2,688 matches
-
reprezentări ale mitologiei românești, opere de artă magică și, în același timp, „hieroglife de piatră” a căror simbolistică e corelată cu motive din basme și descântece din folclorul literar autohton. Ca și în interpretările versificate ale monedelor geto-dacice din Scripturile, fascinația provocată de vârstele primordiale încinge imaginația artistului, care, la rândul ei, provoacă speculația eseistului, atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce se dovedesc etape gândite ca și cum evoluția sa însăși i-ar sta la îndemână în acest scop, lirismul
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
și infidelă. Oricât nu e un sentimental, o undă de poezie șerpuiește printre generoasele suveniruri. Voluptatea amintirii se împletește cu plăcerea de a povesti, stimulată de toată paleta pitorescului balcanic. Sunt evocate, cu o luxuriantă plasticitate a descrierilor și cu fascinație, o călătorie de la București la Iași, epoca domniei lui Caragea, cu Bucureștii pustiiți de ciumă, mișcarea pandurilor lui Tudor și a eteriștilor, secvențe din pregătirea revoluției de la 1848. G. pare că se lasă în voia amintirilor, urmărindu-le meandrele după
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
apelează din nou la forma fixă, încălcând însă regula la nivelul versului, diversificând metrica, oscilând între dodecasilab și monosilab. În Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi (1985) revine motivul somnului, poetul retrăiește acel „dor de spații închise”, dar și fascinația lumilor celeste, evocând cu o naivitate bine simulată lumea copilăriei. Antologia Poeme (1986) e tipărită postum. Într-un ciclu de inedite, meditația asupra timpului necruțător se înfățișează ca o premoniție a trecerii în neființă. Ciclul 1907 - epopeea țărănească nu se
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
sub semnul tentativei de a izola, dincolo de fenomenal, sensul pur, adevărul ultim al lucrurilor: „Prin parametrii severi ai lucrurilor / iată sensul lucios / intimul sens ca o zăpadă / sensul pur și deplin / flecărind.” Tentativa e amânată însă de multe ori de fascinația formulărilor surprinzătoare, care întorc poemul din drumul către semnificații, pentru a-l antura pur și simplu decorativ. Chiar și atunci când poezia ia forma concentrată a unor panseuri asupra existenței, intenția reflexivă este deseori uzurpată de aceeași ispită a imaginii rare
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
dintre o realitate interioară agitată, nonconformistă și o lume dinamică, brutală, copleșitoare, căreia, dincolo de aparențele ce țin îndeosebi de contingent, i se deslușesc forțele, dimensiunile cosmice. Și aici, și în volumele următoare există rezonanțe din Lucian Blaga; e vorba de fascinația misterelor lumii, de retorica tăcerii, de „culmea aspră a tăcerii”, de trufia nedisimulată a celui care se vede întemeind și întrebând lumea prin cuvânt. Specific este faptul că această trufie nu aparține demiurgului, ci truditorului încăpățânat care ară țarina poeziei
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
din cei mai de seamă romancieri români contemporani: Marin Preda (Delirul), Constantin Țoiu (Galeria cu viță sălbatică și Obligado), Gabriela Adameșteanu (Dimineață pierdută), Sorin Titel (Melancolia), Augustin Buzura (Orgolii, Refugii ș.a.), Laurențiu Fulga (E noapte și e frig, seniori și Fascinația), Mircea Ciobanu (Istorii), Eugen Barbu (Săptămâna nebunilor și Ianus), Dana Dumitriu (Prințul Ghica), Fănuș Neagu (Scaunul singurătății), Bedros Horasangian (Sala de așteptare) ș.a. La acestea se adaugă fragmente de roman, nuvelele și schițele altor prozatori, între care Norman Manea, Bujor
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
CL, 1977, 9; Constantin M. Popa, „America ogarului cenușiu”, R, 1977, 9; Aurel Șorobetea, Secțiune în societatea americană, ST, 1977, 9; Zaciu, Alte lecturi, 269-276; Popescu, Cărți, 144-146; Cristea, Faptul, 273-277, Virgil Podoabă, „Cauze provizorii”, F, 1984, 8; Eugenia Tudor-Anton, Fascinația cotidianului, VR, 1984, 9; Mircea Iorgulescu, Starea de călătorie, RL, 1986, 23; Marian Papahagi, Spre Mediterana, TR, 1986, 26; George Pruteanu, Diferite, CL, 1986, 6; Ioan Holban, Când ficțiunea poate fi realitate, CRC, 1986, 28; Corina Ciocârlie, Călătoria ca basm
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
o poveste de dragoste (tratată excesiv romanțios), dar și ca roman mitic cu irizații mistice. Într-un grup de intelectuali snobi își fac apariția „zeii păgâni” Fausta și Konstantinos, ființe semifantastice și iluzioniști ai proiectării temporalității, în care se concentrează fascinația romancierei pentru timpul-clepsidră, deturnabil spre trecut sau proiectabil spre mitologic. Ei joacă rolul de catalizatori ai metamorfozelor sufletești suferite de „cei aleși”, lingvista și romanciera Maria și esteticianul Vizanti, între care ajunge să se țeasă, printr-un intermezzo livresc, o
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
figura lui Ulise, împletește analiza textelor homerice cu „filarea” posterității personajului (la James Joyce, Jean Giraudoux sau Eyvind Johnson, de pildă), comparatismul cu problematizarea etică și erudiția cu decolările ficționale (capitolul final imaginează chiar un ipotetic solilocviu al lui Odiseu). Fascinația homerică se observă și în Orbul și dintele de aur (2002; Premiul Asociației Scriitorilor din Arad), un „roman” compus din douăsprezece „cânturi”, unde protagonistul, părintele Gavrilă/Iosif, este orb și se întoarce acasă după douăzeci de ani. Proiectată pe fundalul
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
o duce pe Ana cu vorba. Tot romanul e rememorarea dintr-o perspectivă feminină fantasmagorică a unei aventuri amoroase cu aspecte patologice. Puterea miraculoasă a medicului, prin care Ana Stavri spera să își recapete darul pierdut de a scrie, explică fascinația, nu și nedomolita, bolnăvicioasa atracție sexuală. Dezamăgitoare literar e semnificația limitată a supliciilor sufletești ale Anei, cu efecte fiziologice dezastruoase, dar ducând la o succesiune banală de certuri și împăcări, separări „definitive” și recuperări disperate. Inundat de eseism, Drum de
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
doar câțiva ani mai târziu, Veste bună (dramă pasională compusă pentru actrița Maria Ventura) este un text de maturitate, care a suscitat admirația lui E. Lovinescu. Piesă de atmosferă, chiar dacă nu propriu-zis „ibseniană”, cum s-a afirmat, drama mizează pe fascinația ambiguă stârnită de vitalismul - poate cam șarjat, dar cu umbririle sumbru-extatice ale fatalității etc. - al unui personaj masculin „puternic”, ce ignoră candid constrângerile moralității burgheze comune. Puțin cunoscut, nereluat pe scenă după război și publicat abia în anii ‘70, textul
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
părut o reprezentație ordinară, de rutină. Deși sala a fost plină ca un semn al unei semnificative strîngeri împreună. Lucru rar într-o comunitate atît de dezbinată ca aceea a noastră de la Sydney. Încă o dată am fost martorul atracției și fascinației iraționale pe care le exercită teatrul. El poate alunga, fie și doar pentru cîteva ore, acreala din noi, balastul cotidian, dezbinarea. După spectacol, românii-australieni își schimbau cărți de vizită, zîmbete, impresii, așteptînd să stea de vorbă cu actorii de la Nottara
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
puternic marcată, sculptorul manifestă o grijă halucinantă pentru vibrația detaliului, pentru articularea modulilor, pentru sonoritatea formei, în ansamblul său, sub impactul unghiului de privire sau sub acela, impalpabil, al luminii. Brâncușianismul lui Jacobi stă în puritatea expresiilor sale și în fascinația, aproape magică, față de suflul adînc al materiei activate și de viața autonomă pe care aceasta o dobîndește prin armonia celestă a componentelor sale. Dar dincolo de formele individuale, de lucrările sale obiect, artistul visează lumi integrate, retroversiuni edenice sau provocări dadaiste
O sculptură în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15005_a_16330]
-
așa cum s-a întâmplat cu regimurile comuniste în genere. Jocul ideilor generale, care supun realitatea concretă unui proces universalizant și tiranic, exercită asupra lui Chindriș (ca și asupra lui I., cel care își apără crezul politic marxist în eseuri) o fascinație fără ieșire, căreia îi sunt sacrificate, de cele mai multe ori, valorile solidarității umane. Îi este opus, în monologul Olgăi, fostul soț al acesteia, Petru, homo aedificator, cel care știe că reconstrucția omului trebuie făcută în limitele umanului, astfel încât să fie evitată
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
din mediile cele mai umile ale societății, Ion Lumei, zis Piticu, șeful speculanților dintr-un oraș din Ardeal, este prototipul gangsterului autohton, crud, violent și lipsit de scrupule, care exercită asupra avocatului Paul Dunca (un alter ego al autorului), o fascinație morbidă. Opera lui I. este întregită de două volume de eseuri, Radicalitate și valoare (1972) și Pro domo (1974), în care autorul abordează subiecte dintre cele mai variate, de la poezia lui Rimbaud la lectura critică a operelor de tinerețe ale
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
discuție și au fost reproduse cu ocazia editării unor antologii, în România și în Germania. De unul dintre poeții din constelația avangardei - Gellu Naum - L. s-a ocupat și mai tarziu, alcătuind volumul de transpuneri Zähne von Worten zermalmt (1983). Fascinația straniului o determina să abordeze proza românească, bunăoară românul Ciuleandra de Liviu Rebreanu (cartea a apărut în versiunea germană cu titlul Madeleine, 1975). Franchețea tonului din românul Serenada la trompeta al colegei de generație Sânziana Pop o cucerește pe traducătoare
LATZINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287752_a_289081]
-
figuri marcante ale geniului francez, de la Fr. Villon și Fr. Rabelais la Paul Valéry și Marguerite Yourcenar. Interviurile și convorbirile adunate în volumele Lumea de mâine, Orizonturi spirituale și Lumea de azi, subtile anchete psihologice, își află motivația profundă în fascinația pe care o exercită asupra autorului „personalitățile accentuate”, în sentimentul reconfortant al participării la conturarea efigiei spirituale a unei epoci. Autorul lor e un umanist cu apetituri enciclopedice și nostalgii transdisciplinare. SCRIERI: Proces, București, 1935; Thanatos, București, 1936; ed. pref.
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Poporul român nu a fost compus numai din răsculații de la 1907. El avea o clasă mijlocie, urbană și rurală, pe care se baza întregul eșafod al statului și care a fost capabilă să mute granițele țării pe vechile ei albii. Fascinația cărții, nebănuită din titlu, emană din evocări. Dincolo de descoperirea unui oraș în plină efervescență politică, economică, dar mai ales literară, cititorul va descoperi biografii pline de interes și surprize, chiar unele amănunte în premieră, despre care nu s-a scris
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
la nivelul literei, față de cea franceză. Monografia de față a fost redactată în același timp cu Manualul de anticristologie, apărut în 2002, la Editura Polirom. Cele două cărți formează un tot, dar fiecare își păstrează individualitatea. Cuvânt înainte Nimic din fascinația pe care o trezește mitul lui Anticrist nu s‑a schimbat cu trecerea timpului. Mentalitățile s‑au schimbat cu siguranță. Foarte puțini oameni - inclusiv creștini „practicanți” - mai cred cu adevărat în apariția, la sfârșitul istoriei, a unui personaj, pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
totodată, de o mare sensibilitate, se simte atrasă de mister, de aspectele dramatice, de momentele tensionate, dezechilibrante ale vieții. De aici, subtila explorare a conștientului și subconștientului uman sau reconstituirea unui destin colectiv marcat de nesfârșite suferințe. Prima tendință, tributară fascinației de a descoperi secretul unor acte criminale, se concretizează în romanul polițist, care nu se limitează la rigorile specifice (faptele, mobilul crimei, ancheta judiciară, probele, suspansul etc.), ci își depășesc cadrul - Cei trei „A”, Enigma din trenul de noapte (1977
SIUPIUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289713_a_291042]
-
Șuiu, Mihail Sadoveanu și toposul dacic, CRC, 1980, 8, 9; Ilie Dan, Confluențe, București, 1980, 52-79; Doina Iliasa-Frigură, Stilistica sinonimelor în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1980; Manolescu, Arca, I, 197-223, III, 110-125; Sângeorzan, Conversații, 137-152; Const. Ciopraga, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, București, 1981; Ion Vlad, Cărțile lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Păcurariu, Scriitori, I, 173-186; Piru, Ist. lit., 201-215; Ion Istrate, Dimensiunile epice ale amintirii în romanele târgurilor de provincie la Mihail Sadoveanu, DFC, 62-88; Braga, Ist. lit., 92-112
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și, în general, pentru rafinamentul artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat), aventura intelectuală, fascinația pentru muzica clasică și, în general, pentru rafinamentul artistic, fascinație dublată de una față de universul „italic”, multe fragmente având drept scenă orașele italiene și configurând o Italie idealizată, aproape atemporală, admirată cu pasiune. Opera lui S. a avut, în anii ’70-’80 ai secolului trecut, un incontestabil sens antitotalitar, a
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
palmă, București, 1979; Dragul nostru Alex..., București, 1981; Răspuns la post-restant, București, 1981; O vară de dor, București, 1983; Liliac alb în ianuarie, București, 1984; Dans în foișor, București, 1984; Furtună de mai, București, 1985; ed. (Căpitanul Rox), București, 1991; Fascinații, București, 1985; Tandrețe, București, 1986; Dimineața iubirii, București, 1987; Ochii timpului, București, 1988; ed. București, 2003; Întâlnire-n oglindă, București, 1989; Liceenii, București, 1991; Liceenii rock’n roll, București, 1992; Extemporal la dirigenție, București, 1992; Liceenii în alertă, București, 1993
SOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289807_a_291136]
-
Toate hrănite trăiesc de un spirit; prin totul străbate / Sufletul, unul, mișcând pe toate-n Întregul cel veșnic”. Această forță interioară este o potențialitate inepuizabilă. O sursă continuă de energie care alimentează totul: natură, ființe, oameni. Este forța spiritului universal. Fascinația energiilor Îl frământă și pe Faust care caută răspunsul, cercetând originea, Începuturile lucrurilor (Goethe, Faust, IĂ: La Început a fost Cuvântul. Mă și opresc. Cine m-ajută să fac pasul? Cuvântul? - Nu pot să-l prețuiesc atât de mult! Altfel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]