1,275 matches
-
nanotuburi de carbon 44. Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor 45. Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" 46. Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Facultatea de Istorie și Filosofie 47. Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) 48. Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere 49. Bilingvism literar și problematică identitară 50. Scriitorii francofoni și media. Abordare interdisciplinară 51. Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor 52. Scriitori francofoni și raportul lor cu
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
nanotuburi de carbon 44. Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor 45. Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" 46. Nanocompozite magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Facultatea de Istorie și Filosofie 47. Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) 48. Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere 49. Bilingvism literar și problematică identitară 50. Scriitorii francofoni și media. Abordare interdisciplinară 51. Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor 52. Scriitori francofoni și raportul lor cu
ORDIN nr. 4.613 din 22 iulie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
alimente, medical) Facultatea de Drept 5. Regimuri matrimoniale 6. Proprietatea și aplicațiile sale 7. Responsabilitatea în dreptul penal 8. Guvernarea societăților 9. Istoria dreptului Facultatea de Istorie și Filosofie (Departamentul de Filosofie - Centrul de Filosofie Aplicată) 10. Guvernanță și subiectivitate: abordări fenomenologice 11. Etica consumului: între piață și reglementare statală Facultatea de Studii Europene 12. Tranziții politice comparate în Europa de Est și în Africa francofonă 13. Teorii ale relațiilor internaționale - constructivism, instituționalism, teorii alternative 14. Teorii și ideologii politice 15. Populism, extremism, naționalism
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
alimente, medical) Facultatea de Drept 5. Regimuri matrimoniale 6. Proprietatea și aplicațiile sale 7. Responsabilitatea în dreptul penal 8. Guvernarea societăților 9. Istoria dreptului Facultatea de Istorie și Filosofie (Departamentul de Filosofie - Centrul de Filosofie Aplicată) 10. Guvernanță și subiectivitate: abordări fenomenologice 11. Etica consumului: între piață și reglementare statală Facultatea de Studii Europene 12. Tranziții politice comparate în Europa de Est și în Africa francofonă 13. Teorii ale relațiilor internaționale - constructivism, instituționalism, teorii alternative 14. Teorii și ideologii politice 15. Populism, extremism, naționalism
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor Simularea numerică a transportului prin nanotuburi de carbon Facultatea de Istorie și Filosofie Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere Bilingvism literar și problematică identitară De la metapragmatică la pragmatică culturală (domeniile francez, român...) Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor Scriitori francofoni și raportul lor cu limba Scriitorii francofoni
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
magnetice de tip dur/moale cuplate prin schimb interfazic Simularea numerică a proceselor de tip "drug-carrier" Simularea numerică a solvatării și cristalizării calcitelor Simularea numerică a transportului prin nanotuburi de carbon Facultatea de Istorie și Filosofie Afectivitate și imanență (abordări fenomenologice) Guvernanță și reflexivitate (abordări inter- și transdisciplinare) Facultatea de Litere Bilingvism literar și problematică identitară De la metapragmatică la pragmatică culturală (domeniile francez, român...) Fantasticul francofon: dialog al culturilor, dialog al artelor Scriitori francofoni și raportul lor cu limba Scriitorii francofoni
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
1969) și ""Temps et récit"" ("Timp și expunere", 1983-1985) radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă influență asupra principalelor domenii ale disciplinelor definite în mod tradițional "științe umane": de la critica literară și istoria artei, la interpretarea
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
a debutat la sfîrșitul secolului al XIX-lea în Austria și sudul Germaniei, ca o mișcare de protest împotriva școlii asociaționiste și a școlii structurale, cea care recomanda descompunerea realității și experienței în elemente atomizate. Gestaltismul propunea în locul atomizării metoda fenomenologică. Această metodă, cu o tradiție în cultura germană, ajungînd pînă la studiile lui Goethe, implică descrierea experienței psihologice directe, fără să restricționeze în nici un fel descrierea. Gestaltismul a constituit o încercare de a adăuga o dimensiune umanistă la ceea ce a
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
electrostatica dintre protoni. La o distanță mai mare, forța puternică reziduala descrește exponențial, în timp ce forță electrostatica scade proporțional cu 1/r. Această interacțiune dintre cele două forțe fundamentale explică coeziunea nucleelor atomice, dar și procesul de fisiune al nucleelor grele. Fenomenologic, interacțiunea puternică reziduala poate fi descrisă că un schimb de pioni. Un lucru care ajută la micșorarea repulsiei dintre protonii unui nucleu este prezentă neutronilor. Aceștia sunt neutri din punct de vedere electric și nu sunt respinși de către protoni. Neutronii
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
Dasein"-ul uman, ci va avea în vizor ființa însăși. Kant și problema metafizicii (1929) Cartea cea mai importantă, cronologic, după " Ființă și timp", este așa-numita „carte despre Kant“, care are la bază interpretarea extinsă din prelegerea intitulată „Interpretare fenomenologică a Criticii rațiunii pure“ (din anul 1925). Încă din "Ființă și timp", Heidegger afirmase despre Kant că a fost „primul și singurul care a mers o bucată de drum către investigarea dimensiunii temporalității ființei“ (p. 23). Drept urmare, îl interpretează pentru
Martin Heidegger () [Corola-website/Science/297891_a_299220]
-
unei "filozofii a spiritului" sau "psihologii filozofice". Psihologia experimentală, fondată pe lucrările lui Wilhelm Wundt și William James, își îndreaptă în special atenția asupra problemelor generale cum sunt comportamentul și dispoziția, incluzând și stările patologice, importante pentru psihologia clinică. Școala fenomenologica cu Wilhelm Dilthey, Franz Brentano și Karl Jaspers consideră procesele psihice că fenomene indivizibile, în timp ce behaviorismul, bazat în mare parte pe lucrările lui Ivan Petrovici Pavlov, privește comportamentul uman că manifestare condiționată, o asociație de stimuli cu răspunsuri specifice. În
Psihologie () [Corola-website/Science/296549_a_297878]
-
lui Scheler a fost descrierea imensei bogății și importanțe etice pe care o deține viața emoțională a omului, care este anterioară oricărei alte forme de cunoaștere. Astfel, în „"Esența și formele simpatiei"” (1913) el folosește metoda lui Husserl de descriere fenomenologică, aplicând-o acelor emoții care îi relaționează pe oameni unii cu alții și cu lumea valorilor, o importanță esențială având iubirea și ura, atitudini radicale pentru captarea fenomenelor valorice. Plecând de la conceptul husserlian de reducție fenomenologică, Scheler a distins esențele
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
lui Husserl de descriere fenomenologică, aplicând-o acelor emoții care îi relaționează pe oameni unii cu alții și cu lumea valorilor, o importanță esențială având iubirea și ura, atitudini radicale pentru captarea fenomenelor valorice. Plecând de la conceptul husserlian de reducție fenomenologică, Scheler a distins esențele a ceea ce este tangibil, real sau existent, ceea ce a dus la afirmarea independenței valorilor, eterne și imortale, față de bunuri, care sunt doar purtătoarele lor circumstanțiale (pentru aceasta Scheler a fost acuzat de platonism). Ca importanță, acestei
Max Scheler () [Corola-website/Science/308189_a_309518]
-
plus doi egal patru") și cele verificabile empiric. Alfred Jules Ayer a răspândit aceste teze în spațiul de limbă engeză în lucrarea sa "Language, Truth and Logic" ("Limbaj, adevăr și logică"), în care modelele empirice vin în contact cu cele fenomenologice. Pozitivismul logic a fost criticat de Karl Popper. El consideră că teoria semnificației împiedică înțelegerea vorbirii. Wittgenstein însuși, în lucrările de mai târziu, reunite în "Philosophical Researchs" (apărută postum în 1953), renunță la unele din tezele sale anterioare și tematizează
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
Din această căsătorie s-au născut patru copii: doi băieți (Bogdan și Preda) și două fete (Carmen și Alina). În anul 1966 cunoaște "debutul" literar în Iașul Literar cu "Fugile" și "Minciuni pozitive". La 20 iulie 1972 susține teza "Curentul fenomenologic în filosofia franceză contemporană", și este numit "doctor în filozofie". La 9 februarie 1977 primește titlul de conferențiar doctor titular la disciplinele: "Istoria filosofiei contemporane" și "Istoria filosofiei românești", și devine șeful catedrei de "Filosofie" al Facultății de Filosofie din cadrul
Tudor Ghideanu () [Corola-website/Science/302625_a_303954]
-
toate cunoaștere, mai precis o relație de cunoaștere între doi termeni, și anume subiectul și obiectul, fără de care nu ar putea fi identificată existența însăși. Așadar: “Știința trebuie întemeiată nu numai gnoseologic, ci și ontologic”. Herseni apelează la o reducție fenomenologică a realității sociale, dezvoltând o dialectică fenomenologică. El identifică, astfel, două structuri ontologice „diferite”: societatea și individul, pe care le numește „corelative”, care funcționează și se dezvoltă pe baza principiului interacțiunii . În Realitatea socială, încercarea de redefinire a obiectului sociologiei
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
cunoaștere între doi termeni, și anume subiectul și obiectul, fără de care nu ar putea fi identificată existența însăși. Așadar: “Știința trebuie întemeiată nu numai gnoseologic, ci și ontologic”. Herseni apelează la o reducție fenomenologică a realității sociale, dezvoltând o dialectică fenomenologică. El identifică, astfel, două structuri ontologice „diferite”: societatea și individul, pe care le numește „corelative”, care funcționează și se dezvoltă pe baza principiului interacțiunii . În Realitatea socială, încercarea de redefinire a obiectului sociologiei l-a determinat pe Herseni să identifice
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
vizează deopotrivă individul și societatea, cu precizarea că aceasta nu lămurește pe deplin noul cadru al realității. Fenomenologia este singura paradigmă care a rămas necriticată de către Herseni, datorită noutății ei, cât și a poziției autorului, care este una prin excelență fenomenologică. De aceea, problema individului și a societății se pune în termenii comprehensiunii fenomenologice. Colaboreaza cu „Gând romanesc” • Filosofia timpului pierdut • Integrare în istorie • Metafizică și sociologie • Rubrica: Cronică sociologică Traian Herseni a dezbătut pe larg acest subiect în paginile unei
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
noul cadru al realității. Fenomenologia este singura paradigmă care a rămas necriticată de către Herseni, datorită noutății ei, cât și a poziției autorului, care este una prin excelență fenomenologică. De aceea, problema individului și a societății se pune în termenii comprehensiunii fenomenologice. Colaboreaza cu „Gând romanesc” • Filosofia timpului pierdut • Integrare în istorie • Metafizică și sociologie • Rubrica: Cronică sociologică Traian Herseni a dezbătut pe larg acest subiect în paginile unei prestigioase reviste de cultură interbelice, și anume Societatea de mâine. Traian Herseni a
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
fie încercarea empirică de a explica diverse fapte neobișnuite, petrecute de obicei la confluența existențială a două populații de nivel spiritual foarte diferit. Exemple: omul primordial, invenția uneltelor, modificările condiției umane (revoluția agrară,), războaiele cerești, potopul și reconstrucția universului. Miturile fenomenologice privesc fenomele de nivel cosmic, alcătuind narațiuni explicative în jurul marilor întrebări omenești asupra existenței omului și a cadrului său vizibil și nevăzut: (a) actul cosmogonic ( facerea lumii mai ales din haosul primordial, adesea acvatic, sau din întâlnirea principiului feminin cu
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
apeleze la un imaginar personal care să răspundă în mod independent stimulilor creați. Filmele sale se revendică de la o viziune neorealistă asupra lumii și încearcă să surprindă tocmai pulsul specific al lucrurilor surprinse într-un anumit moment. Fascinația unei lumi fenomenologice se desprinde din propriile sale cuvinte în care explică modul în care pentru el (nu iau naștere, ci) ființează filmul: "„Realitatea se schimbă atât de repede încât, dacă un subiect nu este valorificat, un altul apare. A-i permite propriei
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
și motivația supremă în om este voința de sens, principiul logosului. Introducând în cercetarea psihicului uman metoda propusă de existențialism (să nu uităm că într-o vreme Frankl a folosit pentru logoterapie numele de “analiză existențială” - n.nst.), respectiv observarea fenomenologică a omului și abia apoi tragerea concluziilor și elaborarea teoriei, Frankl își întemeiază teoria logoterapeutică în primul rând pe observații clinice, pe studii și cercetări care dovedesc dincolo de orice tăgadă faptul că, deși posedă instincte situate în inconștientul său (așa cum
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
un conținut, ea este ""intențională"", este conștiința a ceva. Între anii 1901 și 1916, Husserl predă la Universitatea din Göttingen, inaugurând o adevărată școală de Fenomenologie, și publică opera sa capitală " Idei asupra unei fenomenologii pure și asupra unei filosofii fenomenologice" ("Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie", 1913). După Husserl, "fenomen este tot ceea ce - într-un fel oarecare - se manifestă". Pentru a fi manifest, un fenomen nu trebuie neapărat să fie public, stările mele de conștiință se manifestă doar
Edmund Husserl () [Corola-website/Science/298014_a_299343]
-
fenomen este tot ceea ce - într-un fel oarecare - se manifestă". Pentru a fi manifest, un fenomen nu trebuie neapărat să fie public, stările mele de conștiință se manifestă doar mie însumi, ele sunt totuși - chiar prin excelență - materie cu descriere fenomenologică. Fenomenul, oricât ar fi de necesar de a-l interpreta pentru a-l epuiza, nu este expresia deformată a unui lucru ascuns, nu mai este "fenomenul" kantian opus "numenului" său. Husserl folosește metoda pe care o denumește "reducție fenomenologică" ("phänomenologische
Edmund Husserl () [Corola-website/Science/298014_a_299343]
-
descriere fenomenologică. Fenomenul, oricât ar fi de necesar de a-l interpreta pentru a-l epuiza, nu este expresia deformată a unui lucru ascuns, nu mai este "fenomenul" kantian opus "numenului" său. Husserl folosește metoda pe care o denumește "reducție fenomenologică" ("phänomenologische Reduktion"), pentru a lăsa să transpară tot ceea ce se manifestă în conștiință, pentru a putea lua act de prezența sa și a exclude ipoteza existenței obiectelor exterioare. Ceea ce rămâne este ""ego""-ul transcendental, opus celui empiric. Astfel, ""fenomenologia transcendentală
Edmund Husserl () [Corola-website/Science/298014_a_299343]