3,289 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > AZI, DE ZIUA TA Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017 Toate Articolele Autorului AZI, DE ZIUA TA de Nicolaie Tony DINCĂ Azi mi-am propus s-amestec, cu răbdare, Parfum de fân, de cer, de orhidee Cu nimb de dor, cu străluciri de soare, Să-nmiresmeze ziua ta, FEMEIE. În sânul tău ‒ izvorul omenirii- Ai adunat tandrețea lumii toată Și ne-ai hrănit cu pulberea iubirii În sufletul de mamă amestecată. Surâsul
AZI, DE ZIUA TA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375851_a_377180]
-
groasă, sură, de lână țurcană și pălăria erau leoarcă de ploaie. - Mai, omule! De ce nu intri în casă când vezi ce-i afară, vrei să te lovească fulgerul? - Stai liniștită, femeie! De la vânt s-au răsturnat vreo doi prepeleci cu fân... nu puteam să le las așa căzuți pe jos! - Doamne! El se gândește mai mult la niște fân, decât la viața lui! Hapsân mai ești! Așteaptă să-ți aduc o cămașă uscată din odaia cealaltă!... Așa furtună n-a mai
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
când vezi ce-i afară, vrei să te lovească fulgerul? - Stai liniștită, femeie! De la vânt s-au răsturnat vreo doi prepeleci cu fân... nu puteam să le las așa căzuți pe jos! - Doamne! El se gândește mai mult la niște fân, decât la viața lui! Hapsân mai ești! Așteaptă să-ți aduc o cămașă uscată din odaia cealaltă!... Așa furtună n-a mai fost demult. Fulgere, tunete, vuietul rafalelor de vânt și ploaie, de nu vedeai nici la doi pași, năvăliră
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
decât că furtuna răsturnase câțiva prepeleci cu iarbă cosită azi. A ieșit și bunica pe afară, având treabă la grajd. Dar rămase înmărmurită, văzând foc pe culmea muntelui de dincolo de pârâu. Ardea cu flăcări, cu mult fum, o claie de fân. Îl strigă pe bunicul, să vină să vadă necazul. Veni bunicul. Văzu cum trăsnetul aprinsese o claie de fân la Cuțul, omul din sat care avea târlă sus, pe dealul Checera. - Bunicule, nu se poate stinge focul de la claie? îl
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
grajd. Dar rămase înmărmurită, văzând foc pe culmea muntelui de dincolo de pârâu. Ardea cu flăcări, cu mult fum, o claie de fân. Îl strigă pe bunicul, să vină să vadă necazul. Veni bunicul. Văzu cum trăsnetul aprinsese o claie de fân la Cuțul, omul din sat care avea târlă sus, pe dealul Checera. - Bunicule, nu se poate stinge focul de la claie? îl întrebă Ionuț, speriat de focul de pe celălalt munte. - Puiul meu, chiar dacă ar sări oamenii să stingă focul, fânul din
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
de fân la Cuțul, omul din sat care avea târlă sus, pe dealul Checera. - Bunicule, nu se poate stinge focul de la claie? îl întrebă Ionuț, speriat de focul de pe celălalt munte. - Puiul meu, chiar dacă ar sări oamenii să stingă focul, fânul din claie nu mai este bun de mâncat pentru vite, că e pătruns de fum și vitele nu-l mai mănâncă așa! Paguba-i pagubă. Se mai întâmplă. Să mulțumim Domnului, că la noi nu am avut nicio pagubă, casa
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
Întunericul se strecura binișor în jurul casei, doar niște fulgere îndepărtate, spre miazăzi, încă mai luminau niște nori la orizont. Pe Checera, la claia lui Cuțul care luase foc de la fulger, niște oameni sosiseră și glăsuiau cu voce tare, trăgând de fânul de pe claie într-o parte și alta, vrând să stingă focul. Ionuț încă umbla prin cerdac ori prin curte. Avea multe de văzut. Deodată, i se făcu inima cât un purice: văzu niște jar strălucitor, ca de cărbuni viu aprins
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
nesățios în a cerceta și cunoaște interiorul și exteriorul ființei umane cu „simțirile” sale, a tot ceea ce există în jurul său și să pătrundă în esența lucrurilor. Astfel a prins „viață”, mai târziu, volumul de poeme „Tainica simțire”. De la mirosul de fân și iarbă se lasă purtat pe aripile nevăzute ale simțurilor către univers, percepând „limbajul” a tot ceea ce mișcă în jurul său. Prin intremediul acelui limbaj, numai de poet știut, reușește să comunice cu florile, fagul, paltinul, gorunul etc. O întreagă psihologie
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
va fi la fel, capricioasă. Ziua de Sfânt' Vasile de e bogată-n omăt, vor fi vremuri facile ce-n rodul toamnei se văd! Un zvon legat de vreme, de-i ceață, prevestește că boli vor fi în lume. Iar fânul putrezește. Cât adevăr și cât mit se află-n ritualuri ce țin de An Înnoit, știu doar oamenii maturi. Vremea-și urmează cursul ca fum ieșit pe hornuri. Și dau cu presupusul, născocitori de zvonuri. Unelte folosite pentru lucrat pământul
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
ninge, nu-l atinge” (Închinarea păstorilor), leagănul lui este sfânt și purtat de îngeri (Crăciunul). Locul nașterii lui Iisus este cel biblic, în Betleem pronunțat popular Vitleem, într-un spațiu modest, neprielnic nașterii, ieslea boilor, „ În paiele grâului, în ogrinjii fânului” (S-a născut Domnul). Nașterea lui este vestită de elemente cosmice, miraculoase, steaua care-i călăuzește pe magi spre locul nașterii, de elemente sacre, corul îngerilor (Îngerii cântă), de elemente profane prin proveniență și sacre prin funcție și mediul în
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ELEGIE DE IARNĂ Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1437 din 07 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se așterne neaua în poala unui câmp Și liniștea coboară in fuioare. În staul nici mioarele nu plâng Când fânul li se pleacă la picioare. Doar nori de plumb îmbracă zarea Iar vetrele iși strâng în brațe focul, Copii cu mere pârguite în obraji Sfidează gerul și-ntețesc iar jocul. Brazii albiți de fluturii ninsorii Veghează somnul munților stâncoși, Iar
ELEGIE DE IARNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376761_a_378090]
-
vârstă fragedă că nici nu realizau ce li se pregătea pentru restul vieții lor. În acea perioadă de timp femeile gravide nu erau menajate de la muncă ceea ce uneori se sfârșea cu o tragedie: „Au apucat-o durerile facerii în timp ce aduna fânul cu grebla. S-a tăvălit pe jos de durere și de spaimă, iar după ce a născut, Ion a învelit copilul în cămașa lui. Era mic, avea nevoie de ajutor și, ca să nu se chinuiască, Dumnezeu l-a făcut înger.” Cu
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
și să-i crească, ceea ce o face de cele mai multe ori posesivă. Cu toate acestea, la țară, copiii nu erau prea răsfățați, ci încă de mici luau parte la treburile gospodărești. Cum creșteau alergau după animale la pășune, la strâns de fân sau chiar la sapă. Doamna Dora Alina Romanescu abordează pe alocuri și problema naționalismului, naționalism născut din suferința și patriotismul strămoșilor săi: „A făcut-o cu demnitate, a murit ca un erou, apărând pământul românesc de limbile de foc ale
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
mai fiecare zi, în ograda lui Ion și-a alor săi, fie vară ori iarnă, căci tot timpul se găsea câte ceva de făcut. Dacă nu era de arat și semănat, era de coasă. Dacă nu era de secerat, trebuia adus fânul și băgat la adăpost în podul grajdului. Dacă nu era de cules porumbul, era de tăiat și legat la coceni. Dacă nu făta o vacă, sigur făta purceaua. Dacă nu era nimic de făcut la câmp, musai trebuia dus la
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
bine, pe ulițe în lung și-n lat! Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă, nu recunosc pe cei ce-s slugă la stăpân și stau ca prințișorii pe perne, nu pe fân... Ei sunt blamații zilei, sunt neam de boschetari și n-au statut ori lege, nu-s câini comunitari... Dar vor o viață blândă și lume liniștită, căci nu sunt ei doar haita ce trebuie hulită... Și vor ca pentru dânșii
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
mă ocup eu. Aici, Ion a arătat o magazie din scânduri învelită cu șindrilă, găsești : mălai, tărâțe pentru porci și grăunțe pentru păsări. Dimineața să dai la fiecare vacă câte un lighenaș cu tărâțe, le faci curat, apoi le bagi fân și le mulgi. Porcilor le fierbi dovleac cu mălai și tărâțe, dimineața să le dai boabe, măsura o găsești în magazie; la păsări să le dai grâu; pentru mine seara, după ce termin cu caii, să-mi aduci din pivniță o
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
el că parcă ceva nu e în regulă, nu-i păsa, continua să facă iodlere. Totuși, la un moment dat, cu oarecare regret a deschis ochii. Nu i-a părut rău! Era într-un loc ce mirosea foarte frumos a fân, era cald și bine, iar un înger cu ochi de culoarea cerului de primăvară îi turna pe buze nectar, sau poate ambrozie, în orice caz ceva foarte bun, ce nu mai băuse niciodată. Oftă, constată că nu i-a dispărut
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
au aflat repede că veterinarul Bob Glue era de fapt agentul sovietic Vadim Buzov dar acesta deocamdată, încă nu era de găsit! Washingtonul este un oraș mare și întins, iar acțiunea era un fel de... caută acul în carul cu fân! Era o zi însorită de weekend când Președintele și Prima Doamnă au hotărât să facă o scurtă plimbare pe malul râului Potomac, nu prea departe de Casa Albă. L-au luat cu ei în mașină pe Ziky și încadrați de
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
când ieșam din mânăstire, respiram alt aer și parcă deasupra aveam alt cer, deși era întunecat și ne amenința cu ploi amarnice. Pe drumul spre mitoc mi s-a întâmplat ceva extraordinar, am întâlnit-o pe Agneta! Era singură, strângea fân, cânta ceva, aplecată cu fața pe furcă. ,Îmbrăcată în negru, mi se părea ruptă din pânzele lui Rafael, avea o față de copil, bălană ca spuma laptelui, cu șolduri rotunde și sâni copți și c-o privire numai săgeți...M-am
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373262_a_374591]
-
Pleacă de-aici, Mihaly, că dacă ne vede cineva, ne afurisesc ăștia, și eu nu mai am pe nimeni pe pământ!” Nu mai știam de mine, tremuram tot, îmi pierdusem controlul simțurilor, am luat-o și-am trântit-o în fân, fără ca ea să se împotrivească; a căzut moale în brațele mele ca o pradă zăpăcită de simțurile mele și-am început s-o sărut pe gură și pe gât cu o pasiune care venea de undeva din interiorul sufletului. După
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373262_a_374591]
-
căzut moale în brațele mele ca o pradă zăpăcită de simțurile mele și-am început s-o sărut pe gură și pe gât cu o pasiune care venea de undeva din interiorul sufletului. După câteva clipe, m-am sculat din fân, am realizat ce mare greșală făcusem față de Dumnezeu, m-am uitat în dreapta șI în stânga să văd dacă ne-a văzut cineva, și-am luat-o la fugă către șosea. Deabia acum mi-am dat seama că norii aceia care se
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373262_a_374591]
-
MÂNĂ ÎN CER Haide iubite să sărim peste cer De mână și desculț amândoi, Gândul ne poarte apoi pe sub el Și printre norii în patimi și ploi! Așează-mă în Carul cel mare Ce tras este numai de stele, Pe fânul născut din ele să stau Și-n vals s-amețim printre ele! Închide ochii și tu lângă mine Să te-acopăr cu buzele mele, Sub lacrimi fruntea de-ți ard, Ți-oi stinge-o cu praful de stele! În cer
DE MANA ÎN CER de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373295_a_374624]
-
suntem mereu și mereu datori ... Când surpușul a cășunat așa din senin asupra Văii Strâmbii a făcut prăpăd, ploile care căzuseră necontenit câteva zile la rând rupseseră brutal din malurile deja zimțuite halde de grohotiș, înnămolise prundișul gârlei, căpițele de fân fleșcăite și mucegăite de pe costișe alunecau în ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice, plutea pe întinsul
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
înspre soare Cu dealuri vălurite, iubesc atât, că doare Respir sân de femeie crescându-și gingaș pruncii Și strâng nectar de poame în milenare uncii Dansez cu brazii liberi în susur de izvoare Și dorm pe mușchi de verde, cu fânul la picioare Îmi cânt cu dor srămoșii în leagăn de lumină Și îmi trăiesc romantic secunda-mi sanguină Clădesc un cuib de gânduri, de tandru și sfințire Depun în contul public fioruri de iubire Acumulez speranțe și visele-mi trăiesc
ROMÂN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379628_a_380957]