2,274 matches
-
a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
la un ansamblu de forțe care provocă sau mobilizează individul în a se angaja într-un comportament dat. Aceste forțe sau motive pot fi intrinseci, ce Țin de factori interni/ de personalitate (plăcere, provocare, curiozitate, nevoie de dezvoltare etc.) sau extrinseci, ce Țin de factori externi/ de mediu (recunoaștere, recompensă, control, sancțiuni etc.) Beauvais și Scholl, într-o lucrare de sinteză care ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
individuale cu realizarea obiectivelor și sarcinilor ce derivă din atribuțiile stabilite. În funcție de stimulentele ce intervin în activitatea curentă, desprindem două tipuri de motivație: - motivația intrinsecă în care putem remarca: satisfacția personală, plăcerea de a face lucrurile așa cum trebuie etc.; - motivația extrinsecă ce derivă din influența factorilor de natură externă, cum ar fi: salariul, primele încasate, bonusuri ș.a.. Însă ceea ce trebuie urmărit în cadrul acestei funcții este realizarea performanței, adică a măsurii în care indivizii (lucrătorii) participă la realizarea obiectivelor firmei (organizației). e
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
numeroase și diverse. De exemplu, elevul care se pregătește pentru admitere este multiplu motivat: pe de o parte atracția (interesul) pentru materia respectivă și viitoarea profesie (motivații intrinseci); iar pe de altă parte, asigurarea în perspectivă a unui venit (motivație extrinsecă pozitivă) sau constrângerea părinților (motivație extrinsecă negativă). Privind conflictualitatea motivațională, aflat în fața unei decizii sau a angajării unei anumite activități, omul poate fi stăpânit de un conflict motivațional reprezentat prin: a) Motivații pozitive care îl împing și îl îndeamnă în
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
care se pregătește pentru admitere este multiplu motivat: pe de o parte atracția (interesul) pentru materia respectivă și viitoarea profesie (motivații intrinseci); iar pe de altă parte, asigurarea în perspectivă a unui venit (motivație extrinsecă pozitivă) sau constrângerea părinților (motivație extrinsecă negativă). Privind conflictualitatea motivațională, aflat în fața unei decizii sau a angajării unei anumite activități, omul poate fi stăpânit de un conflict motivațional reprezentat prin: a) Motivații pozitive care îl împing și îl îndeamnă în angajarea acelei decizii sau activități; b
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Copiii citesc din obligație! Un elev, care inițial nu are nicio atracție pentru lectură, pe măsură ce acumulează cunoștințe care îl interesează, și, pe baza lor dobândește capacități și competențe pe care nu și le-ar fi bănuit, va trece de la motivația extrinsecă, la cea intrinsecă, satisfacția fiind produsul al însăși activității de învățare. Trebuie dezvoltată motivația intrinsecă la elevi, ținând cont de faptul că dirijarea motivației în clasă e o “ artă”: cere intuiție, dar și experiență. Interesul pentru lectura se poate stârni
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
mai puțin creativi; 4. competiția - oamenii care percep competiția ca pe o amenințare a muncii lor devin mai puțin creativi; 5. alegeri restrictive - oamenii ce trebuie să-și realizeze sarcinile conform unor restricții determinate sunt mai puțin creativi; 6. orientarea extrinsecă - oamenii ce realizează o sarcină din motive externe sunt mai puțin creativi ( D., Balahur, 1997, pp. 44-46) I 1.2.5. Teoria asociaționistă a creativității Promotorii acestei teorii, J. Maltzmann și S.A.Mednick, consideră creativitatea ca un proces asociativ între
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
o susține energetic. Motivația alimentează și susține efortul creator „cauza internă” a comportamentului, fiind un aliat de bază al individului în lupta cu diferitele obstacole ce apar. Motivația intrinsecă îndeplinește rolul definitoriu în creativitate. Teresa M. Amabile consideră că motivația extrinsecă este eficientă pe termen lung, în timp ce motivația intrinsecă este prioritară ăn sarcinile pe termen scurt. Trebuințele, motivele, atitudinile, interesele, convingerile, idealurile, concepția despre lume și viață, sunt în strânsă legătură în cadrul motivației - vectorul întregului psihic uman. Efortul creator, perseverența deosebită
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și antrenamentului într un grup creativ de formare sunt necesare câteva precondiții: a) existența unor persoane (de orice vârstă sau pregătire profesională) doritoare (motivați intrinsec sau extrinsec) să-și dezinhibe, dezvolte și să-si manifeste creativitatea lucrând întrun grup mic; b) existența unui antrenor, persoană formata să organizeze, să conducă și să mentorizeze un grup creativ de formare (nu este suficient pentru a fi antrenor de creativitate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
curiozitatea. Pentru a se angaja în orice act de creație, individul are nevoie de energie motivațională suficientă pentru a iniția și susține procesul creator. Motivul creator se exprimă prin nevoia de noutate, curiozitate intensă, orientare spre nou. Motivația poate fi extrinsecă, își are sursa în condițiile exterioare procesului creativ (dorința de a obține un premiu, un anumit titlu) și intrinsecă, care operează din interior și exprimă dorința de a cunoaște, investiga, plăcerea și satisfacția de a cunoaște și descoperi fapte și
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
anumit titlu) și intrinsecă, care operează din interior și exprimă dorința de a cunoaște, investiga, plăcerea și satisfacția de a cunoaște și descoperi fapte și idei noi. Motivația intrinsecă are rol decisiv în procesul de creație. Dacă ar predomina motivația extrinsecă, atenția ar fi deplasată de pe obiectul cunoașterii pe interesele personale, ceea ce ar reduce eficiența căutării, a investigației. Când un elev manifestă interes pentru un obiect de învățământ, el poate învăța peste limitele solicitate, trăiri veritabile, satisfacții și obținând rezultate bune
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
al motivației intrinseci. Aceasta nu înseamnă că motivele exterioare nu pot să fie și ele prezente, dar fără motivație internă procesului de creație ar fi lipsit de principalul său motiv, care asigură pătrunderea în obiectul creației. Dacă ar predomina motivația extrinsecă, atenția ar fi deplasată de pe obiectul cunoașterii pe interesele personale, iar eficiența căutării s ar reduce. S-a ajuns la concluzia că motivația creatoare are ca specific: intensitatea și stabilitatea mobilizării persoanei pentru anumite tipuri de activități; preferința pentru complexitate
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
tenacitatea, atitudinea activă în fața dificultăților, încrederea în posibilitățile proprii, atașament față de muncă, asumarea unui risc rezonabil, îndrăzneală în gândire. Timiditatea excesivă, frica de critică, de eșec reprezintă astfel factorii inhibitori ai creativității. II.2.2 Condiții și factori socio - educaționali/extrinseci Condițiile social - istorice și factorii social - educaționali influențează puternic procesul creativității. Contextul social a condus fie la crearea unor condiții optime pentru progresul științelor și artei, fie a fost o frână în calea cunoașterii. Creatorul nu este un solitar, iar
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Gândire preoperațională. Orientarea în spațiul cotidian este relativ bună. Nu prezintă deficiență mintală propriu-zisă. Voința nu este exersată. Nu perseverează în realizarea sarcinilor care îi sunt propuse, se angrenează greu în activități structurate, are nevoie constantă de stimulare și motivare extrinsecă. Din punct de vedere afectiv se constată o labilitate accentuată, iritabilitate, izbucniri de mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Mario este puțin cooperant, cu frecvente manifestări agresive față de alți copii sau persoane adulte
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece elevul o consideră interesantă, îi aduce satisfacție și îi stimulează intensul; este caracterizată de concentrarea asupra stimulării și a delectării produse de munca însăși, în opoziție cu motivația extrinsecă ce este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii. De o foarte mare însemnătate în structura personalității creatoare sunt factorii atitudinali. Conceptul de atitudini creative este definit de Gary A. Davis (1999
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
a unor aptitudini speciale sau chiar numai a voinței, obstrucționează creativitatea prin lipsă), sau prezența opusului acestuia (nonconformist conformist). În al doilea rând multe blocaje sunt contextuale, fiind active sau inofensive în funcție de tipul sarcinii și de personalitatea inventatorului. Astfel, motivația extrinsecă este ineficientă sau chiar paralizantă la sarcinile pe termen scurt, dar menține efortul într-o activitate de durată. Stilul autoritar de conducere este eficient pe termen scurt, în timp ce cel democratic pe termen lung. O clasificare cuprinzătoare a blocajelor subiective, de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
direcții. Afectivitatea școlarului mic progresează astfel: se îmbogățesc trăirile afective, mai ales cele generate de școală, se formează noi sentimente, se manifestă capacități mai crescute de reglare a comportamentelor emoțional expresive. Se structurează motivația învățării școlare trecându-se de la motive extrinseci simple și personale la cele cu semnificație socială (învățarea este cerută de integrarea în societate, învățarea îți asigură un loc în viață) și se formează motivația intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv). În ceea ce privește personalitatea școlarului mic aceasta progresează în sensul consolidării
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și antrenamentului într-un grup creativ de formare sunt necesare câteva precondiții: a) existența unor persoane îde orice vârstă sau pregătire profesională) doritoare îmotivați intrinsec sau extrinsec) să și dezinhibe, dezvolte și să-și manifeste creativitatea lucrând într-un grup mic; b) existența unui antrenor, persoană formată să organizeze, să conducă și să mentorizeze un grup creativ de formare înu este suficient pentru a fi antrenor de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
însă, cum remarcă Maxime Glausdorff în: . Liberul arbitru n-ar fi deci, în fond, nimic altceva decât facultatea umană de a decide între mai multe posibilități de acțiune, neechivalente , grație capacității voinței de a nu se supune unor determinări necesare, extrinseci, și de a-și impune suveranitatea absolută. Orgoliul voinței umane de a se erija în cauză primară și a desconsidera determinismul, se plătește scump, cu prețul convertirii unei libertăți imaginare într-o dependență absolută față de necesitate. Desigur, omul este liber
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
a oferit satisfacții. Tailandezii au simțit că dacă lucrau din greu nu le era garantată o viață mai bună. Aceste rezultate indică faptul că percepția motivațională a muncii asidue este semnificativ redusă după criză deoarece nu au fost disponibile recompensele extrinseci. De aceea indivizii adoptă o atitudine sceptică față de munca asiduă, atât timp cât consideră că aceasta nu le aduce nici un beneficiu (Hoon și Lim, 2001). O explicație plauzibilă a acestor descoperiri ar putea fi adusă de faptul că respondenții preferă un stil
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
la un ansamblu de forțe care provocă sau mobilizează individul în a se angaja într-un comportament dat. Aceste forțe sau motive pot fi intrinseci, ce țin de factori interni/ de personalitate (plăcere, provocare, curiozitate, nevoie de dezvoltare etc.) sau extrinseci, ce țin de factori externi/ de mediu (recunoaștere, recompensă, control, sancțiuni etc.) Beauvais și Scholl, într-o lucrare de sinteză care ia in calcul principalele teorii motivaționale („Self Concept Motivation Theory”, 1999) propun un cadru conceptual la care pot fi
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
pre-, respectiv postmenopauză (mutația 4G/5G a fost mai des întâlnită la femeile în postmenopază cu boală coronariană comparativ cu cele în premenopauză cu sau fără boală cardiovasculară) [20]. Factorul VII Factorul VII, care constituie prima enzimă implicată în coagularea extrinsecă, reprezintă un punct de dezbatere actual în ceea ce privește implicarea sa ca potențial factor de risc cardiovascular, rezultatele fiind contradictorii [21]. Există studii (ARIC - Atherosclerosis Risk in Communities, ECAT - European Concerted Action on Thrombosis and disabilities) care au raportat niveluri mai crescute
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cu episoade agitație motorie, tremor, spasme musculare (semne extrapiramidale), rar convulsivă. Tulburări neuromotorii - Întotdeauna prezente, indiferent de tipul de neuroleptic, dar Îmbrăcând diferite aspecte: a) Reacții distonice acute: contracții involuntare tonice ale limbii (protruzia sau devierea limbii), mușchilor mimicii, mușchilor extrinseci ai globilor oculari (crize oculogire), torticolis și opistotonus, rar cu participarea musculaturii faringiene și laringiene. b) Acatisia apare În aproximativ 20% din intoxicații. Se manifestă prin neliniște motorie, cu tendință de mișcare continuă. 56 c) Parkinsonism: tremor, rigiditate musculară, bradikinezie
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
103 <titlu> III. Abordarea extrinsecă a studiului literaturii 105 <titlu> Introducere Cele mai răspândite și mai productive metode de studiere a literaturii se ocupă de cadrul ei, de mediul înconjurător, de cauzele ei externe. Aplicarea acestor metode extrinsece nu se limitează la cercetarea literaturii trecutului
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
103 <titlu> III. Abordarea extrinsecă a studiului literaturii 105 <titlu> Introducere Cele mai răspândite și mai productive metode de studiere a literaturii se ocupă de cadrul ei, de mediul înconjurător, de cauzele ei externe. Aplicarea acestor metode extrinsece nu se limitează la cercetarea literaturii trecutului, ci se referă, de .asemenea, la literatura actuală. De aceea, corect, termenul de "istorie literară" trebuie să fie rezervat pentru acele cercetări care se concentrează asupra modificărilor ce le suferă literatura în timp
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]