14,149 matches
-
să să rămână legată de cea a dezastrelor prin care a trecut Londra în decurs de numai cinci ani, nu s-a mai putut împotrivi totuși apariției unui termen care este folosit până în secolul nostru: cuvântul cabala<footnote Conform Dicționarului explicativ al limbii române, Cabala s. v. complot, conjurație, conspirație, intrigă, mașinație, uneltire. (http://dexonline.ro, accesat la data de 10 iul. 2009) footnote>. Substantivul este de fapt un acronim format din inițialele celor cinci sfătuitori ai regelui, între anii 1667
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
mult romantism vulgarizat, rezultat, firește, din lecturi, poate și din precedenta sa stare de „visător“. Numai relatarea scrisorii neexpediate către ofițerul cu pricina este un mic tratat de romantism ipocrit. S-a mai remarcat că semnificația Subteranei dostoievskiene scapă dicționarelor explicative 2. Acest lucru l-am simțit traducînd Soțul etern, în care unuia dintre eroi i se aplică de două sau trei ori atributul de „podpolnîi“; n-am găsit soluții întotdeauna satisfăcătoare, am scris uneori cu strîngere de inimă „ascuns“, „tenebros
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
-mă cu frânturi de cuvinte, cu bucăți de fraze. Apoi, cu greu, s-a impus cuvântul esențial, tipărit în caractere groase, spațiate, ca pentru a fi scandate: INACCEPTABILITATE. Și, contopindu-se cu zvâcnetul sângelui meu la tâmple, au urmat formule explicative: „Situația dumneavoastră nu corespunde...”, “ântr-adevăr nu îndepliniți...”. Am rămas cel puțin un sfert de ceas nemișcat, cu privirea ațintită pe scrisoare. În cele din urmă, am început să merg drept înainte, uitând unde trebuia să mă duc. Nu mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
individual asupra unei teme de fizică, trebuie să se realizeze, În primul rând, parcurgerea ei globală preliminară - de preferință, pe baza unei surse cât mai organizate, având cea mai mare claritate și accesibilitate - pentru ca Înțelegerea și formarea unei viziuni generale (explicative) asupra problemei respective să devină posibile. Pentru a realiza Înțelegerea aprofundată a unui conținut nou, este necesară stabilirea unor legături cu cunoștințele anterioare, cu care tema nouă poate corela. În acest sens, este bine ca În studiul unei teme noi
Aspecte metodice în realizarea lecțiilor de fizică, în vederea îndrumării activității independente a elevilor. In: Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
acuze subiective și chiar simptome obiective nelegate de un proces patologic organic. Psihopatologia este un studiu sistematic al trăirilor anormale, cunoașterii și comportamentului, studiul manifestărilor tulburărilor mintale (A. Sims, 1995). A. Sims, subliniază cele două direcții importante ale psihopatologiei: cea explicativă - aflată în raport cu construcțiile teoretice și cea descriptivă - care descrie și clasifică experiențele anormale relatate de pacient sau observate în comportamentul său. Într-o lucrare recentă Ș. Ionescu (1995) inventariază 14 perspective diferite: abordarea teoretică, behavioristă, biologică, cognitivistă, din perspectiva dezvoltării
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
căreia “dintre toate lucrurile egale într-un anumit fel, cele care sunt mai apropiate de individ (momentan) sunt mai importante decât cele mai îndepărtate (străine, de altă dată, mai târzii)” (apud G. Le Bulche, 2001, 7), are o mare putere explicativă în studiul relațiilor interpersonale. În fond proximitatea este o judecată de valoare asupra distanțelor puternic influențate cultural. 3.1.2. Contactul vizual În cadrul relațiilor interpersonale, privirea (eye-contact) oferă un feed-back important despre reacțiile celorlalți. Într-un studiu de sinteză recent
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de efecte ale acestei norme); o este strict și total reglementată juridic (nu există instrumente fiscale persuasive ci doar instrumente fiscale normative). Raportul între discreționar și non-discreționar în politica fiscală asemănări: o ambele categorii presupun un cadru teoretic (o paradigmă explicativă) de natură să le justifice rațional; o ambele categorii presupun o procedură; o ambele categorii sunt proiectate în mod conștient și programatic de către instituția publică responsabilă; o ambele categorii sunt de tip indirect; o eficacitatea instrumentelor de politică fiscală nu
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
economică este doar o parte a acestui proces mai larg. E. Hagen considera variabilele economice doar ca parametri sau circumstanțe. Nivelul acestora este condiționat de schimbarea culturală care produce tranziția de la stagnare la creștere economică. Deci schimbarea personalității este variabila explicativă în dezvoltarea economică. W. W. Rostow sugera că variabilele comportamentului oamenilor, relevante pentru dezvoltarea economică, pot fi rezumate într-o serie de înclinații sau propensiuni: de a dezvolta știința, de a aplica știința, de a produce, de a face eforturi
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
creștere sau contabilitatea creșterii economice. Ei au folosit o funcție neoclasică de producție, reprezentată grafic în figura de mai jos. Output-ul poate fi realizat cu variate combinații de muncă și capital. Funcția de producție de mai sus este teoretic explicativă pentru o firmă sau industrie, însă, a fost preluată în contabilitatea creșterii economice, pentru examinarea surselor de creștere la nivelul economiei naționale. Izocanta I reprezintă toate combinațiile de muncă și capital care produc 100.000 tone, în timp ce, izocuanta II pe
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
un factor decisiv”. Economistul german sugerează că în condițiile actuale, cunoștințele reprezintă factorul de producție decisiv, iar funcțiile de producție din teoria economică tradițională nu corespund realității. Din moment ce nu explică procese de producție la nivel microeconomic, acestea nu au valențe explicative și predictive nici la nivel macroeconomic, pentru creșterea output-ului național. Informațiile și cunoștințele sunt încorporate în capitalul uman, concept care a reprezentat punctul forte al cercetării economice în anii ’60 și recent, a revenit în atenția economiștilor. Pe măsură ce mediul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
și noi atenți la poruncile Lui. Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, spunea că „puterea dată omului de Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p. 274 footnote>”. Deci depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne îmbie diavolul. În legătură cu aceasta, vrednice de menționat sunt și cuvintele părintelui Ilie Cleopa care spunea că „omul are atâta putere împotriva
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Robert, Islamul și Occidentul, Editura ALLFA, 2001; Wilkinson, Paul, Political terrorism, Mac Millan, Londra; Wilkinson, Paul, Terrorise and the Liberal State, Mac Millan, Londra. 5. Colectiv de autori Tratat de știintă militară, vol. 1-2, Editura Militară București, 2001; DEX Dicționarul explicativ al limbii române, Ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedică, București; Lexicon Militar, Ediția a ll-a, revăzută, Editura Saka; Culegere de studii, Terorismul Istoric, forme, combatere, Editura Omega, București, 2001; Națiuni și naționalism, Editura Corint, București, 2002. 6. Periodice Buletinul
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
că sunt șolomonariu, mi-ar zice Oamenii având teama de mine Și m-ar cinsti, ca să nu strice Grindina hotarele cu pâne (Țiganiada, I, VI, 86 ; cf. 92, II, p. 286). în subsolul paginii, poetul ardelean trimite la următoarea notă explicativă : „Șolomonariu sau Solomonariu - iarăși un cuvânt cu care să chiamă în Ardeal ceia care călăresc pe balauri și poartă grindina (bazne țărănești), și învățătura lor o zic solomonie” (92, II, p. 286). Nici textul și nici nota care-l dublează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
solomonarul : „Este o zisă, iar țărănească”. Cele de mai sus ne îndreptățesc să credem că apelativul solomonar nu era încă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, generalizat în lexicul românesc. Această situație l-a determinat pe autor să insereze nota explicativă, pentru ca termenul să poată fi corect înțeles atât de orășeni, cât și de românii din afara Ardealului. Vezi, de exemplu, cum își justifică poetul nota anterioară : „Aceasta trebuie să tălmăcesc, fiindcă mulți doară nu vor înțelege”. Faptul că I. Budai-Deleanu limitează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prezentării scenice într-o narațiune trebuie să se diferențieze secțiunile narative și non-narative ale textului, așa cum au fost explicate acestea în capitolul anterior 342. Dialogurile personajelor fără verbe introductive de tipul "el a zis" etc. și fără "indicații regizorale" auctoriale explicative sînt părțile non-narative ale textului și reprezintă, de fapt, corpuri dramatice străine într-o narațiune. Propriu-zis, ele trebuie prin urmare să fie excluse din conceptul de prezentare scenică. Prezentarea scenică, privită ca formă narativă, include întotdeauna o anumită cantitate de
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și spațiu. În Tristan, această fluctuație între o situație auctorială și una personală se dezvoltă, pînă la urmă, într-un mod narativ auctorial predominant. Cititorul modern, care este familiarizat cu convențiile specifice ambelor situații narative, se poate orienta fără modelele explicative dificile ale lui Harweg. Acestea includ "situația turist-ghid" pentru situațiile narative de la începutul povestirii și "vizitator-receptor" sau modelul "infirmieră-narator" pentru restul povestirii 422. Thomas Mann utilizează aici magistral ambele modele narative, modul narator și modul reflector, precum și în multe dintre
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ei între o situație narativă auctorială și una personală în această povestire. Un pasaj în care această situație narativă fluctuantă devine vizibilă joacă, de asemenea, un rol în argumentul lui Harweg 425, din moment ce nu poate fi subordonată ușor modelului său explicativ. Este vorba despre scena Liebstood, în care soția domnului Klöterjahn cîntă la pian un extras din al doilea act al operei Tristan și Isolda. Motivul muzical Liebstood este recreat în narațiune și intensificat metaforic. Aici, de asemenea, problema de lămurit
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
punctului de vedere al naivului, credulului tînăr David. Privirea inexplicabil de satisfăcută a domnului Micawber legată, chipurile, de plecarea sa urgentă, îl face pe David să fie ușor uimit, fără îndoială, însă eul narator nu reușește să impună un comentariu explicativ. Povestirea nu este suficient de avansată pentru o astfel de explicație. Un narator la persoana întîi este similar unui narator auctorial în sensul că el încearcă, de asemenea, să creeze o formă de suspans în timp ce-și spune povestirea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de transmitere în general. Dacă aceasta privește toate epocile, precum și relațiile dintre ele (mediologul trebuie să dea seama, de exemplu, de faptul că doar anumite reprezentări, imagini, cunoștințe se moștenesc de la o epocă la alta și să găsească un model explicativ pentru această situație), comunicarea este interesată de circulația mesajelor la un anumit moment dat, perioada ei de pertinență maximă fiind considerată epoca actuală. A comunica presupune a gravita în jurul informațiilor și a valorii lor de utilizare o informație trebuie să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu are profilul unei ideologii care să promită un surplus de prestigiu sau de fericire personală. Ea este, însă, o modalitate critică și un nou punct de vedere în receptarea experinței cotidiene și a activităților culturale, iar oferirea unui model explicativ "problemei problemelor" pentru oamenii care se ocupă de soarta ideilor aceea a decodării procesului prin care o teorie ia formă în realitate, se obiectualizează, devine concretă rămîne de o importanță covîrșitoare. Încercările de definire a acestei inedite "geografii mentale" prin intermediul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și mersul lucrurilor. În amonte, spre însăși funcția simbolică: ce trebuie să însemne grupul pentru ca să fie întotdeauna nevoie, prin acest martor din exterior, de un subterfugiu utopie sau transcendență? De aici provine căutarea, într-un fel transistorică, a unui invariant explicativ numit, plecînd de la teorema lui Gödel, incompletudine, care a servit drept sîmbure logic în descifrarea faptului religios.16 În aval, către o concepție operatorie a actelor gîndirii, deoarece transmiterea sensului este exercițiul profesional al omului de cuvînt care și face
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]