138,866 matches
-
Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorilor excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care restricționează exercitarea unei căi de atac împotriva încheierilor prin care s-a respins o cerere de recuzare, pronunțate în legătură cu judecători care soluționează cauza în ultimă instanță sau pronunță o hotărâre care nu este supusă niciunei căi de atac. Nu există
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
în reglementarea căilor de atac. ... 30. De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că, în privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi adoptate și altele
DECIZIA nr. 622 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255693]
-
nu se supune art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, acest text vizând organizarea procesului în cazul unei acuzații penale. Ascultarea persoanei este asigurată, în conformitate cu art. 24 din Constituție, iar aceasta are posibilitatea exercitării căii de atac împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor. Astfel fiind, jurisprudența Curții Constituționale în materie este, ca atare, aplicabilă, drept pentru care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. ... 5. Având cuvântul în replică, autorul excepției explică în ce mod
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea. Totodată, art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea nr. 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, cât și cu privire la contestația ce
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
a privării de libertate a soluționat plângerea. Totodată, art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea nr. 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, cât și cu privire la contestația ce se poate formula împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost soluționată plângerea. ... 18. Prin urmare, cadrul
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
României, Partea I, nr. 64 din 24 ianuarie 2014. ... 19. Așa fiind, Curtea a constatat că, în considerarea diferenței mai sus arătate, legiuitorul poate reglementa, în materia executării pedepselor, o procedură specială de soluționare a căilor de atac referitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, procedură care să nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. ... 20. Curtea a invocat
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
iunie 2006, pronunțată în Cauza Szabó împotriva Suediei, și Decizia din 23 octombrie 2012, pronunțată în Cauza Ciok împotriva Poloniei, paragraful 33. ... 21. Totodată, Curtea Constituțională a mai reținut că, în procedura de soluționare a plângerii împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 254/2013, potrivit art. 56 alin. (3) din lege, persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deținere, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate, alin. (4) al aceluiași articol stabilind că
DECIZIA nr. 177 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255690]
-
DECIZIE nr. 344 din 30 mai 2022 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Frențiu Grigore a funcției publice din categoria înalților funcționari publici de secretar general al Instituției Prefectului - Județul Cluj EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 531 din 30 mai 2022 Având în vedere Adresa
DECIZIE nr. 344 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255798]
-
pentru promovarea și autorizarea lucrărilor de construcții. Tabloul teritorial al arhitecților este evidența gestionată de către filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România. Lista filialelor este inclusă în anexa I. Conform art. 36 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrarea într-un tablou teritorial al arhitecților permite exercitarea profesiei în toată țara. -----
TABLOUL NAȚIONAL AL ARHITECȚILOR*) din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255794]
-
ale Ordinului Arhitecților din România. Lista filialelor este inclusă în anexa I. Conform art. 36 din Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrarea într-un tablou teritorial al arhitecților permite exercitarea profesiei în toată țara. -----
TABLOUL NAȚIONAL AL ARHITECȚILOR*) din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255794]
-
101/2016. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin art. 61^1 din Legea nr. 101/2016, prin care se impune o sarcină patrimonială de 2% din valoarea estimată/stabilită a unui contract de achiziție publică, se îngrădește neconstituțional exercitarea dreptului privind accesul liber la instanță. În contextul acestor critici de neconstituționalitate este menționată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care este dezvoltat înțelesul conținutului art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în sensul
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
sa, accesul liber la justiție nu este un drept absolut, orice restricție fiind admisibilă atât timp cât nu aduce atingere dreptului de acces la o instanță în substanța sa. Prin instituirea unei cauțiuni s-au urmărit de către legiuitor: preîntâmpinarea exercitării abuzive, cu reacredință, a dreptului de acces la justiție, prin introducerea unor cereri vădit nejustificate, în scop șicanatoriu; descurajarea utilizării abuzive a contestațiilor pentru blocarea derulării contractului de achiziție, astfel cum este prevăzut chiar în preambulul Ordonanței de urgență a
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești revenindu-i legiuitorului, prevederile criticate fiind o aplicare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), potrivit cărora: „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal stabilit de legiuitor, care, potrivit textului din Legea fundamentală menționat, are deplina legitimare constituțională de a stabili procedura de judecată [a se vedea în acest
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
obiectivele propuse în vederea îmbunătățirii vieții cetățenilor săi, cu respectarea, bineînțeles, a drepturilor și a intereselor legitime ale eventualilor participanți la procedurile de achiziție publică. Prin instituirea cauțiunii legiuitorul a urmărit, pe de o parte, să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale, iar, pe de altă parte, să constituie o garanție destinată acoperirii eventualelor pagube ce ar putea fi produse părții împotriva căreia se cere luarea unor măsuri, în condițiile în care cererea celui ce plătește cauțiunea
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
către legiuitor a măsurii criticate se circumscriu unui scop legitim și că instituirea acestei obligații de consemnare a cauțiunii reprezintă o măsură legislativă adecvată, necesară și care păstrează un just echilibru între cerințele de interes general protejate de legiuitor - prevenirea exercitării cu rea-credință a drepturilor procesuale - și interesul individual al justițiabilului de a avea acces efectiv la instanță în vederea folosirii mijloacelor procedurale puse la dispoziția sa [a se vedea în acest sens, Decizia nr. 501 din 17 septembrie 2019, publicată
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
de procedură civilă, potrivit căruia drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, astfel că instanța de judecată trebuie să țină seama de modul concret în care a avut loc o asemenea exercitare a drepturilor procesuale pentru a răsturna prezumția inițială [Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015, paragraful 44]. ... 23. Prin urmare, având în vedere jurisprudența în materie
DECIZIA nr. 880 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255697]
-
sa, că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană se poate adresa instanțelor judecătorești pentru apărarea drepturilor, a libertăților sau a intereselor sale legitime, iar nu faptul că acest drept nu poate fi supus niciunei condiționări. Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât cu respectarea cadrului legal fixat de legiuitor, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, are legitimarea constituțională de a stabili procedura de judecată. Aceasta implică și reglementarea unor
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
24 iunie 2019 a instanței supreme - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 22 octombrie 2019. ... 33. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate. ... VIII. Raportul asupra recursului în interesul legii ... 34. Prin raportul întocmit de judecătorii-raportori desemnați, conform art. 516 alin. (5) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, în principal, că recursul în interesul legii este inadmisibil și
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
în care puteau fi cunoscute de funcționarul public cu statut de polițist drepturile pe care acestea le reglementează constituie aspecte de fapt care impun instanței judecătorești sesizate să stabilească - având în vedere ansamblul probelor administrate la inițiativa părților sau prin exercitarea rolului activ al instanței și făcând o apreciere adecvată - în privința gradului de accesibilitate pentru reclamant a prevederilor normative care îi conferă drepturile bănești litigioase. ... 92. Nu în ultimul rând este util a fi observat că, relativ la modalitatea de
DECIZIA nr. 10 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255562]
-
șterse automat la constatarea decesului persoanei, prin utilizarea unor proceduri ireversibile, pe baza informațiilor transmise din baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin interconectarea celor două baze de date. (4) Cererile formulate pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, prevăzute la art. 17 din Regulamentul (UE) 2016/679, în raport cu prelucrările de date cu caracter personal realizate în condițiile prezentei hotărâri, se adresează DSP. În situația în care prelucrările de date cu caracter personal nu au
HOTĂRÂRE nr. 697 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255757]
-
căror valoare a cererii de chemare în judecată este peste 10.000 lei, caz în care există calea de atac a recursului. Dispozițiile legale criticate încalcă și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 în ceea ce privește posibilitatea exercitării căii de atac a recursului pentru cererile evaluabile în bani până la 200.000 lei inclusiv. Așadar, se apreciază că decizia amintită este incidentă și în materia cererilor cu valoare redusă. Prin neaplicarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 și
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
10. Or, din moment ce legiuitorul a reglementat calea de atac a recursului, acesta trebuie să asigure egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară. Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea căii de atac a recursului, reglementând anumite situații în care nu se poate formula recurs, însă acest tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice, în mod obiectiv și rațional, în
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
care există o jurisprudență neunitară și acoperă situațiile pentru viitor, nefiind un remediu direct, nemijlocit al persoanei pentru revenirea la starea de legalitate în cazul concret dedus judecății. ... 12. Astfel, dispozițiile legale criticate creează o evidentă discriminare cu privire la exercitarea căii de atac a recursului în materie civilă între justițiabili în cazul proceselor evaluabile în bani, întrucât o categorie de justițiabili, cei care urmează calea dreptului comun, au dreptul de a formula recurs în situația în care constată nelegalități ale
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
excluderii accesului la calea de atac a recursului. ... 23. În conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități speciale de exercitare a drepturilor procedurale, semnificația accesului liber la justiție nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. În acest sens sunt Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
este reglementat prin art. 16 din Constituție, golind de conținut dispozițiile art. 129 din Constituție. Pragul valoric de 2.000 de lei al obiectului litigiului nu poate constitui un criteriu de natură să justifice instituirea unui tratament juridic diferit în privința exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate asupra fondului cauzei, pentru aceleași categorii de litigii, și anume cererile privind creanțe având ca obiect plata unei sume de bani. Soluția legislativă criticată creează o situație de inegalitate juridică în cadrul aceleiași
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]