5,276 matches
-
cenușă?" Pentru un minim confort interior, refuzăm să ne închipuim o asemenea contra-utopie neagră... Prin frecventarea clasicilor, putem obține, iată, o lucidă situare în prezentul imediat. Lirismul vizionar al lui I. Heliade-Rădulescu își afirmă viabilitatea, dincolo de logica internă a structurilor expresive. Să căutăm justa măsură între perfecțiunea atemporală a formelor și actualitatea coerentă a mesajului. Căci, în ultimă instanță, Orfeu mai cîntă și astăzi, chiar dacă noi nu mai avem răbdare să-l ascultăm...
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
preț. Refuzul modei timpului - în acel an servieta diplomat reprezenta unul din elementele ei distinctive - sau lipsa de grijă față de o mapă încăpătoare se datora, de fapt, aceluiași motiv: oricare dintre respectivele obiecte i-ar fi împiedicat gesticulația precipitată și expresivă cu care își sublinia demonstrațiile. Omul părea să se afle mereu în mers, într-o cadență nu totdeauna ușor de urmat de cine îi era alături în clipa cînd își desfășura argumentele. După cîteva încercări de sincronizare, îți dădeai seama
Alexandru Ivasiuc - inedit by Tita Chiper () [Corola-journal/Imaginative/15478_a_16803]
-
interogații dubitative - revelează tocmai capacitatea criticului de a se lăsa fascinat și incitat totodată de ideile altora, dar, pe de altă parte, și disponibilitatea pentru construirea unor ipoteze hermeneutice noi, plauzibile, apte să explice resorturi ale literarității, structuri și forme expresive. Definitoriu pentru modalitatea critică a lui Ion Simuț este chiar stilul cărților sale, un stil marcat nu de rafinament și subtilitate exegetică alexandrinistă, de abundența mijloacelor de expresie, ci, mai curând, de economie a procedeelor, de sobrietate și limpezime a
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
instrument gnoseologic, e drept, un instrument imperfect, la rândul lui derizoriu, lipsit de prestigiu. Se observă, de asemenea, tonalitatea neutră din punct de vedere afectiv a scriiturii, o voință a imparțialității și a totalei obiectivări a eului așezat dinaintea oglinzii expresive: "Dar, cel mai adesea, jurnalul nu trădează nici o stare sufletească. Simplă mașină de transcris, el e martorul obiectiv, influențat numai de probele irefulabile, trecute prin filtrul neliniștei conștiinței. Din ce în ce mai neliniștite. Pas cu pas, notațiile cu caracter științific lasă locul decupărilor
Mircea Mihăieș - portret în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15397_a_16722]
-
gramaticală cere eliziunea. Această pauză specială nu are reguli ci se face strict după voința autorului, după ce anume vrea el să comunice. Este prepoderent o notație paragramaticală - și nu credem că ține de scrisul propriu-zis ci mai degrabă de scrierea expresivă a poeziei. În cazul special al lui Eminescu, pauzele pentru apostrof nu sunt vizibile (sau sunt foarte greu detectabile) în manuscrise. Aranjarea textului în tipar ține preponderent de distribuirea (ultimă) a acestor pauze. Mai mult chiar: comparând cele două tipăriri
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
plimbărețe, fără putere de orientare, strecurate insinuos în inima celei ce vrea să se poarte normal, fetițește, fără a se îndrepta, precum imprevizibila Alex, către bărbătoșenie, eroina e pe măsura romanului pe care ni-l livrează. Un rebut caracterologic și expresiv, o definiție arborescentă a ridicolului. Intimitățurile ei cu limba română sunt ucigătoare: ,Privită din afară, mi se părea că aș fi violat cea mai dulce dintre intimitățuri. Aș fi vrut să mă insinuez înapoi sub formă de adiere, musculiță sau
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
aspecte ale relației cu publicul, altele privitoare la relația muzicii cu cuvântul, posibilele raporturi de independență și de servitute dintre acestea. Aspectele științifice ale discursului muzical sunt observate în dimensiunea morală a actului artistic și într-o relație cu natura expresivă atât de importantă privind simțirea, natura sensibilă a muzicii, aspect specific atât comunicării, cât și receptării operei de artă. ,Tot ce este măreț este simplu" observă Furtwaengler, reamintindu-ne considerația cu totul specială pe care - cu un secol mai înainte
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
asupra literaturii, în favoarea unei abordări cu miză pronunțat individuală. Rămâne un corpus teoretic, doctrinar, însă acesta e retras în fundal, diminuat ca pondere și semnificație, lăsând să apară în prim-plan amprenta și conturul eului: torsiunea chinuitoare, dar atât de expresivă, a scriitorului singur, cu desăvârșire singur, în fața paginii albe. Dacă majoritatea componenților generației '80 au avut un start fulminant și un traseu pâlpâitor (excepțiile numindu-se Mircea Cărtărescu și Mariana Marin, Marta Petreu și Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă și George
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
de sens pe care le suferă cuvintele din sfera culturală, împrumuturile din perioada modernă a evoluției limbii române (așa-zisele neologisme) atunci cînd sînt preluate de limbajul familiar și argotic prezintă adesea aspecte surprinzătoare. Introduse în contexte noi, în construcții expresive cu verbe populare sau pur și simplu în combinații atipice, cuvinte precum figuri, faze, talente, manevre, texte devin termeni generici pentru tot soiul de acțiuni și atitudini cotidiene ("face figuri", "are faze", "îi arde talente", "bagă texte..." etc.). O modificare
Impresii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11120_a_12445]
-
Întoarcere în Bucureștiul interbelic iese dintr-un impresionant efort documentar de critic și istoric literar, pentru care aspectul sociologic e secundar. Miza cărții este aceea de a desface societatea românească interbelică în articulațiile sale, pornind de la centrul ei trepidant și expresiv. Zumzetul viu al epocii apare printr-o desfoliere răbdătoare a ziarelor și revistelor interbelice (gazetăria oferind, cum scrie Mihail Sebastian, ,un contact direct, amplu și ascuțit, cu viața, cotidianul și psihologia"), dar și a jurnalelor și memoriilor, cărților de interviuri
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
adevărat instrument al coeziunii întregului, și anume aceea a revenirii unor artiști și în ediții ulterioare primei lor participări. În acest fel, chiar dacă la o analiză sumară strategia ar părea o sursă de monotonie, se creează anumite nuclee formale și expresive care încheagă în jurul lor întreaga desfășurare de episoade individuale și anihilează, în mod natural, acele tendințe centrifuge pe care creația artistică le include în însuși programul ei genetic. Așadar, dincolo de toate elementele amintite mai sus ca posibile surse ale unui
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
de această dată, modelul absolut a fost acela al fosilei, al formei naturale încremnite imemorial în materia geologică. Motivul preexistent este unul cultural, pe care Bochiș l-a cercetat cu o anume consecvență, și anume lacătul, înțeles deopotrivă ca formă expresivă cu o structură inconfundabilă și ca idee morală, ca posibil obstacol în aspirația către o altă realitate, oricare ar fi natura acesteia. Gîndită ca imagine accidentală, relevată în pozitiv/negativ prin fracturarea blocului de piatră, lucrarea lui Bochiș este o
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
către o altă realitate, oricare ar fi natura acesteia. Gîndită ca imagine accidentală, relevată în pozitiv/negativ prin fracturarea blocului de piatră, lucrarea lui Bochiș este o glosă pe marginea codurilor culturale, a structurării amorfului prin actul gîndirii, a latențelor expresive care se cer activate. Noii veniți în ediția 2005, adică Denisa Curte, Alexandru Lupu și Ștefan Călărășanu, au asigurat componenta dinamică a ediției, aducînd forme care, deși identificabile ca principiu în situl deja existent, nu au constituit pînă acum preocupări
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
Călărășanu, au asigurat componenta dinamică a ediției, aducînd forme care, deși identificabile ca principiu în situl deja existent, nu au constituit pînă acum preocupări cu un statut bine conturat. Ștefan Călărășanu a realizat două lucrări, perfect individualizate, a căror miză expresivă este foarte diferită în pofida unității stilistice care marchează profund opera sculptorului. Relația dintre pasiv și activ, dintre feminin și masculin, dintre volum și suprafață, dintre substanța imanentă și transcendența universului livresc este miza întregului scenariu pe care Călărășanu l-a
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
al unei culturi cu anumite accente exotice, situată generic în spațiul azteco-incaș, se manifestă și interesul lui Alexandru Lupu. Un disc solar imens, înscris într-un pătrat, cu o suprafață plană care opacizează spațiul și blochează privirea înlăuntrul unor evenimente expresive complet autonome față de orice reper exterior, reprezintă atît o variantă pregnantă și seducătoare de sculptură ambientală, cît și un fel de reper spiritual într-un sistem religios neprecizat, un amestec de mandală, de altar votiv și de indicator straniu pentru
Un spațiu al contrariilor - simpozionul de la Baia Mare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11123_a_12448]
-
căutând să dea fabulațiilor ei un sens filozofic și ajungând, cu un mic efort hermeneutic, la Novalis: ,- Vreau să spun că imaginația ta contribuie enorm la istoria vieții tale. O face probabil mai pasionantă, mai pregnantă. În orice caz, mai expresivă... Viața nu trebuie să fie un roman ce ne-a fost dat, spunea Novalis. Ai auzit de Novalis? - Vag... murmură Hannah. - ...ci un roman pe care l-am făcut noi înșine." (p. 181). Autorul speculează din plin aceste trape deschise
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
cutare. Participiile (mai ales cele cu sens activ) capătă extrem de frecvent asemenea utilizări: adormitul, amețitul, nepriceputul. În limbajul familiar-argotic actual, mai ales în limbajul tinerilor, se observă o tendință puternică de a folosi acest tipar gramatical pentru a crea desemnări expresive, adesea bazate și pe o extindere de sens, metaforica sau metonimica, prin hiperbola sau litota. Substantivele, create prin articulare cu articol hotărît sau nehotărît, la singular sau la plural, sau doar prin plasarea în contexte tipice, se comportă ca niște
Expirați, distruși, cocliți... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11164_a_12489]
-
amorfă și gestul simbolic. Pe o scîndură perforată accidental din pricina unui dop cu secțiunea triunghiulară, Săvescu pictează, de pildă, forma senzuală, în pastă, a unui pepene verde, din care scoate, mimetic, un dop cu secțiune triunghiulară pe care îl asociază, expresiv, dar și denotativ, cu golul din suprafața suportului. Există aici, începînd chiar cu aceste gesturi, aparent simple și banale, o extremă sensibilitate la sonoritățile tactile și plastice ale materiei, dar și o la fel de mare subtilitate a privirii și a capacității
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
și cu cei patru mari artiști, în particular, pe care Săvescu îi cunoaște, s-ar putea spune, consubstanțial. Acest joc și această conversație nu sînt, însă, doar modalități mimetice de ,,reactualizare", de reanimare veselă cu complicitatea privitorului, ci adevărate reconstrucții expresive în spațiul unei angajări polemice pline de admirație și, cîteodată, chiar de fermitate. Lui Aman, de pildă, care este invocat în mai multe registre, Săvescu îi sancționează încrederea puțin crispată în pictură și echivalarea, ușor previzibilă, a reprezentării cu obiectul
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
început de veac. Barbu Cioculescu e un nedepășit expert dublat de un poet. Și nici nu se putea ca un cercetător al legendarului autor al Crailor să capete inefabilul certificat de acreditare pe tărîmul său fără să dispună de valențele expresive ale unei lăuntrice comunicări cu plăsmuirea în chestiune. Aceasta proliferează în receptorii de care are parte, alcătuiește ,neașteptate cifruri", oferă mirobolantul peisaj al ,unor selve, ostroave și urbe incitînd la explorare - cu intens fiorul aventurii". Dar în ce fel l-
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
triste) ne spun ceva despre tonalitatea volumului și structura lui simbolică, în care nici măcar dispersia obiectelor și balansul bahic al celui ce spune ,eu" nu dezechilibrează, cum ar fi fost de așteptat, versul, strofa, poezia în întregul ei. Reziduurile sunt expresive stilistic, iar scrumul nu se risipește la fâlfâirea paginilor... Disperările, angoasele își găsesc mereu o oglindă rece și clară în care să se reflecte, convulsiile ființei nu provoacă tensionarea și scurtcircuitarea rețelei lirice prin care circulă. Într-o generație în
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
este determinat de un cantitativ invariabil ca formă, un substantiv cu valoare adjectivală sau adverbială: grămadă (familiar) sau grup, grupă (argotic). Cum cantitativele în discuție se combină în mod obișnuit cu plurale, construcția cu singularul apare și mai surprinzătoare și expresivă: ,băncile de stat din care se putea fura un ban grămadă" (Evenimentul zilei = EZ 3353, 2003, 1); ,|știa au banu' grup" (RL 893, 1993, 5). Aceleiași tendințe de utilizare prin sinecdocă a unui singular - un singur obiect stînd pentru consumul
"cu pleata-n vînt" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11187_a_12512]
-
în alte registre, el va sfîrși prin a pierde teren - nu pentru că s-ar reveni la sinonimele numeroase deja existente (sinonimia, în actele de insultă, e foarte largă, pentru că nuanțele de sens contează prea puțin), ci pentru că termenii evaluativi și expresivi sînt mereu înlocuiți cu alții pe care moda îi impune și apoi tot ea îi șterge din memorie.
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
citit pe Gordon Craig, care în Über-Marionette spune că, de fapt, actorul ideal este actorul-păpușă. Paradoxal, o păpușă poate avea mai mult suflet decât un actor, care uneori e prea vanitos, prea plin de subiectivismul lui. O păpușă este mai expresivă, mai generoasă și mai obiectivă. Am reflectat, citindu-l pe Craig, asupra jocului meu cu păpuși din copilărie. Era poate o legătură instinctivă? Ani mai târziu, în Japonia, într-o mănăstire zen, am învățat, încercând diverse exerciții de meditație, că
O biografie by Andrei Serban () [Corola-journal/Journalistic/10649_a_11974]
-
Cronicar La peste 200 de kilometri de București O critică severă la adresa ultimei mode literare găsim într-un editorial (remarcabil prin suita de caracterizări decise și expresive) semnat de Ovidiu Dunăreanu în revista Ex Ponto din ianuarie-martie 2006. Editorialistul constată că numeroși autori tineri scriu "o poezie lăbărțată, care narează întruna, exacerbând datele unui biografism insignifiant și pe cele ale unei sexualități ostentative", poezie cu care își
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]