1,567 matches
-
și la Mihai Zamfir, în Poemul românesc în proză (ed. a doua, Editura Atlas, București, 2000, p. 207). Am acordat o atenție particulară cercului estetizant al controversatului colecționar și critic de artă, dandy, escroc și mecena Alexandru Bogdan-Pitești, figură informală excentrică a epocii, protector și susținător al primei noastre modernități artistice. Repatriat din Franța după o tinerețe anarhistă și aventuroasă, acesta a intermediat, la sfîrșitul secolului al XIX-lea, vizita oficială a „magului” decadent Josephin „Sâr” Peladan (al cărei succes are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de grad. În plus, „oglinda” clasicizantă, academistă a discipolului mihaildragomirescian reprezintă un indicator fidel - fie și în negativ - al abaterilor avangardiste de la „normă”. Încă un aspect: spre deosebire de critica magisterială, grevată de dogmatism și de o mentalitate conservator-clasicizantă, mefientă față de experiențele excentrice, critica „artiștilor” și a „poeților” s-a afirmat în modernitate ca o avangardă a disciplinei critice, ca un filtru estetic descoperitor de valori afine, obligînd-o pe cea dintîi să ia act de ele și să le asimileze. Postsimboliștii Ion Vinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Serviciul și viața amoroasă intraseră, în sfârșit, pe făgașul cel bun! După zece ani în care visasem la el cu ochii deschiși, bărbatul perfect intrase, din nou, în viața mea și urma să devin, finalmente, editor! Poate că Vivian era excentrică, dar avea să-mi dea posibilitatea să achiziționez cărți pe care demult visam să le editez. Avea să mă învețe cum să abordez cărțile cu adevăratul ei geniu într-ale marketingului, avea să-mi arate cum să ridic o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Taoismul rămâne una dintre cele mai bogate și cu siguranță cea mai veche tradiție filozofică din lume, existentă până în ziua de azi. Istoria acestei filozofii pitorești, eclectice, bogate în înțelepciune și umor este presărată cu o varietate încântătoare de caractere excentrice. Cu amestecul său inedit de regimuri fizice și mentale și cu importanța la fel de mare pe care o acordă atât teoriei, cât și practicii, taoismul a ajuns să includă elemente atât de diferite cum sunt alchimia, respirația profundă, exercițiile fizice, disciplinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din Zen cum ar fi ireverența față de ritual, învățarea nonverbală, iluminarea personală imediată (satori), ghicitorile filozofice (koan), liniștea și umorul ironic, toate acestea poartă amprenta taoismului chinez. Ca epigoni ai lui Zhuang Zi, au apărut o serie de înțelepți taoiști excentrici, cum nu a mai văzut nimeni de atunci. Aceștia erau adepții adevărați ai veritabilului Tao, nu clerici sau șarlatani și au abordat fiecare domeniu, de la alchimie și medicină la dietă, respirație profundă și yoga sexuală. Ei au fost scriitori prolifici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și yoga sexuală. Ei au fost scriitori prolifici, înregistrându-și descoperirile în volume extinse formulate cu ajutorul unei terminologii secrete care avea sens doar pentru câțiva dintre ceilalți adepți. Unele dintre ideile și realizările lor erau, într-adevăr, remarcabile, deși oarecum excentrice, și merită o atenție deosebită. Una dintre primele personalități taoiste a fost Yang Chu, care a trăit cam în secolul al IV-lea î.e.n. El a dat naștere tradiției hedoniste în taoism, în care mulțumirea simțurilor era privită ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în tao. Unii dintre discipolii și succesorii lui s-au dedat unei vieți de depravare necontrolată, susținând că astfel ajung să perceapă tao la fel de direct ca și alții care o găseau „stând liniștiți și nefăcând nimic”. Printre cei mai celebri excentrici taoiști din toate timpurile se numără personajele smintite cunoscute sub numele de „Cei Șapte Înțelepți ai Pădurii de Bambus”, ce au trăit în secolul al III-lea e.n., o perioadă când șarlatanii începeau să corupă tao pentru a întemeia o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
curge cu vântul”, un mod poetic de a spune „a sfida convențiile”. Acești adepți și-au urmat propriile impulsuri interne de-a lungul vieții și nu s-au bucurat decât de ocazia de a zburli penele confucianiștilor prin purtarea lor excentrică. Erau extrem de sensibili la frumusețile naturii și credeau că vinul îi apropie de tao. Totuși, adepții Conversației Pure nu erau foarte interesați de alchimie, dietă, yoga sexuală și alte discipline pentru prelungirea vieții, deoarece, asemenea lui Zhuang Zi, ei priveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ai Pădurii de Bambus, a scris cel mai important comentariu pe marginea lucrării Tao teh ching și este considerat a fi fondatorul Școlii de taoism a „Conversației Pure”, la jumătatea secolului al III-lea e.n. Chi Kang: un alt Înțelept excentric al Pădurii de Bambus, a fost un mare învățat și poet și a scris multe eseuri despre lăută și despre tao pentru cultivarea vieții. Liu Ling: renumit „Dragon Bețiv” și cel mai faimos băutor dintre cei Șapte Înțelepți, a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de amantă, ea credea că „orice este permis în dragoste și în război” și a fost așadar victorioasă pe ambele fronturi. Pentru a-i împiedica pe cititorii nefamiliarizați cu istoria chineză să considere povestea Împărătesei Wu a fi o fabulă excentrică (ceea ce nu este cazul), să analizăm dintr-o perspectivă modernă această chestiune, dând un exemplu contemporan din Occident. Iată ce spune o femeie de 75 de ani despre relațiile sexuale la o vârstă înaintată, declarație publicată în Redbook Report on
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
pe loc, În ninsoare, până când zăpada o va fi acoperit cu totul. Alese ultima variantă. Oamenii treceau În sus și În jos fără să o ia În seamă. Cei care o observau Își ziceau că era vorba de o femeie excentrică și că era dreptul ei la urma urmei să facă ce făcea. Tocmai când Începuse să creadă că alesese de fapt o formă inedită de sinucidere, cineva Începu să o scuture de zăpadă. Era un bărbat cu fular roșu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se poate nega. Dar eu m-am ținut mai mult aproape de amicii mei englezi - și, din când În când, câte un american, ca Jimmy Whistler. Aveam standarde mai ridicate decât francezii și făceam mai multă mișcare. Eram considerați grozav de excentrici, ridicând greutăți sau balansându-ne la trapez când ceilalți preferau să zacă Într-o cafenea și să flirteze cu chelnerițele. — La trapez! exclamă Henry. — Da, aveam unul În studio, atârnat de o grindă din tavan... În fine, după vreun an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
din Bolton Street dacă bucătăreasa nu ar putea prăji cartofii din când În când, În loc să-i fiarbă mereu până Își pierdeau gustul, aceasta Îi replicase: „Ăă, nu cred, domnule; adică așa, ca francezii, nu?“). Unul dintre avantajele incontestabile ale planurilor excentrice ale tatălui său privind educația celor doi fii mai mari, care presupuneau târârea sau Împachetarea și expedierea lor pe Continent o dată la câțiva ani, și care făcuse atât de dificilă pentru amândoi abordarea stabilă a unei cariere, fusese acela că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
elocvent Împotriva locuinței moderne britanice tipice, meschine și inconfortabile, cu camere strâmte și scări interminabile, cu Încălzire insuficientă și instalații sanitare nesatisfăcătoare. Intenționa să construiască prima casă din Anglia care să aibă o baie en suite pentru fiecare dormitor, ambiție excentrică din care se putea ghici că nu va găsi condițiile de la Lamb House sympathique. Cu toate acestea, Henry Îl invită să Îl viziteze când se va simți În stare. În ciuda faptului că nu aveau În comun decât cărțile și bicicletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să danseze iar cu mine. Cu multă plăcere, zâmbesc. Pretendenți nu mi-au lipsit niciodată. În genere mă înțelegeam bine cu întreg sexul opus. Însă, oricât de fascinante mi se păreau persoanele respective, ca de exemplu Emilian, pus pe prostioare excentrice, mă țineam la distanță. Îi refuzam în caz de nevoie cu politețe și grijă, spunând mereu că există deja cineva în viața mea și lucruri de acest gen. Prieteni nu aveam de nici un fel. Mă țineam cu fetele de vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și ciupindu-i pleoapele și pulpele cu boturile lor de ogari lăcrimoși. Eșuă în punctul cel mai înalt al grădinii. Pe tălpșanul ce dădea spre acareturile bătrânului rus cu nume de bulgar, M.A. Bulgarici. Sau poate M.A Bulgakov (excentricul medic aproape orb, care, plănuind, prin 1940, să-și ia tălpășița de la Moscova, se pierduse prin ceruri și descălecase, de abia prin 1956, de pe crupa unei mătuși, care-l purtase, fâlfâind într-un zbor greu, până în strada Perone). Gabriela ieși
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
sau Goldoni, jucată de maimuțe și câini. O pală de vânt și afișele senzaționaliste se dezlipesc la ambele colțuri de sus, se înfășoară în jurul propriei lor țâfne și pică. Atelierele de ceramică "Frofrony" își mai vând marfa în două-trei magazine excentrice, de peste hotare, și astfel plutesc. Curând însă iau apă. Într-un cadru festiv, dintr-un smocking impecabil, închiriat laolaltă cu sala de bal, domnul Ninel se desparte de o parte a colaboratorilor săi, le mulțumește hazliu, îi încotoșmănește în brațele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bătaia de joc. - Ce mai face doamna dumneavoastră? încercă Cocondy, intuindu-l înnegurat să destindă un pic atmosfera. - Piulițe. - Poftim?... - Șaibe și știfturi. Șuruburi. Tot felul de chestii dintr-astea. Este muncitor lăcătuș. - Doamna dumneavoastră este una dintre acele persoane excentrice, pasionate de a-și câștiga existența prin muncă? N-ar putea lucra pentru dumneavoastră? Să vă scrie texte pentru cântece, de exemplu. - Nu știe să scrie. Vreau să zic că nu poate să scrie tot timpul. Uneori o dor îngrozitor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceva de cât un glob electric, avea rigiditatea, ori de câte ori cădea într-una din transele sale sacre, de a prezice că domnul așteptat de mine își va face apariția în București, Romînia!... Închipuiește-ți! ...Draga mea Sophia a fost întotdeauna o prezicătoare excentrică. Intuiția ei însă a fost întărită de inima mea, prin minunata descoperire că singurele persoane feminine față de care m-am simțit, vreodată, subjugat au fost două românce. Cele pe care le ai acum înainte au mers cu grația până într-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu trandafiri albi, preferații lui Alison. După ce terminaseră de mâncat, Luca îi oferise o cutie mare și roz, pe care Alison a recunoscut-o ca provenind de la Agent Provocateur, magazinul recunoscut de unde bărbatul cumpăra pentru iubita sau soția lui desuuri excentrice. Îndepărtând straturile de foiță roz, Alison a ridicat în dreptul ochilor un sutien din dantelă albă, cu deschidere la sfârcuri și o pereche asortată de chiloței tanga, cu șnur diamantat în spate. Orice era alb și cu volănașe însemna că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ca o rețea „un al treilea tărâm, Între insulă și continent, Între Hyde Park și le Boulevard des Italiens, Între Chelsea și Passy”1, pe care l-am numi, mai În joacă, mai În serios, „țara Dandy”, populată de bărbați excentrici, năucind aristocrație și burghezie deopotrivă cu stilul lor ciudat, sfidător, plin de farmec pervers. Să Îi luăm Însă pe rând. Predandysmultc "Predandysmul" Macaroni et aliitc "Macaroni et alii" Din câte se poate reconstitui, primii care intră pe scena marelui spectacol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
-i deloc Întâmplător că același Bulwer Îl introduce pe Leul Benjamin Disraëli În salonul lui Lady Blessington ca să Îl prezinte unui alt mare Leu, francez de astă dată, contele d’Orsay. Stau față În față doi bărbați fermecători, eleganți și excentrici În același timp, adevărații puternici ai zilei. Dar despre ei, ca și despre alți dandy sau Lei celebri, mai pe larg În catalogul intitulat Hit Parade. Acolo Îi vom putea Întâlni, Înșiruiți după arbitrara ordine a alfabetului, pe contele d
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
Club”. Firește că nu toți membrii săi sunt dandy, dar nu-i mai puțin adevărat că a fi inclus În prestigiosul club sporește aura oricărui Leu. Între ilustrele figuri, contemporanii și-i amintesc pe contele Demidoff, pe Charles Laffitte, fiul excentric al marelui bancher, angloman impenitent, pe Eugène Sue Însuși. Cu circuit extrem de Închis, „Jockey Club”-ul francez Îi va refuza candidatura lui Alfred de Musset, dar Îi va accepta, din rațiuni secrete, pe Alfieri și Cavour. Nu doar curse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
biografie tumultuoasă, spasmodică. Nietzscheean impenitent, D’Annunzio pare a avea, la prima vedere, destul de puțin dintr-un adevărat dandy. Nimic mai ostil dandy-lor decât vitalismul nestăvilit, pasionalitatea, senzualitatea paroxistică. Și totuși, cine Îi reconstituie biografia nu poate uita câteva episoade excentrice dintr-o tinerețe italo-pariziană, după cum nu poate să nu remarce modul cu totul ieșit din comun În care D’Annunzio trăiește retras În castelul de la Vittoriale, pe malul lacului Garda. Prinț decăzut, Însă totuși prinț (de Monte Nevoso), el compune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
tuberculoză. Cel care Îl pomenește Într-un scurt paragraf În cartea despre dandysm e compatriotul său, Giuseppe Scaraffia, insistând asupra amestecului ciudat de ironie și sobrietate din stilul lui Gozzano. Sfidând conveniențele modei cu sahariana sa albă, cu preferința sa excentrică pentru „lucrurile bune, dar de prost gust”, atitudine și ea ostentativă Într-un moment În care toți tinerii se visează un des Esseintes, el Își Îndură suferința și se stinge, asemenea lui Beardsley, cu o extremă eleganță și detașare. Sudului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]