54,110 matches
-
mai bun. Asta e așa rar... În sfârșit, vei vedea, Clara, vei vedea; faptul e să te decizi și să-i faci să se hotărească, pentru că așa nu putem sta. Rezolvă-te odată și joacă curat. Așa e... Asta e fapta ta și tu ești cea care decide. Problema e că îți spun și lăsând-o aici expusă, iese. Fata izbucnește în plâns, invadată de o imensă rușine. O crede o fetișcană, o cocotă? Intră mama și atunci Clarita se așează
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
s-a împlinit dreptatea cerută de zei. Eroul ezită însă să o ucidă pe cea care ia dat viață, dar Pilade intervine și-i amintește că are o datorie față de Apolo. Corul intonează cântece de bucurie, dar Oreste, cutremurat de fapta sa, va fi cuprins de groază în fața cadavrului mamei sale. Eriniile, zeițele răzbunării își fac apariția și chinuie pe vinovat. Acțiunea lui Oreste este o crimă odioasă; acest act i-a fost 39 însă impus de Apolo și el nu
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
ființei umane. Furiile care-l urmăresc pe vinovat simbolizează remușcarea lui pentru uciderea mamei, remușcare ce constituie sancțiunea sa cea mai aspră, e o suferință care-l purifică, îl înalță și, în cele din urmă, îi dă dreptul la reabilitare. Fapta lui Oreste are o dublă semnificație: nu este doar un gest de răzbunare, ci și de eliberare, căci corul, care reprezintă poporul grec, își exprimă bucuria de a fi scăpat de domnia despotică a perechii criminale; astfel, fiul reginei devine
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
lui Agamemnon. Nararea faptelor (versurile 530 - 534Ă este redusă la extrem și reamintește sacrificarea Ifigeniei de către tatăl ei, la Aulis. Se iau apoi în discuție rațiunile invocate pentru a justifica sacrificiul (versurile 534 - 545Ă. Concluzia duce la condamnarea clară a faptei lui Agamemnon, „tată smintit și criminal” (versul 546Ă, încheindu-și perorația pe aceaași idee de justiție. După discursul de acuzare al Clitemnestrei, Electrei îi revine sarcina de a pronunța o apărare a tatălui ei (versurile 558 - 609Ă, într-un lung
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
necunoscător al evenimentelor petrecute acum 2000 și ceva de ani în urmă, care pentru el nu mai semnifică nimică. În acest sens, semnificativă este și scena din piesa lui Euripide în care Castor și Pollux, frații Clitemnestrei, sunt cutremurați de fapta săvârșită. Recunosc că uciderea reginei este îndreptățită, dar condamnă în același timp împlinirea ei de către proprii ei copii. Deși arată că răspunderea îi revine zeului Apolo, le spune celor doi frați că trebuie să se supună Legii și judecății mai
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
se ascund vinovații. În Muștele Sartre dezbate, în spirit existențialist, vechea problemă a destinului uman. Modelul de la care pleacă îl constituie Choeforele lui Eschil, ce are ca personaj central pe Oreste, dar aici nu mai apare problema responsabilității eroului pentru fapta sa; autorul francez modifică sensibil intriga piesei, semnificația personajelor și motivația actelor acestora, de unde modernitatea și originalitatea operei, al cărei suport ideatic existențialist este evident. Când vine în Argos, însoțit de pedagogul său, Oreste nu este un personaj cu un
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de aceea refuză să-și ia măsuri de apărareă, un Jupiter cinic, mulțumit de crima rentabilă, ce i-a adus supunerea poporului (un Jupiter coborât de pe soclul divină și un Oreste liber, ieșit de sub tutela zeilor, gata să și asume fapta - iată noua viziune pe care o propune Sartre asupra personajelor sale. În această stare de spirit se comite crima, după care Oreste și Electra se retrag în templul lui Apolo; dar, în timp ce tânărul se simte în sfârșit liber și împăcat
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
dragă, nu trebuie să ai rețineri față de mine. JENI: Mai ales că... Eu am pus otravă de șobolani în cafea. MINISTRUL: Tu? JENI: Da. Nu mai suportam să fiți umilit. Am făcut-o pentru dumneavoastră. MINISTRUL: Ce? Cafeaua? JENI: Nu, fapta. MINISTRUL: Fapta? Putem s-o numim "crimă"? JENI: Cred că da. Dar numai între noi. Față de ziariști e mai bine s-o numim altfel. MINISTRUL: Ai comis o crimă pentru mine. Ah, Venera! Dar nu trebuia. JENI: N-am suportat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
trebuie să ai rețineri față de mine. JENI: Mai ales că... Eu am pus otravă de șobolani în cafea. MINISTRUL: Tu? JENI: Da. Nu mai suportam să fiți umilit. Am făcut-o pentru dumneavoastră. MINISTRUL: Ce? Cafeaua? JENI: Nu, fapta. MINISTRUL: Fapta? Putem s-o numim "crimă"? JENI: Cred că da. Dar numai între noi. Față de ziariști e mai bine s-o numim altfel. MINISTRUL: Ai comis o crimă pentru mine. Ah, Venera! Dar nu trebuia. JENI: N-am suportat să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să-mi spui, sunt ca și tatăl tău, nu-ți fie frică. Ce crimă, tovarășul Rogoz? Totul e imaginar. Dacă lucrurile s-ar fi petrecut În realitate, am fi știut, am fi aflat din ziare, de la oameni, o astfel de faptă nu trece neobser vată În orașul nostru. — Așa e, dom’le, nici eu nu am auzit nimic, a zis cu hotărâre Tronaru. — Și dacă n-ai auzit dumneata Înseamnă că nu s-a Întâmplat? l-a contrat Costel Costan. Cine
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
dreptatea și pe semenii săi. Se spune că în România, dacă s-ar pune un paznic lângă fiecare individ pentru ca acesta să nu facă ceva ilegal, după cel mult 24 de ore, paznicul ar fi corupt și ar săvârși o faptă imorală sau ilegală, împreună cu cel pe care a fost pus să-l păzească. Dincolo de aspectul ilar al unei eventuale asemenea situații, imoralitatea din societatea noastră se datorează și lipsei de asumare a legii sociale, asumare care într-un stat reprezintă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
respectată, care obligă conștiința omului chiar și acolo unde nu există o lege socială. Cu privire la acest aspect, Sfântul Apostol Pavel, în epistola către Romani 2, 14-15 subliniază că: “Păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii... Ceea ce arata fapta scrisă în inimile lor, prin mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor”. Iată că prin vorbele Sfântului Apostol Pavel transmise spre veșnicie, este deslușit adevărul potrivit căruia conștiința este dumnezeirea dăruită fiecăruia dintre noi, din momentul unic și sublim al
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
descoperirea infracțiunii producerea rezultatului. (2) Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracțiune, se aplică pedeapsa pentru această infracțiune.” În practica judiciară, desistarea este foarte rar întâlnită. Indivizii care plănuiesc în amănunt săvârșirea unei fapte sunt, de regulă, însoțiți și ajutați de alți decerebrați cu aceeași configurație mentală și care au un singur scop comun: finalizarea în condiții optime a infracțiunii, fără a fi prinși. În toate cazurile de infracțiuni cu un grad ridicat de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
o vor face. Alături de autor, coautor și participanți, Codul penal arată că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, calitatea de infractor o poate avea și un eventual instigator. “Instigator este persoana care, cu intenție, determină o altă persoană să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală” (art. 47 C. pen.). Pentru întrunirea elementelor constitutive ale unei infracțiuni, Codul penal subliniază obligativitatea existenței elementului de intenție, care, la rândul său, îl subsumează pe cel al interesului ca o altă persoană să comită o
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
2 ani. (2) Există recidivă și în cazul în care una dintre pedepsele prevăzute în alin. (1) este detențiunea pe viață. (3) Pentru stabilirea stării de recidivă se ține seama și de hotărârea de condamnare pronunțată în străinătate, pentru o faptă prevăzută și de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost recunoscută potrivit legii. Art. 41 Condamnări care nu atrag starea de recidivă La stabilirea stării de recidivă nu se ține seama de hotărârile de condamnare privitoare la: A
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pedeapsa închisorii”. Starea de recidivă se referă la acele persoane care, odată condamnate la pedeapsă închisorii cu executare, în penitenciar își desăvârșesc aptitudinile, devenind adevărați specialiști “în branșă”. Indivizii în cauză, nu numai că pe parcursul ispășirii pedepsei nu regretă săvârșirea faptei, ci revin în societate cu hotărârea fermă de a săvârși o nouă infracțiune cu convingerea că, de această dată, nu vor mai fi prinși. Întrucât situațiile ce vor prezentate pe parcursul capitolelor următoare, au o complexitate deosebită, iar în formularea lor
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
au studii de specialitate, voi prezenta în detaliu anumiți termeni și câteva expresii de strictă necesitate, astfel cum sunt definite de Codul penal românesc, în vederea unei aprofundări depline a analizei Decalogului prin prisma Codului Penal românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
românesc, în vederea unei aprofundări depline a analizei Decalogului prin prisma Codului Penal românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
românesc. “Art. 17 Vinovăția (1) Fapta nu este prevăzută de legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
legea penală dacă nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
forma de vinovăție cerută de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
de lege. (2) Vinovăție există când fapta este comisă cu intenție, din culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; B) nu prevede rezultatul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
culpă sau cu intenție depășită. (3) Fapta este săvârșită cu intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; B) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. (5) Există intenție
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
intenție când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte; B) prevede rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; B) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. (5) Există intenție depășită când fapta constând într-o acțiune sau inacțiune intenționată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârșită din culpă când făptuitorul: A) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; B) nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. (5) Există intenție depășită când fapta constând într-o acțiune sau inacțiune intenționată, produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului. (6) Fapta constând într-o acțiune sau inacțiune constituie
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]