurismul rus e pornit spre exagerări pentru că încă n-a depășit perioada imitațiunilor. E o copie a teoriilor preconizate în Occident. Totuși, el e caracterizat printr-o frapantă lipsă de omogenitate. Nici o teorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu face economie de platitudini: „Futurismul corespunde unei epoce interesante a artei moderne”, creditîndu-l cu aceste cuvinte ale lui Goethe: „lăsați mustul să fermenteze, va da vin”. „Exagerările” futurismului rus sînt puse pe seama „imitației” occidentale: „futurismul rus e pornit spre exagerări pentru că încă n-a depășit perioada imitațiunilor. E o copie a teoriilor preconizate în Occident. Totuși, el e caracterizat printr-o frapantă lipsă de omogenitate. Nici o teorie n-a prevalat împotriva diversității de spirit. Cu cît sînt mai în contact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a modernizării României Mari. Primul manifest al Futurismului va fi republicat de revista bucureșteană Biblioteca modernă pe 14 iunie 1909, după ce fusese semnalat în numărul din 22 februarie-7 martie al revistei Țara noastră din Sibiu, care, atrăgînd atenția asupra unor „exagerări” (punctul despre distrugerea muzeelor și propozițiile misogine), sublinia, nu fără unele inexactități, caracterul fundamental diferit și chiar opus al futurismului față de simbolism și decadentism. Un popularizator entuziast al noului curent este poetul Ion Minulescu; în numărul din 25 octombrie 1909
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
va însuși și teatrul”. Influența cinematografului asupra teatrului s-a dovedit determinantă: „Textul a fost deci reintegrat în teatru în măsura valorii lui, iar arta interpretării, tot sub influența ecranului, a suferit o importantă modificare. I s’a răpit farmecul exagerării”, observație care ne trimite cu gîndul la „Manifestul teatrului de varietăți” al lui F.T. Marinetti. Mai „revoluționar” pe această linie se arată a fi Ion Călugăru („Drama-pantomimă”): „Proletariatul a susținut entuziat cinematograful. Și-a indicat astfel preferințele pentru aventură, pantomimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
altfel, nici contribuția - indirectă - a misticismului ortodox, prin „desconsiderarea pe care o aduce elementului rațional, singurul care coordonează și modelează forțele inconștiente în procesul creațiunii”, cu observația că „ambele curente, și cel mistic, și cel intelectualist, păcătuesc, în genere, prin exagerarea unei singure funcțiuni sufletești în detrimentul celorlalte”. În multe dintre aceste privințe, Const. I. Emilian se întîlnește - cum am văzut deja - cu Henri Massis din Défense de l’Occident. Remarcabile sînt incursiunile avizate în istoria simbolismului autohton, de la primele traduceri ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
De „iresponsabil” e taxat și St. Roll din Integral, a cărui poezie se reduce la o „abracadabrandă asociație de noțiuni contrarii și contradictorii”, făcînd „concurență lexicului desordonat al copiilor și al bolnavilor”. Mostrele poetice ale integraliștilor sînt considerate, ricanant, inferioare „exagerărilor stilistice ale unor umili și inofensivi scriitori” selecționați de Titu Maiorescu (în „Beția de cuvinte”) și de M. Dragomirescu (în „Exema literară”, vol. De la Misticism la Raționalism, București, 1924). Mai interesante sînt observațiile criticului potrivit cărora, departe de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
unei mode streine, ci amplificarea unei concepții specific naționale”. Observînd că „tendința spre abstracțiune e un caracter general al artei bizantine”, autorul face o altă precizare importantă: „procesul de abstractizare în arta noastră plastică a fost temperat, echilibrat, lipsit de exagerări ridicule sau anoste, cum întîlnim în aproape toate numerele din Integral, Punct sau Contimporanul. Acestea cuprind (...) juxtapuneri bizare de planuri și linii sau automate umane care se înscriu într’o curbă ce pleacă dela trupuri ghilotinate sau spînzurate de suporturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
serviciu însurați îi mărturiseau, în pauza de prânz, la gura sobei, cât de mult se temeau de soțiile lor, el se întreba cât din ceea ce i se spunea era adevărat. Nu făcea oare parte cuvântul „teamă“ din străvechea strategie a exagerării prin care soții căutau să-și împace soțiile? Oricât de înspăimântătoare ar fi o soție uneori, nu se poate să nu aibă o slăbiciune pentru propriul ei bărbat, nu? Și până la urmă va căuta să-l ierte. Cel puțin în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]