5,246 matches
-
toate ipostazele sale, fie ca sistem finalist (schema analizei funcționale), fie pur și simplu ca mulțime de fenomene atât de strâns interdependente, încât formează sisteme, fie ele stabile, ori dinamice (schema analizei structurale). Caracterul complex al vieții sociale face ca explicarea ei să fie dată atât în termeni de sistem, cât și în termenii relațiilor dintre sisteme. Dialectica relației sistem-suprasistem mi se pare crucială pentru orice analiza sociologică. Ce se întâmplă însă cu modelul cauzal? Mai este el de vreo utilitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cercetătorului. Colectivitatea devine conștientă de diferențierile actuale, de „teoriile” și chiar „ideologiile” care se referă la ea. Pasul următor ar fi efortul de a determina contribuția diferențiată a factorilor evidențiați în aceste teorii, în contextul concret al societății noastre, la explicarea dinamicii calității vieții în colectivitatea cercetată. Pe această bază s-ar putea face o estimare mai exactă a gradului în care diferențierile în nivelul de aspirații și în condițiile obiective de viață sunt sau nu justificate, inevitabile sau evitabile; în ce măsură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca atare nu reprezintă obiectul propriu al științelor generalului, dar el poate fi analizat în măsura în care este încadrat într-o mulțime de clase generale pe baza proprietăților sale. Definind astfel problema, individualul poate fi integral explicat de către științele teoretice. Operația de explicare rezidă în a pune în conjuncție toate enunțurile teoretice care se referă la respectivul individ. În calitate de corp fizic, Popescu se va comporta în maniera... În calitate de corp chimic, de organism biologic, de sistem psihologic se va comporta... Este deci suficient să
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei clase mai generale, ci totodată și ca obiecte unice, cu proprietăți nedeductibile din legi generale. Cunoașterea lor începe chiar cu descrierea lor amănunțită. Pământul este, ca importanță umană, unic. Cunoașterea lui în cele mai mici detalii - descrierea, și nu explicarea sa din perspectiva unor legi generale - reprezintă o sarcină deosebit de importantă. Geografia este tocmai o asemenea disciplină, în care funcția descriptivă a unui obiect unic este esențială. Rezultatul activității geografului este o descriere amănunțită, realizată în cuvinte, în hărți, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a societății este: „ori de câte ori vor exista condițiile X, cu necesitate se va constitui o formă de organizare de tipul Y”. În teoria marxistă a societății, factorul determinant, în ultimă instanță, îl reprezintă forțele de producției. În centrul strategiei marxiste de explicare a societății stă o teză de tip general: există un raport de determinare între nivelul și caracterul forțelor de producție, pe de o parte, și relațiile sociale de producție, pe de altă parte; la rândul lor, relațiile sociale de producție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
De aici și dezinteresul pentru istorie al filosofiei secolului al XVIII-lea. Variația istorică nu este interesantă în sine. Natura umană esteuniversală și ea reprezintă obiectul propriu-zis al cunoașterii. Restul reprezintă contingență. Punctul critic în constituirea științelor umane îl reprezintă explicarea tocmai a variației comportamentului uman. Viziunea raționalistă tindea să împingă variația mai mult în sfera accidentalului, a întâmplării, dacă nu chiar a erorii. Ideea unei metodologii specifice disciplinelor umane s-a conturat în a doua jumătate a secolului al XIX
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de grabă o „logică” ascunsă a revoluției care scapă fiecărui participant. Dacă vrem să înțelegem revoluția, trebuie să înțelegem mai mult această logică obiectivă ce nu poate fi găsită în subiectivitățile actorilor. În general, metoda comprehensivă poate fi operantă în explicarea următoarelor trei tipuri de fenomene: a) fenomenul reprezintă acțiunea unui actor. Evenimentele politice din sistemele tradiționale aveau foarte des acest caracter. Ele erau exclusiv, sau cel puțin în mare parte, rezultatul acțiunii unei persoane - împăratul, de exemplu. În sistemele politice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din punct de vedere individual, dar și social și cultural. Rezultatul este conștiința identității ca specie umană, independent de timp și loc. Putem spune deci că metoda comprehensivă este în fapt o variantă mai primitivă, la nivelul simțului comun, a explicării de tip științific, și nu o strategie principial alternativă. Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂtc "Capitolul 14 EXPLICAȚIE EVENIMENȚIALĂ ȘI EXPLICAȚIE STRUCTURALĂ" Să ne imaginăm drumul parcurs de o furnică în căutarea hranei. Ceea ce ne uimește este marea sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemul ia mai multe stări. Ele sunt repetări ale aceleiași structuri. O stare nu este neapărat determinată de starea anterioară. Nu există nici o lege a succesiunii stărilor. Ea este absolut întâmplătoare și neinteresantă. Istoria nu este deloc o condiție a explicării. În Tropicele triste, Lévi-Strauss face următoarea reflexie asupra mulțimii culturilor pe care le prezintă societatea umană în cursul istoriei sale: toate culturile ar putea fi organizate sub forma unui tabel de tipul aceluia al elementelor chimice al lui Mendeleev. Fiecare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest sens, se afirma la începutul acestei lucrări că istoria socială, pe măsură ce se cristalizează, modifică în general practica istorică. Deși este distinctă ca orientare, ea face ca însăși analiza evenimentelor istorice să aibă loc cu alte metode. În primul rând, explicarea evenimentelor istorice capătă o nouă dimensiune. Ele apar ca manifestări ale structurii sistemelor sociale sau ca rezultate ale impactului unor procese asupra unei structuri. A se vedea în acest sens explicarea unui eveniment ca formarea statului feudal Moldova. Ca eveniment
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să aibă loc cu alte metode. În primul rând, explicarea evenimentelor istorice capătă o nouă dimensiune. Ele apar ca manifestări ale structurii sistemelor sociale sau ca rezultate ale impactului unor procese asupra unei structuri. A se vedea în acest sens explicarea unui eveniment ca formarea statului feudal Moldova. Ca eveniment, el înseamnă semnificativ altceva dacă este considerat din perspectiva istoriei sociale. Dacă însă în istoria socială a României el poate să nici nu apară ca atare, aceasta nu înseamnă că istoria
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi explicat exclusiv prin structură. El este rezultatul interacțiunii structurii cu condițiile particulare. Deci, din punct de vedere explicativ, înțelegerea sa cere un efort special. Ea nu poate fi redusă doar la simpla aplicare a legilor structurale. Nu numai explicarea evenimentului este însă un demers separat de analiza structurală, ci și înțelegerea impactului acestuia asupra structurii înseși. Acest impact este important nu numai în măsura în care produce modificări definitive în structură, dar și în măsura în care, deși reversibile, efectele se întind pe o perioadă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
perspectiva descriptivă este crucială. Presupoziția tacită care stă la baza acestei indistincții este că ambele perspective se fundează pe același model de raționalitate. Din acest motiv, modelele normative sunt de regulă considerate a fi totodată și descriptive, fiind utilizate în explicarea și predicția comportamentului decizional real. În fapt, o asemenea presupoziție, după cum voi încerca să argumentez, nu este corectă. Cunoștințele acumulate în prezent tind să indice faptul că există mai multe moduri distincte de raționalitate, în funcție de condițiile în care au loc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
învecinează. La nivelul acestei interdependențe se realizează explicația. A explica un fapt social înseamnă a pune în evidență modul în care este determinat profilul său particular de alte fapte sociale. Prin aceasta, este realizată exigența constituirii teoriei sociale ca știință - explicarea unui fapt social prin alte fapte sociale. Unul dintre marile merite ale lui Marx, pus în evidență în întreaga sa amploare de abia de actualele orientări structuraliste, este faptul că el nu s-a mulțumit numai cu afirmarea abstractă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de poziția pe care o au într-o structură socială concretă, de interacțiunea lor cu celelalte fenomene concrete. În acest sens, profilul structural distinct al unei societăți își pune amprenta asupra profilului fiecărui element component al său. Strategia marxistă de explicare a fenomenelor sociale este diferită de așa-numitul pluralism sociologic. Pornind de la insuficiența tentativelor moniste - este greu să explici multitudinea faptelor sociale prin variația unui singur factor determinant -, s-a încercat formularea unei strategii pluraliste. Raymond Aron este unul dintre
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
urmă, prin regândirea critică a teoriei sociale hegeliene... Societatea se constituie pe o bază naturală: specia biologică umană și mediul natural. Umanizarea nu anulează datul biologic, ci doar îi schimbă condițiile de existență. Din această cauză este absolut necesar, în explicarea societății, să se pornească de la o analiză a caracteristicilor speciei umane, a principalelor ei necesități care constituie baza organizării oricărei societăți. Vorbind despre premisele analizei societății, Marx exprima clar acest lucru: „Prima premisă a oricărei istorii omenești este în mod
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracterul foarte abstract al sistemului politic sau juridic, sau moral, dar nu toate particularitățile acestora. De exemplu, conceptul de stat burghez include numai acele caracteristici ale unui sistem politic ce promovează puterea politică a burgheziei. El însă nuconține în sine explicarea celorlalte caracteristici care au multiple condiționări. În fine, o ultimă problemă pe care este necesar s-o examinăm. După cum am văzut, strategia idealistă de explicare a societății pune accent pe un aspect care părea a fi de la sine evident: societatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale unui sistem politic ce promovează puterea politică a burgheziei. El însă nuconține în sine explicarea celorlalte caracteristici care au multiple condiționări. În fine, o ultimă problemă pe care este necesar s-o examinăm. După cum am văzut, strategia idealistă de explicare a societății pune accent pe un aspect care părea a fi de la sine evident: societatea este constituită de oameni. Dacă oamenii sunt aceia care prin acțiunile lor produc întreaga organizare socială și dacăoamenii sunt în mod abstract aceiași, de ce nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru subiect. Bandura adaugă faptul că principiul după care un comportament este guvernat de consecințele sale este mai pertinent pentru anticiparea consecințelor decât pentru consecințele reale. Percepția și integrarea cognitivă a contingențelor mediului sunt, pentru Bandura, un element fundamental pentru explicarea unei serii de distorsiuni sau de paradoxuri întâlnite în clinică. Odată ce comportamentul a fost învățat într-o manieră cognitivă, el intră într-o anumită rutină și nu mai necesită o conștientizare permanentă în timpul desfășurării sale. Rolul gândirii în rezolvarea problemelor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situații. O primă situație ar fi acea în care, cunoscând cognițiile unui subiect, este posibil să prezicem motivația acestuia sau absența ei. O a doua situație ar fi acea în care modificarea cogniției permite schimbarea motivației. Simptomele fizice ale depresiei Explicarea simptomelor fizice și vegetative ale depresiei în cadrul unui model psihologic prezintă o serie de dificultăți. Examinarea acestor variabile fiziologice conduce, după opinia lui Beck, la combinarea unor stadii conceptuale diferite și riscă să producă mai multe confuzii decât clarificări. Beck
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mulțumească a elimina, așa cum încearcă să procedeze primul și al doilea val, unele probleme comportamentale limitate”. In cadrul celui de al treilea val, Hayes citează în special: - terapia de acceptare și implicare (ACT) - terapia în deplină conștiință - terapia comportamentală dialectică Explicarea, pe larg, a fundamentelor teoretice și practice ale acestor noi terapii nu este obiectivul acestui capitol. Să încercăm să rezumă ideile lor de bază. Acceptarea Evitările experiențiale Pentru Hayes și colab., terapia de acceptare și implicare se bazează pe ideea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
imposibilitatea de a efectua activitatea proiectată și reacții de iritare a anturajului (consecințe negative). Aceste consecințe au un efect de întărire (consolidare) pozitiv sau negativ asupra comportamentului problemă în măsura în care amplifică sau diminuează probabilitatea apariției acestuia. Identificarea lor este esențială pentru explicarea modului în care acest comportament se menține la acest nivel al frecvenței, intensității și duratei sale. Conceptul de „contingențe de întărire” al lui Skinner insista inițial asupra rolului consecințelor externe situate în mediul fizic și social al subiectului. Ulterior, accentul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
psihologice fără a li se atribui cu ușurință statutul de variabile cruciale, așa după cum se întâmplă în abordarea psihodinamică. Datele obținute conduc la enunțarea unor ipoteze de tip dispozițional, subliniind rolul predispozant al factorilor legați de istoria subiectului. Ele permit explicarea unor noțiuni cum ar fi atribuirile cauzale (teorie personală), motivația sau flexibilitatea subiectului la schimbare, care sunt importante pentru posibilitățile și prognosticul tratamentului. Astfel, convingerea că există o cauzalitate directă exprimată prin evenimente trecute de ordin biologic (ereditate) sau psihologic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rețin atenția și ea subliniază faptul că s-a recunoscut în formulările acestora. Marie devine conștientă că întâmpină greutăți în a tolera situațiile nesigure, care constituie adesea antecedentele imediate ale neliniștilor sale. Terapeutul caută apoi informații care să-i permită explicarea neliniștilor sale escesive. Marie și terapeutul abordează neliniștile semnalate în ultima săptămână, descriind situațiile în care acestea apar. Impreună, ei identifică elementele cognitive (neliniști, credințe asociate...), comportamentale (evitare, control...), emoționale și fiziologice asociate, ceea ce o ajută pe Marie să-și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
le modifice, în a ajuta pacientul să suprime gândurile neutralizante și ritualurile evidente, în a identifica schemele și a le modifica. Desfășurarea terapiei cognitive In general, sunt necesare douăzeci de ședințe săptămânale cu o durată de o oră. Prima fază: explicarea modelului cognitiv Intr-o primă etapă, terapeutul explică modelul cognitiv (la fel ca în tehnica comportamentală): el dă o definiție a diferitelor forme de gândire prezente în cazul pacientului care suferă de tulburare obsesională și compulsivă și îl învață să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]