3,053 matches
-
și surdă, și oarbă, și dură, adesea confuză, zăcând disperată-ntr-o grea nepăsare și fără răspunsuri - Black Hole fără suflet. QUASAR Modulându-și undele oarbe, quasarul se deplasează empiric spre roșu, ca soarele spre cuibul său occidental, născând nelirice extaze în măștile turtite ale timpului, numărând consternările entuziasmului din celulele inteligenței umane... Ne pipăie quasarul distant, cu ocheade spectrale de gheață, ne face provocator cu ochiul din pagodele extragalactice ale enigmelor eclozate ilogic în arce de optim nadir. Când își
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
temerari să-ți deschidem porțile parcelându-te în zborul năzuințelor noastre infinite ca întinderea ta? Ești tu o poartă spre eternitate? sau nimic din toate acestea... O, cerule senin, oglindă a gândului meu, aburit de norii dorurilor mele, drum de extaz al viitorului terestru și extraterestru, mormânt de zei și monument de speranțe, leagăn de cristal al cutezanței omenești, trăiesc sub clopotul tău albastru cu limbă de soare, muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre albastre, pe care le mângâi cu flăcările
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
slujbei decât să nu-mi ajut fratele, să-l las singur și de izbeliște în necazul lui, să nu-mi fie milă de el, poate provoc scandal și smintesc pe vreun fariseu, dar mă port creștinește. Dacă mă aflu în extaz și nesocotesc nevoia unui bolnav, dau poate dovadă de mare pietate, dar nu-s creștin.( 12) Pe acest pământ, cel mai sigur mijloc de a intra în comunicare (comuniune) cu Atotputernicul, mijlocul fără greș și instantaneu este săvârșirea binelui, ajutorarea
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
Acasa > Poezie > Credinta > OCHIUL MAMEI Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ochiul mamei e extaz Nevăzut ori mă privește. Ea mă scoate din necaz, El de mă pândește. Buza mamei e sărut, Văzut ziua, văzut noaptea. Și de-s mic ori am crescut, Bunătatea-i ca săgeata. Vorba mamei-i primăvară Din grădina cu flori
OCHIUL MAMEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373333_a_374662]
-
universală . Pe trup de huma vertical sunt puse Că pentru zbor, de-ntinzi, brațe pe-orizontală. Bogat, sărac, căușul palmei taler Îl facem s-adunăm averi, gunoi... iluzii. Rege, paiața în viață ești jongler, Cănd viață-ți e durere în extaz, confuzii. Te-ntorci apoi de unde ai plecat, Lăsând tot ce ai strâns la cel ce vine. Povară dusă, ea te-a înălțat Prin coborâre ; te-ai găsit pe șine . 23 aug 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: REFLECȚII ASUPRA VIEȚII / Mara
REFLECTII ASUPRA VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373629_a_374958]
-
timp am fost acasă mă analizai - fiecare cuvînt mi-l cîntăreai - nu e drept de crezi ce cred că crezi tu - de influență unor tîmpenii ce se vorbesc sau văd în unele stări de beatitudine apetisanta în agoniile lor după extaz sau eronările lor din viața de dincolo de zidurile fioroase mai mult sau mai putin trăite de ei intens sau nu, sau eronate. Tu ce zici e oare o diferență dintre dragostea fizică și cea psihică a sufletelor noastre? Poate n-
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]
-
ne lasă să ne dezvoltăm la maximum potențialul. Când se naște, copilul este esențialmente fericit. Fericit pentru că trăiește, fericit pentru că poate să respire încă o dată și dornic să cunoască universul care îl înconjoară. Aceasta este starea naturală a ființei umane, extazul nașterii. Doar acest extaz ne oferă forța de a descoperi ce se ascunde în jurul nostru, doar acest extaz ne permite să ne avântăm în rezolvarea celor mai mari provocări. Avem nevoie de fericire așa cum avem nevoie de aer, pentru că în lipsa
FERICIREA – FARUL NOSTRU INTERIOR, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371413_a_372742]
-
dezvoltăm la maximum potențialul. Când se naște, copilul este esențialmente fericit. Fericit pentru că trăiește, fericit pentru că poate să respire încă o dată și dornic să cunoască universul care îl înconjoară. Aceasta este starea naturală a ființei umane, extazul nașterii. Doar acest extaz ne oferă forța de a descoperi ce se ascunde în jurul nostru, doar acest extaz ne permite să ne avântăm în rezolvarea celor mai mari provocări. Avem nevoie de fericire așa cum avem nevoie de aer, pentru că în lipsa acesteia nu suntem decât
FERICIREA – FARUL NOSTRU INTERIOR, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371413_a_372742]
-
fericit pentru că poate să respire încă o dată și dornic să cunoască universul care îl înconjoară. Aceasta este starea naturală a ființei umane, extazul nașterii. Doar acest extaz ne oferă forța de a descoperi ce se ascunde în jurul nostru, doar acest extaz ne permite să ne avântăm în rezolvarea celor mai mari provocări. Avem nevoie de fericire așa cum avem nevoie de aer, pentru că în lipsa acesteia nu suntem decât cadavre. Corpul uman este animat doar de sentimentul fericirii necontrolate care îi pătrunde fiecare
FERICIREA – FARUL NOSTRU INTERIOR, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371413_a_372742]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > M-AI FASCINAT CU ȘARMUL SPIRITUAL Autor: Gabriel Stănciulescu Publicat în: Ediția nr. 2100 din 30 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Iubite,fără tine,uitam să mai exist, Tristețea ai transformat-o în extaz, Cândva făceam eforturi să rezist Acum,iubirii îi cer răgaz. Am continuat să cred și am sperat, Că este un colț de rai și pentru mine, Te rog, păstrează-mi locul rezervat Te-am întâlnit și acum îmi este bine
M-AI FASCINAT CU ȘARMUL SPIRITUAL de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371432_a_372761]
-
de mama natură. Am abandonat fereastra larg deschisă spre splendoarea naturii, pentru a ne dedica altei splendori, aceea a naturii umane și ne-am îndreptat spre imensitatea patului matrimonial, ce trona în mijlocul camerei. Am așezat-o cu grijă și în extaz pe somiera elastică a patului, alăturându-mă acestei ființe dornice să savureze deliciul amorului liber. Buzele mele fierbinți o atinseră pe gât și apoi pe gură, iar ea se pierdu cu totul, răspunzându-mi la sărut. Am coborât sărutul între
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
care intensifica ploaia de suliți. Și, totuși...Măria Sa, Soarele, în realitate nu arunca suliți de foc, ci erau aplauzele sale, transformate într-un ocean de bucurie ce se revărsa peste dansatorii de pe scenă. Pentru că și oamenii de pe câmpie aplaudau în extaz. Atunci, de ce am avut falsa impresie că Soarele era furios? Nu, era doar puțin invidios pe frumoșii călușari. Ei, cu farmecul și entuziasmul lor, desfundau izvoarele bucuriei din cer. Acum, stau și mă-ntreb cu mirare: de unde erau acei călușari
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
-a trăi-n iubire și belșug. În fiecare noapte sosea — parcă din hău — cel care o luase de soție spunându-i că nu are decât o datorie: să nu-ncerce să afle chipul său. Ce minunate clipe trăia în plin extaz! Dar într-o noapte,-n bezna ei deplină aprinse un opaiț și-n slaba lui lumină văzu al frumuseții alb obraz. Era superbul Eros, care-ntristat pieri... Ce căutări... până în clipa-n care zeul i-a pus pe buze sărutul
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374880_a_376209]
-
care se teme să se dea unui bărbat cinstit, se lasă în voia mângâierilor unui iubit mișel... Dorința femeii este mult mai vie decât a noastră și prezintă mai multă violență și delir.” O “mușcătură delicată” te poate duce la extaz. Te trezești din somn deodată de sărutu-i fermecat, o mângâiere ce te poartă spre adevărata încântare a colierului medieval. În brațele iubitei, tremurând, săruți... Trebuie să deguști totul până la final, cu senzualitate și iubire. Trebuie să simți magia pe creștet
SĂRUTUL [AVATARURI ALE ARTEI AMORULUI ŞI ALE AMORULUI ÎN ARTĂ] de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374889_a_376218]
-
organizată, vei fi veșnic tânăr. Oricât ai vrea să pui chipul vârstei în oglindă timpului nu vei înțelege rolul clipei veșnice. Acea clipă care oriunde și oricând în fața timpului real al vieții spiritului, va trăi veșnic. Trăiește clipă. Cu tot extazul fericirii, cu mâgâierea bucuriei, cu lacrima și emoția sărutărilor legiuite sau nelegiute! Trăește-o din plin. Referință Bibliografica: TIMPUL / Silvia Cinca : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1809, Anul V, 14 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Silvia Cinca : Toate
TIMPUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375004_a_376333]
-
adunate din multitudinea tragediilor care s-au desfășurat sub Stalin în Siberia. Dacă Solzhenitsyn a descries Gulagul Sovietic încercând să rămână cât mai fidel realității, Dabija reda gulagul prin experiențele celor doi tineri Romani-Basarabeni care traesc agonia închisorii Siberiene și extazul unei iubiri nemuritoare. Mihai Ulmu, tânărul profesor de limba română din satul Poiana, și Maria Răzeșu, elevă lui din clasa 12-a, îndrăgostită de Eminescu și de profesorul ei, pot fi în egală măsură personaje reale și fictive. Realitatea crudă
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
infinitul ființei, pentru a trăi în seninătate și în fericire. Există destui factori care preced abolirea iubirii. Trăirea iubirii pure în sineși este însuși trăirea clipei eternității în Ființă. Numai acolo ia naștere cunoașterea iubirii absolute. Pe aceste culmi ale extazului iubirii poți spune că trăiești cu adevărat, ajungând să trăiești în armonie cu tine însuți, cunoscând legile iubirii. Natura ne perfecționează în iubire. Frumosul este o parte a iubirii care se manifestă la ființele sensibile, care iubesc cu adevărat spiritul
DESPRE POEZIA CUANTICĂ ȘI POEZIA METAFIZICĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375058_a_376387]
-
să cunoască Sacrul. O apropiere a omului de Dumnezeul lăuntic, cunoscându-L în sineși, pentru că orice apropiere de Sacru se face prin revelație, prin descoperirea Focului Sacru. Aici ia naștere procesul descriptivării ființei. Omul descoperă moartea și originile spiritului. Sunt extaze mistice, care nu pot fi descrise în cuvinte, dând naștere beatitudinii. Și care-i sensul vieții omului, decât de a recâștiga Paradisul Pierdut, prin credința în Absolut! Referință Bibliografică: DESPRE POEZIA CUANTICĂ ȘI POEZIA METAFIZICĂ / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
DESPRE POEZIA CUANTICĂ ȘI POEZIA METAFIZICĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375058_a_376387]
-
ceresc! Carele de foc aleargă, pârjolesc în cale-un vis (L-am ascuns sub poala lunii, chiar în clipa când l-am scris). Se-ncrețește astrul nopții, ca un rictus diavolesc Peste mine cad blesteme, buruieni, în mine, cresc. Din extazul dimineții m-ai împins în agonii Când vecernia coboară-n înserările târzii; Mâine, poate, astrul zilei va fi tot la locul lui Numai eu voi fi cu mine, cum am fost...a nimănui... 12.12.2015. versuri - Violetta Petre Referință
VERS LA LUMINA LUMÂNĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375082_a_376411]
-
Rogoz Stratulat, trăiește în unicitatea ei, momentul ! Unele idei repetate prea des pare a intra în identitatea multiplicității...însă autoarea cu stăpânirea de sine, știe să-și impună linia identificării proprii: prin murmure, șoapte lirice, chemări și tristeți, îndoieli și extaz, vorbe îmbrăcate în culoarea aurei afective. ,, Oamenii se închină în fața lor și încep să iubească. Piramidele deschid un ochi către cer prin care zboară păsări cu aripi caudate. ,, - Geometria vieții - Poezia Marianei Rogoz Stratulat, prin caracterul ei de exprimare, va
,, APROAPE UNUL ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373800_a_375129]
-
marea... Eram tânără, frumoasă, Știai că marea e geloasă... Părul mi l-ai răsfirat, Mirosea a flori de câmp... M-am despletit, m-ai sărutat Pe sâni, Pe buze, Pe obraz... Pe mâini, Pe umeri, Pe grumaz... Pluteam ,cuprinsă de extaz... Mă învârteam roată-roată, Mă-nvăluiai în brațe toată... A doua zi iară... Și iară... Și - așa s-a dus întreaga vară... Am mai venit, an după an, Și tot frumoasă eu eram! Îmi deslușai în zori chemarea, Știam că e
DRAGOSTE PE ȚĂRMUL MĂRII de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373849_a_375178]
-
Rondelul toamnelor târzii, Rondelul florilor ce tac, Rondelul cuvintelor nespuse, Rondelul verilor de foc, Rondelul timpului pierdut). Sentimentul existenței accesează - prin eliminarea straturilor superficiale și a formelor individuale - zonele cele mai profunde, avându-și rădăcina într-o formă particulară de extaz. Resursele lirice ale subiectivității poetei indică o prospețime și o adâncime lăuntrică remarcabile. Camelia Ardelean a devenit lirică “în urma unei afectări organice și totale”, nu în “determinante exterioare”, cum ar spune Emil Cioran. Maria Toma Damșa ......................................................................................... Transpunerea poetică a eului
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
cathartic la nivelul fluxului poetic. Purificarea se realizează prin suferință, iar acela care suferă este acela rămas pe pământ, în această lume „hâdă”, „de mucava”, ajuns să soarbă durerea unei vieți : „Cu câtă sete beau acest venin/ Sinteză rea între extaz și chin”(14) ; „Într-un abis de/ suferință și/ scrum./ Singur mă aflu,/ sorbind marea de-amar,/ marea Samsarei,/ marea amară și rea” [...] (24). Întrebările curg, într-o chinuitoare zbatere de a desluși un sens, de a găsi o explicație
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
PLECAT... Autor: Dorina Omota Publicat în: Ediția nr. 2086 din 16 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Atâta toamnă ai lăsat în mine Și-atâtea ploi de lacrimi pe obraz, Încât rămas-au doar niște ruine, Din ce era cândva numai extaz... Și ai plecat apoi spre nicăieri, Far'un cuvânt și fără remușcare Că ai ucis sirag de primăveri, În inima ce de acuma moare. Cum frigul iernii florile ucide Si nu le dă o singură speranță, Mi-ai dat tu
ŞI AI PLECAT... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373938_a_375267]
-
sau hotel, un spațiu amenajat pentru copii, un pâlc de brazi înalți și bătrâni acoperiți de zăpadă, plecau râzând și gesticulând ușor pentru a fi mai convingători și se priveau ades în ochi, oprindu-se din mers în clipe de extaz. La un moment dat, în zona centrală a stațiunii, Iustin s-a oprit și, cu un gest larg al brațului, a invitat-o să privească: - Acolo, draga mea, la etajul doi, în a treia cameră de la colț, în aripa stângă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]