3,990 matches
-
alcaline. ... – habitate de stâncării și peșteri: versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, peșteri închise accesului public; ... – habitate de pădure: păduri ripariene mixte, păduri balcano-panonice de cer și gorun, habitate de vegetație forestieră, vegetație de silvostepă, păduri dobrogene de fag etc. ... Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizează zona Dobrogei de Nord, determină existență unui număr mare de specii de floră și faună sălbatică, multe dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate. În conspectul florei Dobrogei se enumeră 1770
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
lungul crestei Făgărașului, insular pe culmea principală a Iezerului. Urmează, podzolurile și solurile podzolice brune, care ocupă suprafețe întinse. Pe un areal larg se întind solurile brune acide, specifice pajiștilor subalpine. În etajul pădurilor de rășinoase și de amestec cu fag, solurile devin mai evoluate, având un profil mai profund și mai complex. Solurile brune acide montane de pădure și solurile podzolice montane sunt dezvoltate sub pădure sau parțial sub pajiști secundare. În partea inferioară a munților și pe muncelele aflate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Alnus incana și Alnus glutinosa, cel mai adesea separat dar și în amestec. Gradul de închidere al coronamentului este variabil: 70-100%, în funcție de vârsta arboretului. Diseminat pot să apară și alte specii de arbori: paltin de munte (Acer pseudoplatanus), fag (Fagus sylvatica), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), ulmi (Ulmus minor, Ulmus laevis). În luncile din zona de deal și câmpie se pot forma local și biocenoze dominate de salcie albă (Salix alba), salcie plesnitoare (Salix fragilis) sau chiar plopi (Populus
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
din toți Carpații României, în etajul boreal, mai puțin frecvent în Carpații Occidentali. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, boreale. Stratul arborilor, compus exclusiv din anin alb (Alnus incana) sau cu puțin amestec de molid (Picea abies), brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica), la altitudini mai mici anin negru (Alnus glutinosa) ș.a.; are acoperire de 80 - 100% și înălțimi de 15 - 25m la 50 de ani. Stratul arbuștilor lipsește sau este slab dezvoltat, compus din Salix triandra, Corylus avellana, Lonicera xylosteum
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
din treimea superioară a Sit-ului, atât pe valea Brătiei cât și pe cursul superior al Brătioarei. Fenomenul a survenit în zone amplasate într-un cadrul general caracterizat de doborâturi puternice de vânt în anii anteriori (2017-2018), la arboretele de fag și amestec de fag cu rășinoase limitrofe Sit-ului. Zonele din tipul de habitat 91E0* afectate de gradația defoliatorilor vor fi atent și permanent monitorizate pentru o gestionare eficientă a situației și pentru a fi posibilă adoptarea în mod oportun
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
Sit-ului, atât pe valea Brătiei cât și pe cursul superior al Brătioarei. Fenomenul a survenit în zone amplasate într-un cadrul general caracterizat de doborâturi puternice de vânt în anii anteriori (2017-2018), la arboretele de fag și amestec de fag cu rășinoase limitrofe Sit-ului. Zonele din tipul de habitat 91E0* afectate de gradația defoliatorilor vor fi atent și permanent monitorizate pentru o gestionare eficientă a situației și pentru a fi posibilă adoptarea în mod oportun de decizii privind intervenția
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
pădurilor mature de foioase, cu mulți arbori bătrâni, dar poate fi prezent și în păduri mixte. Pădurile de foioase sunt populate doar când se situează în apropierea unor habitate optime. Cele mai mari densități ale populațiilor sunt în pădurile de fag și de stejar, cu un procentaj ridicat de arbori bătrâni, scorburoși. Poate fi observat vânând și deasupra pășunilor cu arbori, mai ales dacă aceste habitate sunt situate în apropierea unor păduri. Zboară la lizieră, pe drumuri forestiere, uneori și pe
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
dealurilor; ... – cernoziomuri algice și cernoziomuri gleice - la poalele dealurilor; ... – rendzine și soluri aluviale - la câmpie. ... La nivelul spațiului hidrografic Buzău-Ialomița se disting următoarele unități zonale bioclimatice: – Habitate de pădure: ( ) etajul subalpin; ( ) etajul montan de molidișuri; ( ) etajul montan de amestecuri de fag cu rășinoase; ( ) etajul montan - premontan de făgete; ( ) etajul deluros alcătuit din gorunete, făgete și gorneto-făgete; ( ) etajul deluros de cvercete (gorun, garnită, cer și amestecuri dintre acestea) și șleauri de deal; ( ) etajul deluros de cvercete cu stejar; ( ) câmpia forestieră; ( ) lunca. ... – Habitate
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
zăpezi colorate. Apar peste tot elemente telurice, împletite sinergic cu elementele cosmice, ca dovadă a simbiozei eului existențial cu aspirațiile înalte ale eului poetic. „Un semn/ al sfârșitului/ e-acest ger de sticlă/ aș desena cu el/ o pădure de fagi/ de parcă niciodată/ n-a nins atât de alb/ cu arbori/ înghețați ... ” (Gerul de sticlă, pag. 49). Iată „culorile” pastelurilor sale: „verdele plantei”, „gerul de sticlă”, „arbori înghețați”, „timp gri și fum”, „fumul pădurilor, „șoapta ochilor”. Amestecate în clepsidra timpului, aceste
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
E toamnă, încă, multă-n calendar, Octombrie, încet, abscons se stinge. Decoru-i monoton și ruginiu, Bizare constelații zboară-n noapte, Orașu-mi pare tainic și pustiu.... Din suflete răzbat suspine, șoapte. Văd vârfuri ce străpung neabisal, Sus, la " Pădure ", se sărută fagii, Mă bântuie din nou un vis veral... Cu ochii verzi și buze dulci ca fragii. Se-mperechează frunze pe alei, Un ultim gest de clorofile-amoruri, Cu iz de mentă și miros de tei, Mă prăbușesc într-ale mele doruri... Privesc cum
SOMNUL ORAŞULUI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344397_a_345726]
-
mi-ai cântat nici de-on ban./ Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
născut iubirea". Sau "Lăstunul". Sau.... Această carte minunată stă sub semnul identificării în spațiu și timp, e viața însăși. Este o autoinițiere atât de necesară măcar odată în viață: " Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coada, umilinței, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos." Așa este: o carte-drum
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
pe care nu știu încă să spun ce ar însemna el pentru mine. Vreau să-l văd, cum apare. Ce chip are? O fi frumos? Are asemuire cu ceva? Drumul meu trece printr-o pădure bătrână de stejari și de fagi. Se aud copacii scârțâind din toate încheieturile, precum articulațiile unui bătrân pensionar așezat din zorii zilei la coadă, să-și primească pomana: punga cu făină, orezul și puiul injectat cu apă, ca să arate mai frumos. Știu comercianții cum să-l
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cap. 1 Nuntă îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie, în nicio iarnă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
care le traversa cu apele sale cristaline și repezi. Casa lui Gligor Creangă era situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de un ciot de copac rupt din cauza furtunii și privea atentă spre pădure, ascultând freamătul stejarilor și fagilor și ciripitul vesel al păsărilor de printre ramurile pomilor. Nu bănuia că aceasta a fost foarte atentă la tot ce s-a discutat despre ea, și că doar mima indiferența. Gligor se uitase pe furiș la ea și i se
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Creangă (,, Povești și amintiri”; ,,Amintiri din copilărie”¸ ,,Un bulgăre de humă” - film, scenariu de Mircea Radu Iacoban regie de Nicolae Mărgineanu, 1989 - călugărul bâlbâit), Ion Druță (,,Păsările tinereții noastre”- Pavel Rusu; ,,Sfânta sfintelor ”- Călin Ababei), Francisc Munteanu (filmul ,,Pădurea de fagi” - dispecerul Stoica, 1987), Strindberg (,,Dansul morții”-Edgar) ș.a. Dar mai ales Guliță din filmul ,,Coana Chirița” (1986) regizat de Mircea Drăgan, în care a jucat alături de monștrii sacri ai cinematografiei românești (Dem Rădulescu, Draga Olteanu Matei, Ileana Stana Ionescu, Jean
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
o balalaică aprinsă de o fată Se tângui în tril de rândunici... Va-ncepe alt război cu o armată De oameni preschimbați chiar în furnici. NOVÎI BERLIN Munții lui Iancu - verdea cazemată: Un fel de nou Berlin cu porți de fag Unde se-nalță al Bihării steag Spre care a pornit Roșia-Armată; în raniți - dinamita concentrată: Când rusul dă-n Băița c-un toiag Din milenar uranic sarcofag Țâșnește apa morții-ntunecată. Și intră-n mină șerbii ce-au schimbat Brădia
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
de bal.../ Frunze ce-o să moară mâine sub copitele de cal/ Azi valsează brumărite, geamăt, patimă, balans.” (Ultimul vals). Sau, spre evidență, fie și ultimele strofe din poezia Suntem copaci, suntem păduri: „copaci-păduri, păduri-copaci/ lemne de foc din trunchi de fagi/ în toamna vieții prea săraci/ doar rumeguș golit din saci// suntem copaci, vom fi păduri/ ecou venit din mii de guri/ nedefrișați de foc... sătui/ să stăm sub blana lupului// suntem păduri, vom fi mister/ cu rădăcini înfipte-n cer
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
să se joace. Versurile cântecului sunt edificatoare în acest sens, când autoarea se afla încă la vârsta întrebărilor asupra evoluției cursului normal al vieții și al lumii. "Frunzuliță rugi de mure, Mă dusei iar în pădure Și-ntrebai frunza de fag, Ce mi-e mie-n lume drag? De ce codrul înfrunzește, De ce omu-nbătrânește, De ce soarele apune, De ce-i dragoste pe lume.".... În timpul liceului, școala a trimis-o să participe la toate manifestările artistice din genul "Cântarea României", trecând prin fiecare fază
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
faci cruce În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră ... Ce dure-s pantele spre cer: suișuri Spre al credinței foc nestins în vatră ... În vremi păgâne pe această limbă ... În
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
râului, Primăvara în roua căzută din frunze, Case din lemn își spală ferestrele, Nestatornice ochiuri în nopțile de veghe. Când trifoiul decide vara, Când pentru răcirea fontelor solare De la brâul zilei Mama aduce apă de la fântână În cumpenele donițelor de fag, Doi ochi ai mei, doi umeri ai mei, Lăsați-vă-n aripile primului vânt Care merge spre casa Unde mama, cu mâna dreaptă-a surorii mele, Gătește sub cumpăna zilei Pentru întoarcerea mea abia licărind, Un dor al ei. II
AŞTEPTARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343684_a_345013]
-
este de tip central - europeană alcătuită din foioase și pajiști naturale. În zona munților puțin înalți, pe dealuri și podișuri, în covorul vegetal se întâlnesc păduri de foioase dispuse în subetaje, în funcție de scăderea altitudinii (amestecate cu conifere, de fag și de stejar). Aceste păduri cu extinderi diferite (areale tot mai reduse către exterior) exercită influențe regularizatoare diferențiate asupra scurgerii. La extremitatea estică și sud-estică a spațiului hidrografic administrat de A.B.A. Siret și în Câmpia Șiretului inferior (parte a Câmpiei
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294123]
-
Nu ating starea chimică bună 112 83 - 18 5 6 112 - Biodiversitatea zonei riverane fluviului Dunărea pe sectorul românesc este foarte bogată, datorită unui mozaic de habitate diferite, dezvoltate pe o geomorfologie variată. Vegetația lemnoasă este reprezentată de păduri de fag, gorun, în amestec cu alte specii de foioase, cătina roșie, stejar pufos, cer, gârniță, arțarul tătăresc, păducelul, lemnul câinesc, măceșul, etc. În lunca Dunării se întâlnesc păduri aluviale, cu o importanță ecologică deosebită, de arin negru, frasin, salcie, plop, mojdrean
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]