1,988 matches
-
nu au fost punctul meu forte În nici o Împrejurare, erau efectiv inexistente la momentul PMS-ului. Era imposibil pentru mine să nu Îmi dau seama ce se Întîmplă cu oricine se afla În prezența mea sau să nu ofer orice fărîmă din forța mea vitală. Le știam durerile, dinamica bolilor și nefericirile personale ca și cum ar fi fost ale mele, iar empatia mea și dorința mea de a ajuta erau mult peste limita rezonabilului. Dar ceea ce făcea ca oamenii să se lupte
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
de zici că-i cine știe ce victimă tragică. Și Îi ia mereu partea. S-a supărat foarte tare pe mine ieri, cînd am făcut-o Cruella de Venetia. — Cruella de Venetia! Suze pufnește În rîs, acoperind tot blatul de la bucătărie cu fărîme de fursec. E bună asta. — Ba nu-i bună deloc! Am sfîrșit printr-o ceartă cumplită! E prezentă În viața noastră, chiar și cînd nu e de față. — Dar nu te duci la ea la control? Suze pare surprinsă. — N-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Ăă... doar... peste tot, zic vag, ronțăind la KitKat. Și aici... și aici..., gesticulez spre trupul meu. E greu de explicat. — Pari incredibil de calmă, Becky. Paula mă privește cum Îmi verific dinții În oglinjoară, să nu-mi fi rămas fărîme ce ciocolată. — N-am văzut niciodată o femeie În travaliu cu atîta autocontrol! — Ei bine, sînt adepta scientologiei, nu mă pot abține să nu-i zic. Așa că, firește, Încerc să fiu cît mai tăcută cu putință. — A scientologiei! face ochii
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale; volumele semnate Ruxandra Cesereanu et al. sunt intitulate: Fărâme, cioburi, așchii dintr-o Curte a Miracolelor (2004), A doua Curte a Miracolelor (2004), Made in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Întâmpinare; „Atâta cer a curs pe câmp azi noapte/ Că peste ramuri atârna în zori/ Argint din matca drumului de lapte/ Și stele izvorau pe câmp din flori” - Dimineață de primăvară. Scopul demersului poetic îl constituie perpetua căutare a unor fărâme de miracol, oriunde și în fiecare dintre momentele zilei. Umbra răcoroasă a copacilor pădurii, ce îmbie în arșița verii la odihnă, răsăritul și apusul soarelui, unduirea lanului de grâu, cerul unei dimineți de vară, câmpul somnolent, cuprins de toropeala amiezii
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
fără țintă, tot mai amenințat de stingere - imagine recurentă în poezia lui S. -, viața omului e jalonată de haos („cu groază privim înainte, cu groază privim înapoi”, Odată) , eul resimte vertijul trecerii, al efemerității și insignifianței individului („noi suntem o fărâmă din Totu-mprăștiat”, o sintagmă antinomică pentru „Marele Tot”). Ulterior percepțiile negative (unele doar reflexe livrești) se atenuează, și în plachetele Fierbea az-noapte marea... (1933), Nopți pontice (1937) - reluate, împreună cu alte poezii din periodice sau inedite, în volumul Nopți pontice (1969
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
favorabile. Nu au lipsit unele rezerve voalate și chiar observații negative. Orgolios, S. își va apăra lucrarea făcând publice, în 1935, un crez artistic contradictoriu, în care „idealismul” (orientarea spre exterior, către ceilalți, cărora opera trebuie să le aducă o fărâmă de dreptate ori numai o consolare, și aceea spre interior, concretizată în confesiune sau, dimpotrivă, în mascarea eului odios) stă alături de „materialism” (scrisul fiind socotit și un mijloc de existență, a cărui valoare o indică numărul de exemplare vândute), precum și
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
ca un zeu, fiindu-i de-ajuns „o fereastră spre lume/ spre toate”, spre a surprinde „câteva picături de frumusețe”. Căci realitatea înseamnă doar „indecise părți”, „amintirea e doar amurg”, „întregul se refuză”, iar iubirea închide „doar un ceas,/ o fărâmă, o biată fărâmă de adevăr”. S. s-a dedicat și elaborării unor lucrări bibliografice. Astfel, în afara biobibliografiei Tudor Vianu, în colaborare cu H. Zalis a mai repertoriat contribuțiile referitoare la modernism (1968) și la clasicism (1969) în literatura română. Se
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
fiindu-i de-ajuns „o fereastră spre lume/ spre toate”, spre a surprinde „câteva picături de frumusețe”. Căci realitatea înseamnă doar „indecise părți”, „amintirea e doar amurg”, „întregul se refuză”, iar iubirea închide „doar un ceas,/ o fărâmă, o biată fărâmă de adevăr”. S. s-a dedicat și elaborării unor lucrări bibliografice. Astfel, în afara biobibliografiei Tudor Vianu, în colaborare cu H. Zalis a mai repertoriat contribuțiile referitoare la modernism (1968) și la clasicism (1969) în literatura română. Se rețin, de asemenea
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
contranote), tr. Ion Pop, București, 1992; Entre la vie et le rêve. Entretiens avec Claude Bonnefoy, Paris, 1966; ed. (Între viață și vis. Convorbiri cu Claude Bonnefoy), tr. Simona Cioculescu, București, 1999; Journal en miettes, Paris, 1967; ed. (Jurnal în fărâme), tr. Irina Bădescu, București, 1992; Présent passé, passé présent, Paris, 1968; ed. (Prezent trecut, trecut prezent), tr. Simona Cioculescu, București, 1993; Teatru, I-II, pref. B. Elvin, București, 1968; Decouvertes, Geneva, 1969; Teatru, I-II, îngr. și pref. Gelu Ionescu
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
trad., București, 1981; 15 Young Romanian Poets, îngr. și pref. trad., București, 1982; Trei poeți englezi contemporani (Fleur Adcock, Alan Brownjohn, Jon Silkin), introd. Mircea Ivănescu, București, 1989 (în colaborare cu Denisa Comănescu și Mircea Ivănescu); Erich van Ruysbeek, O fărâmă de Nirvana, pref. Eugène van Itterbeek, București, 1992; Focuri pe apă. 7 poeți din Sibiu - Fires on Water. 7 Poets from Sibiu, ed. bilingvă, pref. trad., București-Sibiu, 1992 (în colaborare cu Adam J. Sorkin); Hannie Rouveler, Reiziger naar het woord-Călător
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Ion N. Teodorescu, iar pseudonimul său, Arghezi, provine, explică însuși poetul, din Argesisvechiul nume al Argeșului. A scris proză și literatură pentru copii. Printre volumele sale se numără: ,,Cuvinte potrivite’’, ,,Cartea cu jucării’’, ,,Cărticica de seară’’, ,,Povestirile boabei și ale fărâmei’’. În volumul ,,Cartea cu jucării’’ apar personaje principale copiii scriitorului, Mitzura și Baruțu, în ,,Hoțu’’, ,,Judecata’’, ,,Plicul’’, ,,Zmeul’’. Opere din vol ,,Prisaca’’: ,,Stupul lor’’, ,,Fetica’’, ,,Tâlharul pedepsit’’ din vol. ,,Cartea cu jucării’’: ,,Jucăriile’’, ,,Cheile’’, ,,Furnicile’’, ,,Pădurea copiilor’’ Tâlharul pedepsit de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernătc "Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernă" Deocamdată, curriculumul educațional nu este o symphonia agreabilă; dimpotrivă, traversează, apelpisit, o sfântă symphoria care l-ar putea obliga să se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de scrum/ În care toacă luna de vecernii...”. Alteori adâncimile subconștientului sunt sondate în căutarea unei identități autentice. Sub suprafețe calme, eul profund apare, nu o dată, devastat: „Mi-e sufletul o năruire de statui,/ Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă,/ Vecii de vis în mine se dărâmă,/ Făclii aprinse-n templul nimănui.” Dorința, tragică, de extincție a romanticului sau chemarea, mai relaxată, de dispariție care îl „soarbe” pe simbolist fac loc unei cavalcade înspăimântate spre moarte: „E vremea. Noaptea va
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
măștilor: „Marinidas, logograful, care singur consumă/ În fiece an recolta de papirus/ A unei întregi nome egipțiene, e mândru/ Că a socotit, fără greșeală, de câte ori/ Apare «moira» în piesele tragicilor autori” (Marinidas). În alianță cu tradiția poeziei „boabei și a fărâmei”, satira reapare sub formă fabulistică în Și animalele sunt oameni! (2002). După modelul arghezian, M. creează un bestiar benign, care se pretează la o lectură plurală datorită aluziilor biografice și intertextuale: „... domnișoara Privighetoare,/ Soprană de coloratură,/ Deși are/ O prea
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
una din numeroasele contingențe ele vieții. Un gest, o privire, nemișcarea chiar, îi dă prilejul de a săpa în adâncime, adânc, până la ultimele straturi etice ale ființei nostre, purtând cu sine, în conturnația scoborâtoare, lumina străbătătoare a scafandrierului: inteligența sa. Fărâmele neînsemnate ale existenței capătă un înțeles; absurdul se motivează. E o competiție proprie sufletului modern. TUDOR VIANU Operă de maturitate, ciclul Hallipilor închide între coperțile sale toate datele experienței cuprinse în „documentele sufletești” din volumele anterioare, deschizând în aceeași măsură
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
și literatură”, „Lumea românească”, „Manuscriptum”, „Preocupări literare”, „Ramuri”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Revista muzeelor”, „România literară”, „Steaua”, „Tânărul scriitor”, „Timpul”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. A folosit pseudonimele Simina Calomfir, Otilia Florin, Tanți Mili. O plachetă, Dă-mi o fărâmă de lumină (1942), a trecut neobservată. M. își face o preocupare de o viață din cercetarea și editarea operei lui B. Delavrancea. Primul rezultat al acestei trude în care a pus pasiune, știință și acribie filologică este studiul Barbu Delavrancea
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
variantă a cursului ținut de Lazăr la „Sf. Sava”. M. a editat și Cronica de la Bechet. De neamul Ogrinenilor (1974), cuprinzând memoriile bunicului său, Gh. Nicola Stoian Ogrineanu. SCRIERI: Barbu Delavrancea. Om, literat, patriot, avocat, București, 1940; Dă-mi o fărâmă de lumină, București, 1942; Barbu Delavrancea. Studiu biobibliografic, București, 1958; Delavrancea, Cluj-Napoca, 1975; Gheorghe Lazăr, Cluj-Napoca, 1982; Pe urmele lui Delavrancea, București, 1986. Ediții: Barbu Delavrancea, Opere, I-X, introd. edit., București, 1965-1979, Discursuri parlamentare, îngr. edit., Bucureșți, 1999; Gh.
MILICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288141_a_289470]
-
teribilistă. Altminteri, discursul isteric - consacrat în epoca tranziției românești de unii vânători de „antihriști” - abolește discernământul, porunca iubirii de vrăjmași și rațiunea practică, aflată mereu în căutarea de soluții salvatoare. Așadar, se cuvine să fim constructivi chiar și în ultima fărâmă de tristețe sau disperare. Avem nevoie de umilință pentru ca mustrarea să transforme inimile, iar nu să rănească doar sensibilitățile colective sau orgoliile individuale. Am operat în acest volum modificări substanțiale. În primul rând, am eliminat cele mai multe obscurități, imprecizii și erori
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
negativ la adresa maladiilor modernității, de această dată întregul cărții ni se înfățișează terapeutic ca o introducere „la o artă a speranței”. Volumul, redactat cu eleganță și familiaritate, cuprinde patru secțiuni („Antropologice”, „Ortodoxe”, „Catolice”, „Europene”). El debutează printr-o continuare a „fărâmelor” împărțite sub chipul unor concluzii din cartea precedentă, intitulată Ispita binelui. Primul eseu este un apel lucid la acea formă de vitalitate creștină care implică, simultan, asceza și angajarea. Idealului rezistenței apatice și tentației delirului politic - două paradigme complementare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
epoca postiluministă (¬21). Această distribuție a tezelor într-un arhipelag de referințe livrești slăbește, de fapt, forța argumentului central. Ritmată de gustul pentru fragmentar și apetitul pentru exhaustiv, cartea riscă să fie citită doar ca o bogată colecție de strălucitoare fărâme. Or, miza lui H.-R. Patapievici este mult mai mare. Autorul începe, abrupt, prin povestirea mutației epistemologice produse de modernitate: transferul atributelor tari ale ființei imutabile (Dumnezeu) asupra naturii trecătoare (creația). Fixând data de naștere a modernității în secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a ideilor, a naturii umane, a societății (care, așa cum sugera Georg Simmel prin termenul său celebru, Vergesellschaftung, este mereu în prefacere). Revenind la analiza generală: câtă vreme sunt încă legați de canoanele trecute, fie și numai pentru a le face fărâme prin tot mai alexandrine jocuri deconstructiviste, postmoderniștii împlinesc o funcție vitală în marele proces de regândire permanentă a fundamentelor culturii și societății; când postmodernismul devine exclusiv autoreferențial și conformist - „disciplinându-i și pedepsindu-i” până și pe militanții săi ocazional
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pluta. Iată de ce, în vreme ce alte corăbii, care pornesc spre China de la New York și se întorc pe aceeași rută, fac popas în vreo douăzeci de porturi, balenierele pot să rămînă în tot acest timp pe mare, fără a zări măcar o fărîmă de uscat și fără ca marinarii ei să vadă vreun alt om în afară de niște marinari ca și dînșii, la bordul vreunei alte corăbii; încît, dacă li s-ar da vestea că a venit din nou Potopul, ei ar replica: „Nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
prăpădului pe care-l pricinuise; cu spatele la epave, rămase o clipă așa, încercînd parcă să pipăie cu coada într-o parte și-n alta și trăgîndu-și-o brusc înapoi, ori de cîte ori atingea vreo vîslă răzleață, vreo scîndură sau măcar o fărîmă din ambarcațiunile nimicite; atunci, coada ei se abătea pieziș peste apă. Dar în curînd, ca și cum s-ar fi încredințat că și-a făcut temeinic treaba, își împinse fruntea ridată spre larg, trăgînd după ea saulele încîlcite și-și urmă drumul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
rămâne decât să fugă încotro vede cu ochii. „Artă învinsă”, creația de scenarii se opune „dinastiei reci” a investitorilor, pentru care factorul economic este decisiv. O forță capabilă să distrugă orice, de la cariera vedetelor, a regizorilor sau producătorilor până la ultima fărâmă de prestigiu. Un singur lucru nu poate distruge Hollywoodul: talentul. Afirmația e paradoxală, dar perfect motivată: industria filmului nu poate distruge un lucru de care nu este interesată. Eforturile „mogulilor” de a-i menține pe scenariști în anonimat se desfășoară
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]