2,152 matches
-
rezidențial: 120 de persoane pe an. NEVOILE IDENTIFICATE ALE GRUPULUI ȚINTĂ a. Accesul inechitabil la serviciile sociale de specialitate datorită deficitului de centre de zi și de centre multifuncționale pentru persoane cu handicap psihic și mintal; b. Grad accentuat de excluziune socială în rândul persoanelor cu dizabilități psihice și mentale; c. Izolarea de comunitate a persoanelor cu dizabilități neinstituționalizate care primesc îngrijiri la domiciliu și nu participă la activități de socializare în centre sociale. MĂSURI LUATE ȘI BENEFICII PENTRU GRUPUL ȚINTĂ
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
de zi își dezvoltă deprinderile de viață independentă și competențele profesionale prin participarea la activitățile celor 3 ateliere din cadrul centrului de zi; c. Se previne instituționalizarea în regim rezidențial a persoanelor cu handicap psihic și mental, ceea ce va limita riscul excluziunii și izolării sociale a acestora; d. Prin înființarea centrului de pregătire profesională va crește nivelul de calificare și specializare a asistenților personali precum și a angajaților din sistemul de protecție a persoanelor cu nevoi speciale. LECȚII ÎNVĂȚATE Proiectul derulat în parteneriat
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
mediu 3.2.7. Raportul dintre pensia medie de agricultor și pensia medie de asigurări sociale de stat 3.2.8. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat (față de anul anterior) 3.3. Piața muncii 3.3.1. Excluziunea de pe piața muncii 3.3.1.1. Ponderea populației ocupate după statutul profesional 3.3.1.2. Rata de activitate a populației în vârstă de 15 64 ani 3.3.1.3. Rata de ocupare a populației în vârstă de
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
1. Ponderea populației ocupate după statutul profesional 3.3.1.2. Rata de activitate a populației în vârstă de 15 64 ani 3.3.1.3. Rata de ocupare a populației în vârstă de 15 64 ani 3.3.2. Excluziunea persoanelor ocupate 3.3.2.1. Indicele câștigului salarial real (față de anul anterior) 3.3.2.2. Ponderea persoanelor cu câștiguri salariale sub sau la nivelul salariului minim în totalul salariaților 3.3.2.3. Ponderea populației ocupate în agricultură
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Capital educațional 3.5.2.1. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial 3.5.2.2. Rata abandonului școlar în învățământul preuniversitar pe niveluri de învățământ 3.5.2.3. Ponderea populației după nivelul de educație 3.6. Excluziune de la sănătate 3.6.1. Drept și acces la servicii de sănătate 3.6.1.1. Ponderea nașterilor asistate de personal calificat 3.6.1.2. Ponderea persoanelor care au nevoie de asistență medicală din partea unui medic specialist și nu
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
sociale, Editura Polirom, Iași, România, 2007. 2004, IILS, International Institute for Labour Studies, Social exclusion and anti-poverty strategy, ILO. 2008, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Raport privind incluziunea socială în România. 2010, Anul European de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, Document-cadru strategic Priorități și linii directoare pentru activitățile Anului European 2010. 2010, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată. Pagini web: http://www.insse.ro/cms/files/aplicatie/Metodologii
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
politici sociale, Ed. Expert, București, 2002, p. 328. 7 Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Raport privind incluziunea socială în România, 2008, p. 24. 8 CASPIS (Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale), Sistemul de prezentare a indicatorilor privind sărăcia și excluziunea socială, http://www.caspis.ro/pagini/ro/indicatori.php, accesat la 15 mai 2007. 9 Anca Tompea în Zamfir Cătălin, Stănescu Simona (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, România, 2007, p. 515. 10 Idem. 11 Anca Tompea în Cătălin
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
comparată, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, 2010. 14 http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Economia%20Sociala.pdf, accesat la data de 10.11.2009. 15 http://www.nesst.org/romania.asp accesat la 11.07.2010 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GHID DE INCLUZIUNE SOCIALĂ Excluziunea socială 10 1 GHID DE INCLUZIUNE SOCIALĂ Excluziunea socială Incluziunea socială Sărăcia Metoda deschisă de coordonare MDC Grupuri de risc social Economia socială Actori în domeniul incluziunii sociale în România, respectiv înRegiunea Nord-Est Legislația specifică domeniului incluziunii sociale din România
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Economia%20Sociala.pdf, accesat la data de 10.11.2009. 15 http://www.nesst.org/romania.asp accesat la 11.07.2010 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- GHID DE INCLUZIUNE SOCIALĂ Excluziunea socială 10 1 GHID DE INCLUZIUNE SOCIALĂ Excluziunea socială Incluziunea socială Sărăcia Metoda deschisă de coordonare MDC Grupuri de risc social Economia socială Actori în domeniul incluziunii sociale în România, respectiv înRegiunea Nord-Est Legislația specifică domeniului incluziunii sociale din România Fișe de proiecte/programe Surse de finanțare a
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Rosetti, cu scopul de a actualiza originalul sub aspect lingvistic, la 100 de ani după prima publicare, și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe, prădăciune, ca și nefirescul
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cât și rate superioare de angajare pe baze durabile”. Trinomul fluxului inovativ (cunoaștere - inovare - antreprenoriat) stă la baza competiției bazate pe cunoaștere. Intrând în Uniunea Europeană, țara noastră se va confrunta cu noi și serioase forțe de constrângere și chiar de excluziune, în spațiul Uniunii acționând atât cooperarea, cât și concurența. Să luăm în considerare faptul că în această competiție dură se schimbă criteriile valorice de desfășurare a luptei. „Pe măsură ce avansăm în noul mileniu, strategiile de dezvoltare se schimbă. Dorința pentru o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde completitudinea, iar libertatea ei s ar defini ca o libertate de separare, de opoziție, de excluziune. în momentul Schimbării la Față, Christos și-a arătat propriul trup de lumină, radiație consistentă a luminii increate, principiu al trupului omenesc. Prin înviere, el și-a transmutat trupul omenesc în trup de dincolo de moarte, liber de condiționările spațio-temporale. Sfîntul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intoleranței muncii" (Giddens, 2009, p. 505) aici se înregistrează cel mai mare număr al actelor de delincvență, incluzând traficul și consumul de droguri. Unii cercetători au argumentat că în multe societăți urbane industrializate există legături strânse între comportamentul delincvent și excluziunea socială. După cum afirmă acești autori există o tendință, în societățile urbane moderne, de a promova excluderea anumitor cetățeni prin intermediul unor "aranjamente" mutual acceptate (Young, 1999, pp. 1-29). Young (1999) afirmă că segregarea socială dă naștere comunităților sărace în care mulți
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Europa. De asemenea, inovația a fost facilitată de unele evoluții în domeniul tehnologiei informației, precum programele de tratament furnizate pe internet și folosirea de mesaje text electronice. Serviciile de reintegrare socială sprijină tratamentul și previn recidiva, abordând aspectele esențiale ale excluziunii sociale a consumatorilor de droguri. În 2012, circa jumătate din consumatorii care au început un tratament specializat pentru consumul de droguri erau șomeri (47%) și aproape unul din zece nu avea o locuință stabilă (9%). De asemenea, acest grup a
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
asigurarea legăturii dintre măsuri, intervenții, factorii decizionali și sociali, pe baza consensului și cu respectarea autonomiei structurale, în scopul atingerii unui obiectiv comun. 4. Principiul respectării drepturilor omului - garantarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurității și excluziunii sociale. 5. Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii consumatori de droguri. 6. Principiul pragmatismului - adoptarea și implementarea de măsuri și intervenții fundamentate pe evidențe științifice. 7. Principiul multidisciplinarității - consolidarea demersurilor și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
1893-1905], a cărui opera constituie un nou moment în evoluția "conștiinței critice", prin restrângerea poeziei la domeniul Spiritului / Intelectului: Deci, problema lui Poe: cercetarea adevăratului domeniu al Poeziei, pe care el a rezolvat-o prin adjoncțiune, Moréas o rezolvă prin excluziune. Domeniul poeziei nu este sufletul integral, ci numai această zonă privilegiată, unde răsună actele lirei. Este locul oricărei frumuseți inteligibile: înțelegerea pură, onoarea geometrilor [s.n.]41. Poezia, așa cum o înțelege Ion Barbu, trebuie să își asume un tărâm autonom, distinct
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
activități practice,Dezvoltarea interesului pentru comunicarea activă,Cultivarea sentimentelor de respect, ajutor și solidaritate între memrii familiei. D. Pentru comunitate: - Inițierea unor pârghii de susținere a comportamentului social-civic în rândul tinerilor, - Îmbunătățirea serviciilor prin implicarea voluntarilor în proiecte care vizează excluziunea social, - Reducerea fenomenelor antisociale, - Creșterea calității vieții în comunitate prin comportamente pro-sociale. E. Pentru tinerii voluntari: - Dobândirea de noi experiențe educaționale, - Dezvoltare spiritului de inițiativă și de lucru în echipă, - Inițierea și susținerea unor abilități pentru viață, - Îmbunătățirea comunicării și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Revelația creștină a introdus trupul în metabolismul spiritual al omului. L-a gîndit ca aspect de neabandonat al ființei, fără de care ea și ar pierde completitudinea, iar libertatea ei s ar defini ca o libertate de separare, de opoziție, de excluziune. în momentul Schimbării la Față, Christos și-a arătat propriul trup de lumină, radiație consistentă a luminii increate, principiu al trupului omenesc. Prin înviere, el și-a transmutat trupul omenesc în trup de dincolo de moarte, liber de condiționările spațio-temporale. Sfîntul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și 1783) cu scopul de a facilita acțiunea întreprinsă de Shaftesbury de a-l îndepărta de la succesiunea la tron pe ducele de York și de a rezerva tronul unui rege protestant. "Al doilea tratat despre guvernare este un Act de excluziune și nu un pamflet revoluționar". Peter Laslett, "The English Revolution and Locke's "Two Treatises of Governement"", Cambridge Historical Journal, vol. XII, 1956, pp. 40-55. 71 Locke, Al doilea tratat, § 200, p. 180. 72 Ibidem. 73 Polin, La politique morale
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
mai mult de jumătate din soluție. Nimerise pe plaja de nudiști de la Cap d'Agde tot din considerente terapeutice, însă de data asta din grijă față de propria-i condiție. Defularea sa și reeducarea fantomei convergeau, în măsura în care ambele preconizau reconcilierea în locul excluziunii. Dar, deși specializată în medierea conflictelor - o sectă la modă printre noii absolvenți de universitate din generația ei, aspiranți la poziții manageriale - de când cu renunțarea la deprimanta muncă de dinainte și înscrierea la cursurile de istoria artei, începuse să privească
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la lumină un tineret mai bine informat decât adulții și vârstnicii, atât în privința căilor de prevenție, cât și a modalităților de infectare cu HIV. Tinerii sunt, totodată, mai toleranți cu persoanele bolnave de SIDA, opunându-se mai intens măsurilor de excluziune socială a acestora. O corelație pozitivă a cunoașterii și toleranței se constată și cu variabila „nivel de educație”. Cu cât nivelul de școlarizare este mai înalt, cu atât tinerii cunosc mai bine mecanismele de transmitere și modalitățile de prevenție (principala
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
inegalității și a categoriilor sociale defavorizate și fragilizate (vulnerabile). Tratând astfel incidența seropozitivității în rândul imigranților, intervenția publică poate deveni cu adevărat eficientă și chiar etică. Drumul de la gândirea problemei în termeni de „teama de contagiune” la „conștientizarea inegalității”, de la excluziune la incluziune spre necesitatea și obligativitatea intervenției societății este deschis. În acest sens, Raportul Institutului Național de Supraveghere Sanitară din Franța cu privire la incidența HIV/SIDA în rândul imigranților, apărut în 1999, marchează o ruptură semnificativă față de modul de abordare tradițional
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cei care au fost deja atinși de HIV, pentru a-i ajuta să treacă mai ușor peste propria dramă și pentru a se integra social. Ideea de a le reduce acestora sentimentul și starea de marginalizare care poate ajunge până la excluziune socială reprezintă una din cele două beneficii majore ale cunoașterii domeniului HIV/SIDA, alături de prevenție și autoapărare pentru cei mulți și sănătoși. În România ultimilor 10-15 ani s-au realizat importanți pași în acest demers de informare-educare, cu participarea concertantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]