1,441 matches
-
și ținând în mână Sfânta Scriptură - era anume de rit grecesc - jură cu multă ceremonie jurământul de credință, supunere și ascultare regelui Cazimir”. Regele, ridicându-l de jos și îmbrățișându-l, „îi zise să fie cu inima bună și-i făgădui ajutorul, pe care Ștefan atât de mult îl dorea împotriva turcilor sălbatici”. Acest episod a fost considerat ca fiind „un episod surprinzător și îndoielnic” și „în neconcordanță cu restul ceremonialului”, neavând nimic în comun cu acesta. El a constituit un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dumnezeu (Dei gracia dominus terre Moldavie). Regele se obliga să-l apere pe Ștefan, pe fiii săi și pe boierii săi, de toți dușmanii săi și să apere vechile hotare ale Moldovei din toate părțile, cu toată puterea sa. Regele făgăduia să nu facă pace fără știrea domnului, atunci când va fi vorba de hotarele Țării Românești cu Țara Moldovei. Regele nu va îngădui ca dușmanii domnului să se refugieze pe pământul regatului, iar dacă va fi silit, domnul cu fiii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare, și cereau liberă trecere prin Moldova. Pregătirile trebuiau să înceapă „la cele dintâi semne ale primăverii”. Wapowski scrie că Ștefan cel Mare a primit cu mare bucurie vestea, dar, fiind informat despre cele ce se discutaseră la Levocea, a făgăduit că va da ajutor și-și va uni oastea sa cu cea polonă, numai atunci când regele își va așeza tabăra pe malul Dunării. Ca să înfrângă rezistența unor nobili poloni, Ioan Albert a declarat că turcii se aflau deja pe malul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a făcut mult bine, după care a stat pe lângă mama sa „Marena, iar acuma stă pe lângă noi și stă pentru binele nostru și m-a luat pe lângă măria sa în loc de fiu, iar domnia sa să îmi fie în loc de părinte și mi-a făgăduit și mi-a scris că va sta alături de noi cu tot sfatul și cu toată puterea sa”, ca să-și dobândească moșia, adică Țara Moldovei. În schimb, Roman întărește privilegiile pe care Buceațchi le avea de la tatăl său, Iliaș, și adaugă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
luptă. La 16 octombrie 1451, Bogdan este însă ucis la Reuseni de către Petru Aron, care venea din Polonia. Boierii trec de partea lui Alexăndrel și Petru Aron se refugiază în Polonia. Alexăndrel se închină și lui Iancu de Hunedoara și făgăduiește regelui polon că îi va jura credință, acolo unde va binevoi acesta să vină, la Sneatin, la Camenița sau la Colomeea. În august 1454, domn al Moldovei era Petru Aron; în februarie 1455, Alexăndrel dă un privilegiu din Iași, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu a dat acele salv-conducte la presiunea marilor boieri. Așa cum am mai arătat la începutul studiului nostru, Ștefan cel Mare i-a acordat lui Mihul, la 13 septembrie 1457, un salv-conduct, cerându-i să se întoarcă în țară. Domnul îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ștefan cel Mare nu l-a rechemat doar pe Mihul, salv-conducte similare trebuie să fi fost acordate și celorlalți boieri pribegi. În 1460, Ștefan cel Mare îi acorda un nou salv-conduct lui Mihul, precizând
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Mihul, în 28 iulie 1468, dar nu la presiunea boierilor, ci la rugămintea mitropolitului și a tuturor boierilor; mai mult decât atât, a fost acordat chiar la rugămintea regelui polon, adresată domnului prin solii săi. De data aceasta, domnul făgăduia că îi va restitui din moșia de peste 50 de bunuri funciare doar trei sate. La 10 august, domnul dă cel de-al patrulea salv-conduct lui Mihul, cu promisiunea că îi va restitui doar patru sate. Mihul a înțeles că este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ultimul salv-conduct că îi va restitui patru sate. Să-i fi confiscat pentru hiclenie Mihului doar o parte din sate din care îi va restitui o parte din ele? Atunci nu are sens promisiunea din primul salv-conduct, în care îi făgăduia că îi va restitui toate moșiile. Ceea ce presupune că domnul confiscase toate satele Mihului. Documente ulterioare ne arată că domnul a dat Marușcăi, fiica lui Mihul, o parte din sate. La 15 martie 1490, Marușca, fiica lui Mihul logofăt, nepoata
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nou document este pomenită dania lui Iuga, numai că în locul celor doi cai buni apar 100 de oi. La 29 iunie, privilegiul se repetă, fără să mai fie amintite oile sau caii. Egumenul mânăstirii, Ioasaf, și întregul sobor al mânăstirii făgăduiau să respecte înțelegerea făcută cu Iuga: să îi facă la 1 ianuarie, de ziua Sfântului Vasile cel Mare, seara parastas, iar dimineața Sfânta Liturghie, pentru “sufletul nostru, pentru sufletul soției noastre, pe numele ei Nastea și pentru copilul meu iubit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fel ca cei din statele feudale apusene. O frescă de pe un stâlp din biserica Sfântul Nicolae din Curtea de Argeș reprezintă pe un cavaler înarmat așa cum erau înarmați cavalerii occidentali. La 22 iunie 1456, într-un document dat de Petru Aron, acesta făgăduia regelui Poloniei îi va trimite în ajutor “patru sute de lănci (sulițe) sau patru sute de călăreți cu lănci, înarmați cum se cuvine pentru război, cu cuirase”, în cazul în care regele va porni contra prușilor, sau în alte părți, în anul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ce bani și cu ce forță de muncă putea să ridice Benea o fortăreață, care să se compare cu un castel din Franța ? Mihul logofătul hiclenându-se, Ștefan îi confiscă moșia de peste 50 de sate. Chemându-l în țară, Ștefan îi făgăduiește că îi va înapoia satele Părtănoși și Onțești și „curtea care este pe Siret”. I-ar fi întors domnul dușmanului său o cetate, un loc întărit ? La 2 martie 1472, domnul îi întărește lui Ilie Huru comis, satul Huruești, unde
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polon și a boierilor țării, promițându-i că îi va restitui trei sate dintr-o moșie de peste 50 de sate. Pentru definirea omului politic, interesante sunt și cele două tratate încheiate cu polonii, în 1462 și 1468, prin care domnul făgăduia că va merge în persoană să depună jurământul de credință față de rege. Domnul făgăduia că nu va recunoaște un alt stăpân și nu va unelti împotriva regelui și a regatului, dimpotrivă îl va ajuta “împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o moșie de peste 50 de sate. Pentru definirea omului politic, interesante sunt și cele două tratate încheiate cu polonii, în 1462 și 1468, prin care domnul făgăduia că va merge în persoană să depună jurământul de credință față de rege. Domnul făgăduia că nu va recunoaște un alt stăpân și nu va unelti împotriva regelui și a regatului, dimpotrivă îl va ajuta “împotriva oricărui neprieten, noi înșine, cu capul nostru, de câte ori va fi nevoie.” Dar, “dacă în ziua astfel hotărâtă ni se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare în clipele în care era calm și cum vorbea atunci când era mânios. Tonul pe care se adresează polonilor de data aceasta este fundamental deosebit de cel folosit până în 1485. Pentru a nu se afla în fața mai multor adversari deodată, domnul făgăduia că va recunoaște suzeranitatea monarhilor din vecinătatea Moldovei dar așa cum remarca Matei Corvin, Ștefan le-a promis tuturor supunere, ca, în realitate, să nu își plece grumazul în fața nici unui rege, sultan sau han tătar. Suntem departe de vremea în care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își plece grumazul în fața nici unui rege, sultan sau han tătar. Suntem departe de vremea în care un domn al Moldovei îl socotea pe starostele Cameniței ca pe un ocrotitor și ca pe un părinte al său. Chiar tatăl lui Ștefan făgăduise o sumă important de bani unui asemenea demnitar de la hotarul Moldovei, ca să împiedice organizarea unei acțiuni împotriva sa. După confruntările cu Matei Corvin, cu Mahomed al II-lea, cu tătarii și cu regele Poloniei, domnul nu mai caută să obțină
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
contextul unei scufundări în apele începutului, după contactul cu haosul. Abluțiunea permite intrarea în substanța atemporală a vieții: „în cosmogonia indiană veche cosmosul [era] văzut ca oceanul primordial de lapte”. Blestemul joacă rolul preliminar de separație a pruncului de mundan, făgăduindu-l arhetipurilor, înghițirea pune neofitul în contact cu esențele și îi anulează condiția umană, istorică. Spintecarea fiarei și ieșirea din ea au valoarea unei renașteri într-o dimensiune superioară, în timp ce abluțiunea îl integrează pe Mistricean într-o nouă lume, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pă el la fel. Da’ aia mijloacă: - Vai de mine! Dacă m-ar lua pă mine, i-aș ține toată armata lu ta-so numa’ în cămăși de in. I-aș face și pă el la fel” (Purcăreni - Argeș). Alteori, fetele făgăduiesc în scop marital să sature întreaga curte regală cu o pâine și să o îmbrace cu un singur fus de tort. Transfigurarea plantei în formă utilă social utilizează minimul de resurse pentru un rezultat hiperbolic. Forțele magice activate în timpul inițierii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și numele baladei. Devastatorii sunt trei zâne surori, cele mari făgăduindu-i lui Ardiu pe mezină, în schimbul vieții lor. Sora cea mică îl adoarme pe erou și cu acest aspect pășim în ciclul „Părăsirilor sau om - animal, tipul Neraida”, căci Ardiu pleacă în căutarea zânei pe celălalt tărâm. Funcția cu numărul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Amzulescu în Cântecul epic eroic. Pătru, aflat la balta zânelor (a cărei localizare o cunoaște de la mama lui, persoană încărcată de puteri magice), surprinde zânele la scăldat și le fură hainele. Ca și în Ardiu crăișor I(30), mezina este făgăduită în schimbul eliberării surorilor mai mari. Fuga pe celălalt tărâm a zânei-mireasă se face de data aceasta prin intermediul oglinzii, ca punte între dimensiunile universului. Recuperarea soției se desfășoară printr-o structură similară celei din Ardiu crăișor și deci aceleași funcții sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cuscru Vasile Porcariu din Rîșca și bădia Grigoriță Florescu. Și am vorbit că vreau să iau pe domnișoara Eugenia în căsătorie. Și că n-am venit numai să-i ischitesc. Și pare că am mai zis că să nu-i făgăduiți mult și să nu-i puteți da; ci să spuneți că-i dați atâta cât puteți că eu nu mă supăr. Și când mi-am luat rămas bun de plecare am zis: am să mai vin pe aicea și preoteasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
orânduieli”, căci „ s-a făcut căpetenia răzvrătirii și unealta prăpăditoarelor cugetări”. Mai mult decât atât, este acuzat de mituirea unui anume Țimbulechi, „cinovnic al Isprăvniciei, ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către Hătmănia Moldovei, este relatată activitatea unionistă lui Anastasie Panu în timpul alegerilor de deputat al ținutului Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și cădea. Ei pretind că femeile germane au fost martirizate, dar ascund că numai cele bănuite de spionaj și mai ales femeile publice au fost arestate. Pe noi ne-au luat fără nici un motiv mărturisit și tot ce ne-au făgăduit n-au ținut: de la întreținere până la permisiunea ca să vină Costache să mă vadă. Răspunsul negativ a fost dat de Moos lui Costache... până la noi ordine. sărbătorile paștilor În ajunul Floriilor, cu toate maicile tinere, am plecat la pădure în două
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
avurăm ocazia să-i prețuim umanitatea față de populație și înțelegerea față de noi. dr. cantacuzino Dar bucuria cea mai mare fu sosirea de ziua mea de naștere a lui Costache, așa de mult dorit și așteptat, căci Kommandantura din București îi făgăduise de la plecarea mea că va putea veni să ne vadă. N-a putut sta decât patru ore, trecute cu așa repezeală, încât mi-a părut rău că a mai venit (după ce a plecat, bineînțeles), ca să nu mai trăiesc despărțirea. Când
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de oră jandarmii au intervenit ca să golească sala. Efectul era obținut cu prisos, mai bine decât cu reprezentarea piesei. Ai noștri se prostiseră în contact cu armata de ocupație și îi mergeau pe urme. Berliner Tageblatt povestea că Puterile Centrale făgăduise Papei să restabilească statele papale dacă Italia va fi învinsă, cum se cuvenea. Astfel se explică germanofilia Papei și apelurile ce făcea în contra bombardării orașelor germane cu aeroplanele, pe când nu protestase niciodată pentru cele franceze și engleze, fără a mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dânsa veni cu alte două doamne, câte trei neinvitate. A propus de la început să facem o cher meză la Cișmigiu, unde să vindem industrie casnică germanilor; mai toate doamnele au refuzat, preferând o listă de subscriere. Insistența îi fu mare, făgăduind că ne va procura tot materialul gratuit. D-na Irina Butculescu a găsit soluția elegantă, observând că nu putem lua o hotărâre definitivă fără aprobarea reginei, președinta noastră. Vom scrie deci de urgență la Iași și vom aștepta răspunsul. D-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]