1,278 matches
-
indicând și anumite sensuri ale "non-judicativului". Judecata este unitatea formală a cunoașterii și, în genere, a oricărei constituiri fenomenale: aceasta este concluzia principală a demersului din prima parte a lucrării. În cea de-a doua parte, este operată o reducție fenomenologică asupra domeniului judecății, mai bine zis, asupra "judicativului constitutiv" (sau "dictaturii judicativului"), cu scopul de a scoate la iveală nu doar caracteristicile acestuia, ci și limitele sale, ușor de recunoscut, de altfel, și unele și altele, în filosofiile mai vechi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că un asemenea sens nu este prezent la Aristotel, dacă că el nici nu ar fi cu putință la acesta. Filosoful german are dreptate, în măsura în care gândurile lui Aristotel legate de adevăr, enunț, fapt logic, ființare ("fapt real") etc. sunt "orizontalizate" fenomenologic. Dar la Aristotel funcționează și o înțelegere propriu-zis "naturală" a adevărului, după care acesta este corespondență. Altfel spus, în măsura în care Aristotel se referă la adevărul ca atare, la poziția sa de "existențial" (dependent, așadar, de Dasein), esența sa nu este corespondența
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Idées directrices pour une phénoménologie; pentru precizări terminologice, îndeosebi § 148 "Les problèmes de la raison thèorique ressortissant a l'ontologie formelle". Poate fi consultată și ediția (traducerea) românească, apărută între timp: Idei privitoare la o fenomenologie pură și la o filosofie fenomenologică, trad. Christian Ferencz-Flatz, Editura Humanitas, București, 2011; Cartea întâi: "Introducere generală la fenomenologia pură". 159 FT, p. 22. Expresiile puse între ghilimele aparțin traducerii românești a acestei lucrări. Ele exprimă, cred, adecvat, clar și elegant sensurile unor termeni heideggerieni și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de la "gândirea ființei", sunt instituite și cele două registre ale ontologiei: unul formal, celălalt material; ambele având o anumită legătură cu "experiența", fapt cercetat, chiar și în perioada modernă, de către Kant prin proiectul său critic sau de către Husserl după convenții "fenomenologice". 196 Constituirea ideologiei ține de "evenimnentul" îndepărtării Zeului din "afacerile" omenești, fapt înțeles în toate nuanțele sale de Aristotel, în Politica și în alte lucrări ale sale. 197 Cele două aspecte, formal și alethic, sunt ale judecății, așa cum am arătat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
plasează în zona încercărilor de tematizare ontologică a lui "este", care, odată schițată, face posibilă tematizarea copulativă; așadar, este vorba, aici, despre o preeminență a tematizării ontologice. 206 O poziție opusă celei formulate aici, dar deosebit de semnificativă într-o reducție fenomenologică, în Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, Troisième partie, III: "La liberté". 207 Aristotel, Etica nicomahică, Cartea a II-a, V, 4; 1105 b; p. 38. 208 Cf. Thomas Nagel, What is it like to be a bat?, Ed. cit. 209
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
comportamentului individual și colectiv. Ca o reacție la accentuarea factorilor obiectivi în explicarea sociologică, în ultimele decenii s-au cristalizat, devenind destul de influente, o serie de orientări care încearcă să reediteze, într-un context științific nou, abordările idealiste tradiționale: sociologia fenomenologică, interacționismul simbolic, etnometodologia. Ceea ce caracterizează aceste orientări este încercarea de a transfera mecanismele determinative de la interacțiunea obiectivă a fenomenelor sociale la nivelul subiectului uman, autor al vieții sociale. Există o largă varietate de asemenea abordări. Unii reprezentanți ai acestora acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este prezidat de o conștiință anume: o conștiință practică, reală a colectivității active. Pentru Marx, conștiința nu este doar un epifenomen, conștientizare posterioară, cu funcții explicativ-justificative. Diferența dintre cele două straturi ale conștiinței sociale o găsim și în lucrările sociologiei fenomenologice. Astfel, într-o influentă lucrare ce promovează sistematic punctul de vedere al fenomenologiei, Peter L. Berger și Thomas Luckmann (1967) lansează ceea ce eu aș numi teoria sensului uitat. Operând distincția dintre conștiința constitutivă (conștiința actorilor care produc instituțiile sociale) și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de care este pândită. Din acest punct de vedere este util un scurt comentariu în legătură cu această tentativă. În primul rând, din perspectiva metodei utilizate în elaborarea ei, Gurvitch folosește o metodă mixtă: analiza sociologică a proceselor obiective combinată cu analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Analiza sociologică scoate în evidență durate, succesiuni, schimbări de evenimente cu structuri distincte. De exemplu, o societate stabilă este caracterizată prin repetarea, în cadrul unor cicluri de diferite amplitudini, a acelorași evenimente: strânsul recoltei, sărbători, însămânțare etc. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestei tipologii este însă inclusă și atitudinea psihologică: semnificația subiectivă mai mare sau mai mică acordată evenimentelor, așteptarea unor evenimente, surpriza, nerăbdarea. În fapt, nune-ar fi deloc greu să bănuim că originea acestei tipologii o reprezintă mai degrabă analiza fenomenologică a trăirilor subiective. Fiecare dintre noi poate identifica, în aceste tipuri, trăiri pe care le-a experimentat în legătură cu diferitele situații. Problema care se ridică este deci dacă aceste tipuri de temporalitate au doar o existență subiectivă (aceasta este evident la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reconcilierii” exclusivismelor programatice dintre sociologia „pură/teoretică” și sociologia „empirică/de teren”, Max Weber constituie punctul de plecare al unui postmodernism (avant la lettre) În dezvoltarea sociologiei. Eu Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Haret, G.D. Scraba, N. Porsena, H. Fundățeanu, H. Sanielevici; orientări sociologice elitist-etnocratice În opera lui T. Brăileanu, A.C. Cuza, N. Paulescu, N.C. rainic; sociologia culturii, moralei și educației elaborată de V.I. Bărbat, C. Dimitrescu-Iași, G.M. Marica, Al. Claudian; orientări sociologice fenomenologice În opera lui T. Herseni și M. Vulcănescu. Spre sfârșitul perioadei interbelice sociologia românească atinsese apogeul dezvoltării sale, cu o școală sociologică modernă, reputată pe plan intern și internațional. Este semnificativ faptul că cel de al XIV-lea Congres internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din perioada antebelică nu putea să nu lase urme după desființarea oficială a acestei științe În 1948. Cele mai vulnerabile domenii sociologice, care au fost, efectiv, Înghețate timp de peste cinci decenii, au fost acelea mai ,,Îndepărtate” de materialismul istoric: sociologia fenomenologică, axiologică, spiritualist-creștină, voluntaristă. Cu toată ostracizarea oficială a acestei științe, s-au manifestat o serie de izbucniri târzii ale acumulărilor sociologice existente. Ființa o masă de sociologi profesioniști care continuau să practice o sociologie mascată În cadrul altor discipline (economia politică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile. Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, corpul de date
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propriii lor copii, care, devenind adulți, investesc, la rândul lor, În urmașii lor. În acest fel, generațiile ajung să trăiască În universuri ce se desprind de-a lungul timpului și ajung să se separe definitiv, devenind universuri paralele. Din perspectivă fenomenologică, „lumea din viața cotidiană” sau life world ( În sensul definit de Alfred Schutz În 1987) este iremediabil separată de la o generație la alta, chiar prin Însuși faptul că „lumile” nu sunt contemporane. Schimbările sociale profunde, purtătoare de conflicte, au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
organizare socială, În special În cadrul organizațiilor de ocupare a timpului liber. În al treilea rând, rezultatele indică faptul că gradul de receptivitate al indivizilor la schimbările sociale influențează percepția pe care ei o au asupra diferențelor dintre generații. În perspectivă fenomenologică, „lumea din viața cotidiană”/life world, În sensul definit de Alfred Schutz, este iremediabil separată de la o generație la alta, chiar prin Însuși faptul că „lumile” nu sunt contemporane. Schimbările sociale profunde, purtătoare de conflicte, au o influență majoră În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității, intercunoașterii și spațiilor simbolice În procesul de cercetare socială. Este un demers În care discursul-narațiune Înregistrat prin interviuri este asociat manifestărilor comportamentale și situaționale pentru ca din dialogul discurs-comportamente să rezulte o imagine mai apropiată de realitatea socială, de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
angajant, culpabilizant), cu mai multe scopuri (pentru a explica, pentru a nu uita, pentru a justifica, pentru a ascundeă) În perspective dintre cele mai variate (istorice, politologice, sociologice, culturologice). Actuala lucrare ne propune un nou tip de lectură: o Înțelegere fenomenologică, cu accente introspective, din perspectiva psihologiei sociale. Având la bază angajamente oarecum formale (cursuri și seminarii pentru studenții de la master, conferințe, contracte de cercetare), lucrarea oferă un spectru de angajări teoretice ce vin să lumineze fenomenologia contaminării și infiltrării ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tulburări psihologice particulare. Principiile epistemologice ale modelului lui Beck Modelul lui Beck și psihanaliza Psihanaliza afirmă că experiența conștientă joacă rolul de ecran în raport cu dinamica inconștientului. Cognitiviștii care aderă la teoriile lui Beck utilizează, în ceea ce-i privește, o abordare fenomenologică. Mecanismele inconștiente sunt analizate prin intermediul unei introspecții foarte precise. In plus, la fel ca și comportamentaliștii tradiționali, Beck consideră că, dacă trecutul este important pentru a explica geneza structurilor cognitive actuale, problemele subiectului se manifestă „aici și în prezent”. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al treilea rând, elevul român al lui Durkheim și-a însușit regulile metodei sociologice durkheimiene, dar neîncorporându-le în „micul său tratat de observație (Gusti 1934/1968, 312-321), nu însă înainte de a adăuga o regulă străină pozitivismului francez, de proveniență fenomenologică germană, ce privea caracterul intuitiv al observațiilor de teren, dezvăluit prin „scormonirea de sensuri, nu printr-o înregistrare pasivă”, „prin trăire sau pe cale intelectuală”. Există însă un filon al sociologiei clasice franceze care l-a înrâurit semnificativ pe fondatorul Școlii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
intrinseci, și anume capacitatea de a crea unitățile sociale. O detaliere a consecințelor socializatoare ale morfologiei voinței sociale se află în M. Larionescu (1996, 14-18). O altă dimensiune a moștenirii culturale germane, din direcția filosofiei kantiene și husserliene, privește opțiunea fenomenologică asumată de D. Gusti, nu însă înainte de a o „contagia” cu influențe pozitiviste franceze și românești. Educația sa l-a sensibilizat față de cele două influențe copleșitoare din filosofia germană, cea kantiană de la începutul secolului al XIX-lea și cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
secolului al XX-lea. D. Gusti a descoperit în filosofia germană o teorie a subiectivității, opusă „determinismelor” exterioare, populare în epocă, ce susținea că ordinea colectivă, „sensul realității”, sensul structurii” sunt construite cu ajutorul intenției și al experienței individului; în viziunea fenomenologică, percepția individului, puterea conștiinței sale structurează realitatea, creează axe de referință spațiale și temporale. Autorul român a deprins, în contactul cu filosofia germană, un stil de argumentare constructivistă în care indivizii sunt cei ce produc lumea integrată, structurată, familiară din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru construcția teoriei cadrelor și manifestărilor voinței sociale, a conceptelor de unități, procese și relații sociale; valorizarea comprehensiunii în metodologia explicației fenomenelor și a proceselor sociale. Dacă D. Gusti ar fi construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ar fi construit sistemul său sociologic în perimetrul exclusiv al principiilor fenomenologice, ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare și a sociologiilor de ramură, întreprinsă de fondatorul Școlii de la București. Urmând metodologia kantiană a deducției transcendentale (Herseni, 1934
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu unele note specifice în care s-au „topit” influențe teoretice alternative, provenind din școlile germană și franceză. În această lege, D. Gusti a prelucrat cu măiestrie ideile sociologice franceze privind supremația întregului, care își armonizează părțile componente și opțiunile fenomenologice germane asupra abilității indivizilor și a grupurilor sociale de a structura realitatea socială cu ajutorul categoriilor logice a priori. Demersul său se dovedește cu totul original; legea paralelismului sociologic conceptualizează într-un chip inedit natura raporturilor dintre părțile totului social (cadre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]