2,196 matches
-
ales tăpșanele însorite, întrucât acolo, pe cărări întortocheate, nu ajungeau sau ajungeau rar atât oștile puse pe distrugeri și jaf, cât și oamenii vitregilor stăpâniri străine, puși pe asuprire și pe dajdii grele. Povârnișurile nordice, dominate de pădurea întunecată de făgete în amestec cu rășinoase, era lumea fiarelor și a vânătorilor. Se mai adaugă încă o taină a munților care la împins pe om spre înălțimile luminate. Sunt inversiunile de temperatură de pe văi și din micile depresiuni puțin bântuite de vânt
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea și satele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
satele Motocești și Păltinata. Documentar, vechiul nume apare întâia oară în 1774, când număra 13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
apare întâia oară în 1774, când număra 13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și Gyimes (1857). Din 1921, localitatea poartă numele Ghimeș - Făget. Alte variante cu care apare toponimul în actele oficiale sunt: Ghimeș -Făget (1921), Ghimeș - Făget (1931), Ghimășfăget (1930), Fadschet (1850), Gyimesbück (1856). La recensământul din 1977, existau 1708 locuitori. Școala primară a fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și Gyimes (1857). Din 1921, localitatea poartă numele Ghimeș - Făget. Alte variante cu care apare toponimul în actele oficiale sunt: Ghimeș -Făget (1921), Ghimeș - Făget (1931), Ghimășfăget (1930), Fadschet (1850), Gyimesbück (1856). La recensământul din 1977, existau 1708 locuitori. Școala primară a fost înființată în 1919. Et.: ap. fag d.lat.fanus + suf. colectiv -et. GURA VĂII, fost sat al comunei Bârsănești;comună din zona Trotușului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui Scriban găsim adevărata etimologie: ap. bahnò « loc mlăștinos, smârc » d. ucr. bagno (pronunțat bahno ). Atât apelativul bahnă, cât și toponimul Bahna sunt cunoscute în special în Moldova, Bucovina și Maramureș. BOLOVĂNIȘ, pârâu, afluent pe dreapta al Trotușului, de lângă satul Făget, care izvorăște de sub vârful Oronias (Munții Ciuc) și are o lungime de 8 km. Et.: ap. bolovan (care are și varianta bolohan, întâlnit ca nume de loc și nume de familie, în Bucovina) d. bg. bolvan + suf. colectiv -iș. BOGHEZ
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
cardinale, vegetația ș.a.). Se încadrează aici nume topice (simple sau compuse), precum următoarele: Arșița, Cărpiniș, Balta Lungă, Chetriș, Gropi, Râpi, Păltinata, Gura Văii; Bălătău, Brusturoasa, Dumbrava, Ferestrău, Izvorul Alb, Lunca, Oușoru, Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus din elemente lingvistice alogene, provenite din limbile slavă, greacă, bulgară, turcă, maghiară, ucraineană, sârbă. Evident, nu numele topice (care sunt formații românești ), ci apelativele
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi făcut și nunta. Fiica lui, Sâia, a rămas În memoria gălăuțenilor ca o figură jalnică fiindcă Își pierduse mințile. Era cunoscută și În satele vecine deoarece tot timpul umbla pe la casele oamenilor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era și puțin gheboasă. Din această generație nu s-a căpătuit nici unul. Însă din a treia generație au Început unii să se remarce ridicându-se deasupra Înaintașilor. E vorba de Ion Groza, fecior al lui Ilie, ajuns mare fermier În Făget și o fată Lenuța, fiica lui Toader Groza, care vreme de câțiva ani este Învățătoare pe Părău, iar apoi se mută la Școala din centru, fiind o vreme directoare adjunctă. Învățătoarea descendentă din familia Groza dovedește o reală vocație pentru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unei nepoate de unde venise mama ei În Gălăuțaș, din Călnaci, apoi sfârșește. Și uite așa se duc marile averi, cei care le-au adunat neputând duce cu ei mai mult de patru scânduri. Urmau apoi În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
răul străinilor, ruși sau turci, o fi luat drumul bejeniei. Pe patru buturugi rămase după tăierea copacilor și-au construit un bordei. Nevastă și-o fi găsit el În satele vecine și a adus-o aici, la munte, la poalele Făgetului. Defrișând ceva pădure pentru lemne de construcție și de foc, s-a creat un ochi de pădure. La astfel de ochi, un fel de luminiș, slavii i-au zis prelucă. Cu timpul cuvântul devine toponim, numind un loc anume. Și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În Padina era cireada cea mare de vite la care se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acest codru, o suprafață de 151,6 ha este declarată rezervație naturală Marea variabilitate microstațională, regimul de protecție menținut asupra acestei zone, reflectat în condițiile ecologice neperturbate, explică marea bogăție floristică existentă și păstrarea unui interesant cortegiu de plante specifice făgetelor montane. Genofondul existent în rezervația Vorona este bogat și variat, lucru explicat, pe lângă variabilitate a condițiilor staționale, și prin existența unor poieni unde abundă o floră higrofilă, hidrofilă și mezofilă. SEMNIFICAȚIA PRESCURTĂRILOR ȘI A SEMNELOR CONVENȚIONALE UTILIZATE ÎN CONSPECTUL FLORISTIC
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
înăbuși repede, uitîndu-se împrejur, să se asigure dacă nu-l pândește cineva. Preotul era Constantin Boteanu, unul din prietenii cei mai buni ai lui Apostol din liceu. ― Și unde vine satul tău, Constantine? întrebă Bologa fericit, nerăbdător. ― Apoi tocmai lângă Făget, unde e comanda cea mare, nu știu cum îi zice la cătănie, răspunse preotul, încurcat și înfricoșat că vorbește românește cu un ofițer. ― E romînesc? stărui Apostol. ― Parte și parte... Noi îi zicem Lunca, dar pe ungurește se cheamă... ― Lunca? întrerupse Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
oameni din sat că, zice, ar fi făcut semne dușmanului. Ba cât pe-aci să dea și el de bucluc, fiindcă românii îl puseseră primar în locul celui care fugise. Parcă e o vină să-ți faci datoria! Adică dincolo, în Făget, în satul vecin, cine-i primar? Cumnatul lui!... Atunci de ce să-i impute lui c-a fost primar câteva săptămîni?... Au trecut însă toate, numai de-ar aduce Dumnezeu pacea mai curând... Bologa îl lăsase să vorbească în voie. Groparul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pățaniilor, se aștepta să afle și el noutăți și, pentru că locotenentul nu se urnea, îl întrebă direct, înmuind glasul, misterios: ― Oare ce-o mai fi cu pacea, domnule ofițer?... Prin oraș nu se aude nimic?... Aseară am fost puțin prin Făget, pe la cumnatu-meu, și am prins o vorbă cum că rusul s-ar fi dat bătut și că vrea să se împace... La cumnatul, chiar în casa lui, șade generalul cel mare în gazdă, și alături e cancelaria diviziei... poate d-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
drumul până ce n-a sărutat-o cu atâta foc, că era să-și piarză și ea capul, ba a doua oară a dat și ordonanța peste ei. A treia zi, după asfințitul soarelui, groparul spuse locotenentului că se duce la Făget, unde va zăbovi tocmai până sâmbătă după prânz, că are acolo o "tablă" de porumb și ar vrea s-o are mâine cu uneltele și vitele cumnatului, să isprăvească cu munca pământului și să fie liniștit de sărbătorile Paștilor. Bologa
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de întrebări. După ce preoteasa se mai potoli, Boteanu le spuse o veste grozavă, pe care adineaori, îndată ce a plecat Apostol, i-a adus-o un soldat ce se află în gazdă pe aici, prin vecini... Soldatul tocmai se întorcea din Făget și acolo a aflat că azi-noapte au fost prinși, nu se știe unde, trei bieți țărani, despre care se zice că sunt spioni și că au trimis anume știri de însemnătate vrăjmașilor, prin front. Groparul interveni degrabă cu lămuriri mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se zice că sunt spioni și că au trimis anume știri de însemnătate vrăjmașilor, prin front. Groparul interveni degrabă cu lămuriri mai complete: el a văzut cu ochii pe cei arestați. Generalul cel mare șade doar în casa cumnatului din Făget și cumnatul, fiind și primar, știe tot ce se face și ce se petrece. Adevărul este că de acum două săptămâni a venit porunca prin sate să nu mai iasă nimeni, nici cu vitele și nici după lemne, pe aproape de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zis că trebuie să fie pe aici spioni, iar spionii nu pot fi decât tocmai țăranii care, în ciuda poruncilor strașnice, se vâră mereu prin zona frontului. Așa au pus mâna azi-noapte pe trei și i-au adus între baionete la Făget. Generalul e atât de mânios, că a poruncit să-i spânzure pe toți trei, ca să dea o pildă strașnică. Mâine are să-i judece Curtea Marțială, și dacă generalul cel mare a poruncit, apoi de bună seamă că o să-i și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pildă strașnică. Mâine are să-i judece Curtea Marțială, și dacă generalul cel mare a poruncit, apoi de bună seamă că o să-i și spânzure... ― Cumnată-mea, săraca, a plâns ca o nebună de mila lor, sfârși groparul. Doi sunt din Făget, oameni cunoscuți, români, iar unul e de aici, de la noi... Bietul Horvat, domnule părinte, că trebuie să-l știi, de pe ulița gării... Vai de capul lui! Mă bătea gândul să-i spun nevestei sale, dar nu știu... parcă mi-e
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
să mai afle noutăți. Putea acuma pleca liniștit, fiindcă nu mai avea grija fetei. ― De-aci înainte ai s-o păzești d-ta mai strașnic decât mine, zise către Bologa, clipind șiret. Spre seară, înainte de a se întoarce groparul din Făget, se auzi prin sat că cei trei împricinați au fost osândiți la moarte de Curtea Marțială și că chiar mâine vor fi spânzurați. Vestea umplu de groază pe săteni și pătrunse ca o ștafetă sinistră prin toate casele, mohorând bucuria
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cunoscuții lor, și au îngenuncheat și au plâns în fața generalului, să-i ierte, să-i fie milă... Aș! Generalul e foc și i-a alungat cu jandarmii. Pe urmă alta: azi-noapte au mai fost arestați încă patru oameni, tot din Făget și tot în zona frontului, iar mâine o să-i judece și pe aceștia. ― În sfârșit, se vede că generalul și-a pus în gând să ne spânzure pe toți, rând pe rând, oftă groparul, foarte posomorât. Se mai duse pe la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]