2,100 matches
-
te iubește tare de tot. Nici când dansezi. Solar, zicem, și ne pufnește râsul. Așa se numea locul ăla izolat unde făceau plajă nudiștii într-o parte, nudistele într-alta. La nudiste veneau polonezele cu marfa lor (farduri, săpunuri, deodorante FA sau Rexona, curelușe aurii, chestii). Nu găseai picior de milițian (cred că nici nu existau milițience, eventual nudiste). Așa se dezvolta comerțul liber. Între Eve de toate felurile, îdintre care cele venite de undeva mai aproape de Rai erau poloneze. Noi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
face ochii mari și codați; așa, mult negru, rimel nu mai are mama... Merge și fără, îl luase astă-vară la Mamaia de la polonezi și oricum se scurgea tot când dădeai și tu să bați din gene mai cu folos. Deodorantul Fa cu aromă de măr verde se cam fâsâie, dar a ajuns la țanc, pudra Caron peste micile accidente nefericite ale acestei vârste minunate, bogdaproste, mama, un pic de ruj, măcar pentru prima impresie, oricum după ce înghit ceva tot se duce
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fiecare avea pachetul de cafea lângă trusa de instrumente și perfuzii sau hidrocortizonul hemisuccinat - medicament rar, care salva vieți. Ciocolata sârbească sau cea poloneză era diferită de cea chinezească sau românească, deși la fel de proastă. Cât despre deodorantele 8X4, Rexona sau Fa, le puteai bănui adevărata importanță mai ales în gărzile de noapte, când, după ce sunai îndelung chirurgul și strigai scurt asistenta, apăreau într-un târziu împreună transpirați, el încurcat, ea roșie, alergând spre sterilizare după truse și lăsând în urmă o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
sincer și devotat? Cât despre revista de care vor bește domnu’ Dan Claudiu, noi nam văzuto, pentru că nu eram născuți pe vremea aceea, dar suntem siguri că era o revistă frumoasă (ca domnu’ Cornel) și cu multe poze colorate. Noi fa cem legătura dintre revistă și domnu’ Cornel pentru că tot timpul domnu’ Cornel zicea în timpul emisiunii „la noi, la Săptămâna“. Din asta nu trebuie să se înțeleagă că domnu’ Cor nel ar fi lucrat la Săptămâna, ceea ce a subliniat și domnu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
În care se regăseau, deocamdată, șapte titluri pe care le vom cita și noi acum, după trecerea a 42 de ani: „1. Je t’aime... moi non plus (interpreți Jeanne Birkin și S. Gainsbourg, n.n.); 2. Chi non lavora... non fa l’amore (Cine nu muncește... nu face dragoste, Adriano Celentano, n.n.); 3. Eu am chemat-o (Jaqoues Brell); 4. Timpul lupilor (Charles Aznavour); 5. Și băgai cu cucu-n plug (cîntec popular românesc); 6. Noël a Jerusalem (Enrico Macias); 7
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
unghiile mereu lăcuite proaspăt. Bikinii aveau scris pe spate ce zi a săptămânii era. Chiloții erau cumpărați de la solar, de la sârboaice și erau scandalos de mici pentru acele timpuri. Svetlana vindea și țigări Kent și țigări B.T., vindea și săpunuri Fa, Lux sau Mira, ojă, parfumuri Chanel. Avea de vânzare aur, blugi originali, dar și haine „la pachet” și ciorapi italieni lycra. Era cineva Svetlana! Pe ea eram geloasă, pe ea o invidia toată lumea. Renunțase la serviciul din fabrică. Amantul ei
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
masă se revărsau aromele mult râvnite de oricine ale străinătății. A venit Moșul!... a strigat femeia, în timp ce răsturna conținutul sacoșei pe masă. Privind-o, m-am întrebat intrigată în gând „De ce nu le lasă în sacoșă?” Cafea, țigări Kent, săpunuri Fa, ojă, șampoane, deodorant, mirodenii pentru cârnați, arome pentru cozonaci, ciocolată și bomboane învelite în staniol de diferite culori care îți luau ochii. La puțin timp, a intrat pe ușă neamțul. Era un bărbat înalt, blond, destul de urât. Părea ciolănos și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Așa e, dar prefer să nu fac chetă la vecini. (Acceptă adevărul și folosește tehnica "discului stricat". ) STAN: De ce nu vrei s-o faci, Gen. Nu înțeleg. GEN: Știu că pentru tine pare ciudat, dar mai degrabă, nu. (Acceptă dreptul fa opinie al celui care critică și folosește tehnica "discului stricat". ) STAN: Nu prea dai impresia că-ți pasă de aproapele tău, Gen. GEN: îmi dau seama de ce crezi asta, dar prefer să nu fac chetă la vecini. (Acceptă dreptul la
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
aici s-a născut Preafericitul. El a scutit de taxe satul Lumbīnī și n-a cerut decât a opta parte din roadele pământului”. Alte descoperiri din 1898, 1909 și 1913-1914, completează povestirile a doi pelerini care au vizitat locurile, chinezii Fa Hien (între 399 și 414) și Hinon Zang (între 629 și 645). Cel din urmă menționează chiar stâlpul din Lumbīnī. Inscripția făcută de un discipol, cam la 230 de ani de la moartea lui Buddha, când tradițiile erau încă foarte vii
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
conducerea sa, Sindicatul Ziariștilor din București îi solicită lui Nicolae Iorga o succintă Istorie a presei românești care apare în 1922, Constantin Bacalbașa semnând o retrospectivă despre Ziaristica română din zilele noastre, în care face o constatare cam unilaterală, în fa voarea presei de strictă informație: „Ziarul a apărut pe lume nu dintr-o nevoie culturală și dintr-o nevoie sufletească, ci numai pentru a îndeplini o funcțiune utilita ristă. Ziarul a fost deci de la început nu un răspânditor de idei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
București, 2007, 350. 306 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001, 474. 307 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 527. 308 Gavril Niac, Alimentație, nutrienți, alimente (Știința alimentației, tehnologii culinare, Editura EMIA, Deva, 2004, 20-21. 309 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 22. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 122 în soluție apoasă coexistă în echilibru α-D-glucopiranoza și β-D-glucopiranoza care trec una în cealaltă prin intermediul formei aciclice
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
sub denumirea de fructoză și este cel mai dulce dintre zaharuri [1] solubilitatea fructozei în apă este foarte bună; este de mai bine de două ori mai dulce decât zaharoza (cercetări mai noi indică date mai modeste) [5] 311 Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 18. 312 Ficatul asigură și rezerva de vitamine și de oligoelemente, vitamina A pentru mai multe luni, vitamina D pentru 1-2 luni, vitaminele
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
D, Foamea și sațietatea, în Perețianu D, Poiană C, Onose G (sub redacția), Echilibrul energetic și obezitatea, Editura ALL, 2009, 97-119. 21. Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală, București, 2001. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 157 22. Schneider FA, Ardelean A, Moș L et al, Biologia alimentației și alimentația fiziologică, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008, 22. 23. Wiston LM, La biologie de l’abeille, Frison-Roche, Paris, 1993, 282. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 158 LĂPTIȘORUL DE MATCĂ CARACTERISTICI FIZICO
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
ăți i Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an țele ca re fa vo riz ea ză ap ar iția ri sc ul ui Re sp on sa bi lu l cu g es tio na re a ris cu lu i Ri sc in er en t St ra te gi a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
16 0 Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an țele ca re fa vo riz ea ză ap ar iția ri sc ul ui Re sp on sa bi lu l cu g es tio na re a ris cu lu i Ri sc in er en t St ra te gi a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
iliz ări re su rs e fin an cia re Go l d e re su rs e Si st em in fo rm ațio na l in co m pl et . L ip sa ev id en tă a fa ct ur ilo r ex ig ib ile în ca dr ul p er io ad ei Ma na ge ru l fin an cia r co nt ab il M R M· R Tr at ar ea ris cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
19 3 19 3 R E G IS TR U L R IS C U R IL O R Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu ril or Ci rc um st an țele ca re fa vo riz ea ză ap ar iția ri sc ul ui Re sp on sa bi lu l c u ge st io na re a r isc ul ui Ri sc in er en t St ra te gi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ăți i Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an țele ca re fa vo rize az ă ap ar iția ris cu lu i Re sp on sa bi lu l c u ge st io na re a ris cu lu i Ri sc in er en t St ra te gi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
22 9 Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an țele ca re fa vo rize az ă ap ar iția ris cu lu i Re sp on sa bi lu l c u ge st io na re a ris cu lu i Ri sc in er en t St ra te gi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pr oc ed ur i 6. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m on ial . Bi ro ul d e p lăți Pl at a î n te rm en și c or ec tă a fa ct ur ilo r În tâ rz ier e î n pl ăți și p lăți er on at e Li ps ă in di ca to ri de re zu lta te pe nt ru ob iec tiv e
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
iliz ări re su rs e fin an cia re Go l d e re su rs e Si st em in fo rm ațio na l in co m pl et . Li ps a ev id en tă a fa ct ur ilo r ex ig ib ile în ca dr ul pe rio ad ei Ma na ge ru l fin an cia r co nt ab il M R M· R Tr at ar ea ris cu ril
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
CHIRURGICAL Este indicat la IM cronică severă, organică [4]: - la bolnavi simptomatici cu FEVS >30% și ESD <55 mm, - la bolnavi asimptomatici cu disfuncție VS (ESD>45 mm și/sau FEVS <60%), - la bolnavi asimptomatici cu funcție VS menținută, cu FA sau hipertensiune pulmonară (pAPs >50 mmHg la repaus), - la bolnavi cu disfuncție severă de VS (FE<30% și/sau ESD> 55 mm) refractară la tratament medical, cu mare probabilitate de corectare chirurgicală durabilă și comorbiditate redusă, - la pacienți asimptomatici cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
pentru corn, vioară, două viole și violoncel de Mozart, avându-l ca solist pe Bruno Schneider, astăzi profesor la Conservatorul din Geneva și Școala de muzică din Freiburg im Brisgau și de un excepțional interpretat cvartet beethovenian Op. 59, în fa major, primul din seria cvartetelor Razumowsky, cum au rămas în istorie după numele prințului cărora le-au fost dedicate. Nu numai prezența Cvartetului Belcea mă face să vorbesc despre acest Festival de muzică de cameră, organizat de unicul cvartet elvețian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
e sento la sua voce e quella di Telemaco bambino" (p. 57), ceea ce o surprinde pe Penelopa care nu și-l imaginase niciodată pe Ulise melancolic. 215 "Ho parlato del vagabondaggio in terre lontane come di un vizio esecrabile che fa dimenticare la casa e gli afferi" spune Penelopa (p. 106). 216 "Chi potra mai restitturmi gli anni che gli dei mi hanno sottratto? [...] Non ritrovero mai piu il tempo perduto e l'ampore tenuto vivo solo nella memoria. Me la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
condițiile unui învățământ diferențiat, în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor. Activitatea diferențiată asigură participarea activă a elevilor în procesul de asimilare de noi cunostințe, un ritm propriu, individual de lucru, stimularea interesului pentru învățătură, crearea unei atitudini pozitive fa ță de muncă. În condițiile învățământului românesc actual, activitatea diferenț iată prezintă următoarele particularități : * se desfășoară în condițiile organizării procesului de predare - învățare, pe clase și lecții; * cuprinde întregul colectiv de elevi vizându-i atât pe cei care întîmpină dificultăți
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]