1,761 matches
-
arterele renale. Se prepară colul anevrismului la nivelul feței anterioare, lateral și posterior. Asigurarea pe șnur a aortei deasupra coletului este opțională, aorta putând fi clampată și fără această manevră. Se prepară ulterior aorta terminală sub anevrism, arterele iliace, și femurale în funcție de extinderea anevrismului sau a afectării arteriopatice a arterelor iliace în vederea efectuării clampajului distal. Se decide în acest moment tipul de reconstrucție necesară (aorta cu proteză tubulară sau by-pass aorto-biiliac sau bifemural), alegându-se proteza necesară. Proteza este recomandabil a
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
acesta să fie folosit doar la nevoie pentru a limita ischemia prelungită a organelor abdominale. Ca și metode de tratament chirurgical alternativ mai puțin invaziv menționăm efectuarea de by-pass extra-anatomic axilo-bifemural urmat de ligatura arterelor iliace sau chiar a celor femurale. Tromboza anevrismului la 72 de ore apare în proporție de 90%. Din păcate s-a constatat că în 10-20% din cazuri este posibilă ruptura anevrismului după acest procedeu [44, 45]. Pentru a evita acest neajuns există o serie limitată de
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
stenozante arteriale iliace comune sau externe este frecventă la pacienții în vârstă. În cazurile cu leziuni stenozante severe acestea trebuie tratate concomitent cu anevrismul abdominal, în aceste cazuri reconstrucția aortei abdominale efectuându-se cu proteză bifurcată extinsă distal până la nivel femural sau iliac. Dacă examinarea CT evidențiază prezența leziunilor calcar-aterosclerotice și intraoperator există leziuni de calcificare severe palpatoric, mai ales în cazul anevrismului aortic rupt, când nu dispunem de timp de efectuare a arteriografiei, este de preferat efectuarea by-pass-ului aorto-bifemural decât
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
informații detaliate asupra patologiei vasculare cerebrale. În acest context, imagistica prin CT angiografie și RMN angiografie se înscriu ca metode de imagistică secțională de mare acuratețe, cu posibilități de reconstrucție morfologică tridimensională de mare fidelitate. Spre deosebire de angiografia clasică prin cateterism femural aceste tehnici au marele avantaj de urmărire concomitentă, din punct de vedere morfologic, atât a structurilor vasculare cât și a parenchimului cerebral 363 și elementelor osoase, cu posibilitatea decelării simultane a leziunilor vasculare în raport cu celelalte structuri cerebrale. Reprezentarea tridimensională a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
apropiate de cele obținute prin angiografie convențională. Imaginile în format DICOM obținute sunt apoi evaluate pe o unitate computerizată. ANGIOGRAFIA SELDINGER CU SUBSTRACȚIE DIGITALĂ (DSA) [1] Angiografiile cerebrale sunt realizate în cadrul Laboratoarelor de diagnostic și terapie neurointervențională prin metoda cateterismului femural (tehnica Seldinger). Cateterizarea vasculară selectivă se face sub fluoroscopie cu ajutorul unor microcatetere și ghiduri metalice. Expunerea angiografică se face prin injectarea unei cantități de substanță de contrast iodată în artera cateterizată. Imaginile angiografice de față, profil sau diverse angulații, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
s-a restrâns, dar în același timp s-a delimitat și mult mai logic. Dacă în cazul anevrismelor intracraniene examenele computerizate pot înlocui practic examenul angiografic, în cazul malformațiilor vasculare cerebrale aceasta și-a păstrat supremația. Angiografia percutană prin cateterism femural rămâne totuși „gold standard-ul” explorării vasculare care oferă cele mai bogate informații atât asupra angioarhitecturii vasculare cât și a caracteristicilor fluxului sanguin. PATOLOGIA VASCULARĂ CEREBRALĂ. GENERALITĂȚI, CLASIFICARE SERGIU GAIVAS În grupa de patologii vasculare cerebrale sunt incluse toate modificările
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
controlaterală, necesitatea unei intervenții chirurgicale cardiace < 6 săptămâni) sau condițiilor locale (radioterapie sau intervenții chirurgicale anterioare la nivelul gâtului, paralizie de nerv laringean controlateral, traheostomă, leziuni inaccesibile chirurgical, restenozare post-endarterectomie, leziuni severe bilaterale) [15]. Sub control angiografic se puncționează artera femurală și se plasează distal de leziune un filtru de protecție. Cu ajutorul unui balonaș se predilată artera carotidă. Se introduce stentul și apoi cu ajutorul unui balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se face metodic, într-o anumită ordine, fără a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
tratamente (medicale, intervenționale, chirurgicale și/sau combinate) se recomandă alcătuirea unei scheme cu trecerea prezenței sau absenței pulsurilor în locurile de elecție menționate mai sus (scanează imaginea omului cu poziția de puls). Tehnici de palpare a pulsului: 1. Palparea arterei femurale se face în regiunea triunghiului Scarpa, sub ligamentul inghinal, examinatorul fiind situat în partea dreaptă a pacientului aflat în decubit dorsal; se palpează cu vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a membrului inferior. Absența pulsațiilor: obstrucția aortei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
fosa poplitee. Pentru a palpa artera poplitee stângă medicul se află în partea stângă a pacientului, mâna dreaptă flectează gamba iar policele stâng explorează fosa poplitee stângă. Absența sau diminuarea pulsațiilor arterei poplitee denotă ocluzie sau respectiv stenoze ale arterei femurale superficiale, comune, arterelor micului bazin sau aortei abdominale. 3. Artera tibială posterioară se palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
piciorului. Prin palpare se pot pune în evidență tumori pulsatile ale extremităților care indică prezența anevrismelor. Singurele tumori metastatice osoase care transmit pulsațiile sunt hipernefromul și carcinomul tiroidian. Tumorile vasculare cuprind și următoarele entități: a. anevrisme spontane la nivelul arterelor femurale și poplitee; b. masă pulsatilă posttraumatică în fistule arteriovenoase, posttraumatice și iatrogene; c. noduli subcutanați: periarterita nodoasă; d. hemangioame (capilar, cavernos, angiomul senil); sunt mici și plate la început cresc în dimensiuni, se ridică uneori la suprafața pielii, nu pulsează
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
volumul, amplitudinea; 3. ritmicitatea; 4. frecvența; 5. tensiunea (duritatea); 6. celeritatea. 1. În condiții normale pulsul se apreciază bilateral la punctele de elecție discutate anterior. În boala Takayasu pulsul lipsește la ambele membre superioare. Absența bilaterală a pulsului la arterele femurale denotă o ocluzie completă a aortei abdominale infrarenal sau ocluzie bilaterală a arterelor iliace (comune, externe). În orice condiții se apreciază pulsul bilateral, absența unilaterală fiind deosebit de importantă. 2. Simetria este foarte importantă de precizat deoarece în condiții patologice pulsul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
includă suflurile arteriale periferice, asociate sau nu cu freamăt precum și posibilele zgomote de etiologie venoasă. Auscultația directă pentru punerea în evidență a modificărilor hemodinamice ale fluxului sanguin se efectuează direct la nivelul arterelor carotide, temporale, brahiale, renale, aortei abdominale, iliace, femurale și poplitee. Suflurile au intensitatea audibilă maximă în timpul sistolei, cu o posibilă extensie și în protodiastolă, fiind de intensitate variabilă care depinde de diametrul vasului afectat, având o configurație „crescendo - descrescendo”. Pentru determinarea localizării suflului, examinatorul trebuie să stabilească cel
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mixomul atrial care se complică în 40-50% din cazuri cu tromboembolism cerebral, renal, al extremităților); b) surse extracardiace (5-10% din cazuri): - ateroame cu trombi parietali localizate pe peretele aortic, artere mari proximal, în zone de dilatație anevrismală aortică, iliacă și femurală; - embolii paradoxale apărute în condițiile existenței unui foramen ovale persistent sau defect septal atrial, când un tromb provenit din sistemul venos profund al membrelor poate determina embolia arterială sistemică; c) embolii criptogenetice (5-10% din cazuri) în care nu se poate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
determina embolia arterială sistemică; c) embolii criptogenetice (5-10% din cazuri) în care nu se poate identifica sursa emboliei. Localizarea emboliilor arteriale este în 70-80% a cazurilor la nivelul vaselor principale ale membrelor, îndeosebi bifurcația arterelor (modificare de diametru) - bifurcația arterei femurale comune (35-50% din cazuri), artera poplitee, iliace, aorta. Arterele membrelor superioare sunt implicate de 5 ori mai puțin decât cele ale membrelor inferioare. 2. Trombozele arteriale. În etiologia lor sunt implicate următoarele entități patologice: a) ateromatoza pe vase cu stenoze
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
caracteristic rapid și brutal deoarece nu există circulație colaterală suficient dezvoltată, punându-se în evidență: durere violentă în membrele inferioare și coapse, regiunea lombosacrată, perineu, astenie musculară simetrică în membrele inferioare, membre inferioare palide, reci, marmorate ulterior cianotice. Pulsul arterial femural este absent bilateral, iar afectarea neuro-musculară se caracterizează prin: abolirea ROT, tulburări de sensibilitate cutanată, insuficiență renală acută, hipercalemie și șoc. 3. Embolii ateromatoase colesterolice produse de microinfarcte în pancreas (pancreatită acută) și rinichi (insuficiență renală, hipertensiune arterială renovasculară), sângerări
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
o placă ecodensă și un tromb parietal poate fi o contraindicație pentru angioplastie simplă cu un balon; - tromboaspirație de primă intenție sau implantare imediată a unei endoproteze „acoperite” pentru a preveni embolizările distale; - în cazul existenței unei ocluzii iliace și femurale este esențial de a se pune în evidență o retracție extensivă sau segmentară a axului arterial. Principalul obiectiv al examinării Doppler îl constituie punerea în evidență a leziunilor semnificative care se dezvoltă de obicei la nivelul zonelor de „ramificație” vasculară
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în evidență o retracție extensivă sau segmentară a axului arterial. Principalul obiectiv al examinării Doppler îl constituie punerea în evidență a leziunilor semnificative care se dezvoltă de obicei la nivelul zonelor de „ramificație” vasculară: - bifurcația aorto-iliacă; - trunchiul iliac comun-extern-intern; - trunchiul femural comun-profund-superficial; - trepiedul infrapopliteal (Haller); - ramificațiile la nivelul piciorului. Examinarea Doppler a aortei abdominale oferă: - o evaluare calitativă a efectelor leziunii parietale vasculare asupra fluxului sanguin, a magnitudinii acestora; - o evaluare cantitativă a presiunii de perfuzie prin măsurarea presiunilor distale și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză unică sau multiple care totalizează 3-10 cm la nivelul arterei iliace externe, dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă, care nu implică originea arterei iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip C (fig. 21.19): - Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză bilaterală a arterei iliace externe, cu lungime de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
iliacă comună - Stenoză unică sau multiple care totalizează 3-10 cm la nivelul arterei iliace externe, dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă, care nu implică originea arterei iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip C (fig. 21.19): - Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză bilaterală a arterei iliace externe, cu lungime de 3-10 cm dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale superficiale - Stenoză unilaterală de arteră iliacă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
originea arterei iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip C (fig. 21.19): - Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză bilaterală a arterei iliace externe, cu lungime de 3-10 cm dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale superficiale - Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care implică originea arterei iliace interne și/sau originea arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală intens calcificată de arteră iliacă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
19): - Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză bilaterală a arterei iliace externe, cu lungime de 3-10 cm dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale superficiale - Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care implică originea arterei iliace interne și/sau originea arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală intens calcificată de arteră iliacă externă cu sau fără implicarea originii arterei iliace interne și/sau arterei femurale superficiale
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale superficiale - Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care implică originea arterei iliace interne și/sau originea arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală intens calcificată de arteră iliacă externă cu sau fără implicarea originii arterei iliace interne și/sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip D (fig. 21.20): - Ocluzie infrarenală aortoiliacă - Boală difuză care afectează aorta și ambele artere
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care implică originea arterei iliace interne și/sau originea arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală intens calcificată de arteră iliacă externă cu sau fără implicarea originii arterei iliace interne și/sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip D (fig. 21.20): - Ocluzie infrarenală aortoiliacă - Boală difuză care afectează aorta și ambele artere iliace - Stenoze difuze multiple care implică unilateral artera iliacă comună, iliacă externă și femurală comună - Ocluzie unilaterală a arterelor iliacă comună
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
originii arterei iliace interne și/sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip D (fig. 21.20): - Ocluzie infrarenală aortoiliacă - Boală difuză care afectează aorta și ambele artere iliace - Stenoze difuze multiple care implică unilateral artera iliacă comună, iliacă externă și femurală comună - Ocluzie unilaterală a arterelor iliacă comună și externă - Ocluzie bilaterală a arterei iliace externe - Stenoze iliace la pacienții cu anevrism de aortă abdominală care necesită tratament și care nu pot fi rezolvate prin implantarea de graft-uri endoluminale sau alte
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]