1,521 matches
-
sau reducție). Structuralismul secolului XIX a impus accepțiunea statică a termenului de structură, pe când cel al secolului XX a introdus accepțiunea sistemică și organică. Diferența dintre cele două sensuri ajunge să fie decisivă în perspectiva înlocuirii tipului de înțelegere a fenomenologiei multor realități spirituale, printre care și cea a proceselor conștiente. Factorul coeziune amintit ține de o insistență reflexivă care ajunge să încline balanța simbolică a conceptului de "structură" către al doilea sens, motiv pentru care, în explicație psihologică, fiecare tip
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
putut face ca reflexivitatea și determinările ei să cadă în uitare (sau oricum să sufere o corespondentă marginalizare) este pentru că o fascinație a spectaculosului a luat locul înțeleptelor replieri pe propria experiență luată global și pe fragmentele acesteia luate separat. Fenomenologia a venit în întâmpinarea acestei tendințe și, urmărind întemeierea filosofiei "ca știință riguroasă" (Husserl), a clamat obiectivitate și exactitate analitică în orice context de înțelegere în care apare problema conștiinței. Pentru a reveni la statutul impus de definițiile clasice și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
critică în problema cunoașterii, ed. All, București, 1994. Gadamer Hans Georg, Truth and Method, Sheed and Ward, Londra, 1989. Habermas J., The theory of communicative action, Beacon, Boston, 1984. Hartmann Nicolai, Estetica, ed. Univers, București, 1974. Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995. Heidegger Martin, Repere pe drumul gândirii, ed. Politică, București, 1988. Heidegger Martin, The basic problems of phenomenology, Indiana University Press, Bloomington, 1982. Hobbes Thomas, Leviathan, Oxford University Press, Oxford, 1996. Ingarden Roman, Selected Papers in
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pentru Literatură Universală, București, 1969, p. 62. 38 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, ed. Politică, București, 1988, p. 47. 39 Ibidem. 40 Ibidem, p. 43. 41 Aristotel, Metafizica, ed. Iri, București, 1999, p. 146. 42 G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995, p. 127. 43 Aristotel, op. cit., p. 442. 44 Denis Cleary, Antonio Rosmini: Introduction to his Life and Teaching, Durham, Rosmini House, Durham, 1992, p. 26. 45 J. Locke, An Essay Concerning Human Understanding, P. Nidditch
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
83 T. Vianu, Studii de filosofia culturii, ed. Eminescu, București, 1982, p. 96. 84 T. Vianu, Estetica, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 305. 85 Th. Hobbes, Leviathan, Oxford University Press, Oxford, 1996, 7.4. 86 G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995, p. 374. 87 W. James, The Principles of Psychology, vol. I, Henry Holt & Co., New York, 1890, p. 294. 88 J.L. Mackie, "Subiectivitatea valorilor", în Valorile și adevărul moral, Valentin Mureșan (ed.), ed. Alternative, București, 1995
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
J.L. Mackie, "Subiectivitatea valorilor", în Valorile și adevărul moral, Valentin Mureșan (ed.), ed. Alternative, București, 1995, p. 144. 89 Madison citat de Hannah Arendt, în Between Past and Future, Viking Press, New York, 1961, p. 234. 90 G.W.F. Hegel, Fenomenologia spiritului, ed. Iri, București, 1995, p. 283. 91 G.H. Mead, op. cit., pp. 132-133. 92 Mircea Flonta, Cognitio. O introducere critică în problema cunoașterii, ed. All, București, 1994, p. 192. 93 I. Radu ș.a., Introducere în psihologia contemporană, ed. Sincron, Cluj-Napoca
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
secolul al XXI-lea încep să-și dovedească veridicitatea și să-și capete adevărata valoare. Dualitatea materie- spirit astăzi este o certitudine științifică acceptată în filosofie. Energia vitală, pentru care pleda Paulescu în celebrele sale demonstrații privind morfologia vitală și fenomenologia vitală, ca și finalitatea în biologie, aveau să contribuie la fundamentarea creaționismului științific, doctrină ce înfuria la culme pe darwiniștii timpului său și mai ales pe neodarwiniștii zilelor noastre. Toate acestea sunt realități greu de contestat astăzi. Logica științifică și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
experimentală a acestei ipoteze. Faptele de observație arată că lumea viețuitoarelor, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla ca specie, are două caractere fundamentale comune și anume: structură particulară denumită de Paulescu morfologie vitală și fiziologie particulară denumită fenomenologie vitală. În cadrul fiecăruia din aceste caractere esențiale se pot distinge așa zisele caractere distinctive care se întâlnesc în lumea viețuitoarelor și nu se observă decât în lumea viețuitoarelor. I. MORFOLOGIA VITALĂ 1. Pentru morfologia vitală observația arată că orice ființă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fungi, plante, animale inferioare și superioare, inclusiv omul). Chiar dacă utilizează elementele materiei brute, inclusiv calitățile acesteia (energia), materia vie se deosebește net prin cele 4 caractere distinctive: corp (bioplasmă), formă (celulă), organizare (țesut, organ) și evoluție (dezvoltare și reproducere). II. FENOMENOLOGIE VITALĂ Al doilea caracter fundamental comun ființelor viețuitoare îl reprezintă fenomenele vitale care cuprind totalitatea manifestărilor vieții, ceea ce face ca fiecare ființă să aibă o fiziologie particulară. Ea va fi definită funcție de tipul și nivelul de dezvoltare al ființei, dar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cuvinte materia brută și energia să se afle în proporții adecvate pentru a asigura condițiile necesare vieții. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite viața nu este posibilă și apare moartea sau formele latente de viață prin; spori, semințe sau hibernare. Fenomenologia vitală, în opinia lui Paulescu, se structurează în 2 tipuri majore: fenomene de nutriție și fenomene de relație. 1. Fenomenele de nutriție cuprind totalitatea proceselor prin care se asigură subzistența individului. Presupune o serie de finalități care se suprapun de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
argumentate prin procedeele științei experimentale care arată că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate și adaptate în vederea subzistenței și reproducerii individului, cu alte cuvinte, conservării și perpetuării speciei din care individul face parte, finalitate fără de care viața ar fi de neconceput. Argumentația sa bazată pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
fiind activ pe toată perioada fertilă și încetân- du-și activitatea după încheierea acestei perioade (menopauză sau andropauză), să nu fi fost predeterminat perpetuării speciei umane și, în general, animalelor superioare, predestinație fără de care viața ar înceta. De altfel întreaga fenomenologie vitală, indiferent la ce structură, aparat sau sistem ne referim, demonstrează acest lucru cu fiecare proces, care urmează aceleași etape pentru îndeplinirea aceluiași scop, aspecte ce se repetă cu fiecare individ în cadrul speciei și cu fiecare generație de-a lungul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sau sistem ne referim, demonstrează acest lucru cu fiecare proces, care urmează aceleași etape pentru îndeplinirea aceluiași scop, aspecte ce se repetă cu fiecare individ în cadrul speciei și cu fiecare generație de-a lungul timpului. Dacă pentru morfologia vitală și fenomenologia vitală doctrina materialistă face abstracție de elementul finalitate, reducând totul la mutațiile de materie și energie sub influența cauzelor eficiente, atributele psihologice și în cadrul acestora pentru conștiință nu poate găsi nici - o explicație, pentru simplul motiv că atributul conștiință este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
organe asemănătoare derivă unele din altele. Argumentele aduse sunt asemănarea structurilor diferitelor organe și sisteme pentru toate vertebratele. Și aici se confundă deliberat noțiunile de logică elementară pentru că derivația poate să nu implice omologia, în plus morfologia vitală, ca și fenomenologia vitală, arată că îndeplinirea scopului nu poate fi realizat decât de organe adaptate pentru funcții specifice. Este greu de imaginat că locomoția, de pildă, poate avea altă alcătuire decât sistemul osteomuscular și coordonarea nervoasă, sau respirația care să nu includă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, prezintă un caracter de finalitate ce constituie trăsătura distinctivă a vieții, este imanentă și ignorată de ființa căreia-i coordonează existența. Această finalitate este susținută de morfologia vitală și fenomenologia vitală, elemente proprii și caracteristice lumii viețuitoare, întâlnite la orice nivel de dezvoltare a vieții. - Principiile creaționismului științific nu ar porni de la observație așa cum se întâmplă în toate ramurile științei. Ori Paulescu elaborează argumentările tocmai plecând de la faptele de observație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lor fiecare individ subzistă și fiecare specie se perpetuează. În funcție de modul de manifestare a instinctelor vor fi tot atâtea modalități de comportament, întrucât intensitatea acestora vor marca tipologia și comportamentul individului și a speciei. Fiecare din cele trei componente ale fenomenologiei vitale: funcțiile de nutriție, de relație și reproducere au instincte corespunzătoare, adânc înrădăcinate în structura individului, coordonându-i la nivel bazal (ca necesitate fiziologică elementară) întreaga existență, atât a individului cât și a speciei din care face parte. Toate instinctele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființă care nu posedă instincte, ci trăind la început printre animale observă și imită instinctele acestora, sfârșind prin a și le apropia pe toate. Refuză astfel pentru om ceea ce este caracteristic și esențial vieții ca și caracter distinctiv și anume fenomenologia vitală, atât de bine codificată în natură. La început - spune Rousseau - oamenii nu aveau locuințe și nici bunuri, nu constituiau familii, masculii și femelele se întâlneau la întâmplare, iar mama își hrănea puii nu pentru trebuința lor ci mai degrabă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de a pătrunde partea imaterială a lumii, în special a lumii viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ceea ce era o noutate în domeniu). Este și autorul unui tratat de fiziologie umană în care, dincolo de funcția descriptivă a organelor, caută și găsește răspunsuri la problemele din totdeauna ale existenței umane: originea vieții, care este cauza vieții? morfologia vitală, fenomenologia vitală și finalitatea în biologie. Aplicând cu rigurozitate propriile metode de cercetare științifică: raționamentul prin analogie, logica științifică, experimentul, proba și contraproba, ajunge să demonstreze că așa cum materia brută caracterizată prin masă (greutate) și întindere (volum) este capabilă de transformare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
omul Paulescu în panteonul marilor noastre valori, cu extensie mondială dacă avem în vedere imensul serviciu adus umanității prin descoperirea sa și prin cele peste 22 priorități în cercetarea științifică medicală. Cu o înclinație nativă pentru meditație, experimentând în domeniul fenomenologiei vitale, Paulescu nu putea să nu-și pună întrebări existențiale legate de desfășurarea vieții individuale și colective, cărora încearcă să le găsească răspunsuri potrivite prin prisma convingerilor sale. Viziunea sa, aparent utopică, mai ales sub aspectul organizării sociale, rezultă din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
generală, Editura Pro Universitaria, București, 20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie, Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîlcu, Dumitru Cornel, Orizontul problematic al integralismului (Integralism și fenomenologie - vol. I), Editura Argonaut&Scriptor, Cluj-Napoca, 2010. Voegelin, C. Charles Frederick; Voegelin, F. Florence Mărie, Classification and Index of the World's Languages, Elsevier, New-York - Oxford - Amsterdam, 1977. Vraciu, Ariton, Lingvistică generală și comparată, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
articol din acest volum ai de a face cu ceea ce astăzi se petrece "altfel", în alt mod și cu o altă logică decât cea care ne este familiară. Față de acel "cu totul altfel" pe care l-a explorat cu atenție fenomenologia religiei, de pildă Rudolf Otto, survine masiv un "altfel" cât se poate de profan, comun sau chiar de-a dreptul trivial. Nu știi deocamdată ce ascunde acest gen de alteritate comună, vulgară, care inundă uneori complet viața noastră cotidiană. Dar
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
omenească ignoranță. Sub semnul ei stau desacralizarea unor mari sărbători românești (Crăciunul, Anul Nou, Paștele Blajinilor, Rusaliile, Sfântul Ilie, sărbătoarea Sfintei Cruci, Sfânta Parascheva etc.) și importul în formule laxe, total permisive, a unor sărbători străine (Sfântul Valentin, Haloween-ul etc.). Fenomenologia iubirii, de exemplu, de la martirajul Sfântului Valentin la sexualitatea pătimașă, stimulată de vibratoare, alifii și alte fantezii simbolizează nu doar desacralizarea lumii, hedonizarea vieții, dar și permanenta noastră căutare a absolutului în formule hard, inedite și neconvenționale. Tot sub semnul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
maladiilor sociale românești, dar și o invitație de a găsi urgent cele mai bune și eficiente forme de terapie psihosocială și spirituală. Trăiesc românii "cu frica-n sân" ? În mod inspirat, un sondaj CURS (25 septembrie 7 octombrie 2009) radiografiază fenomenologia fricii la români. Sunt românii fricoși? Ce forme ale fricii ne bântuiau înainte de 1989 și ce tipuri de frică ne stăpânesc azi? Pentru a răspunde concludent, sociologii au intervievat 1039 de români. Ceea ce trebuie spus dintru început e faptul că
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
uneltele, echipamentele). Elementele civilizației nu sînt disparate, ci integrate într-un cosmos de cunoștințe, care sînt acceptate social doar atunci cînd cultura se actualizează. De aceea pot exista produse practice, utile, care nu-și vor găsi locul în anumite organizații. "Fenomenologia actualizării și dezvoltării cosmosului civilizațional, atît în aspectele sale practice, cît și teoretice, implică faptul ca organizațiile să opereze în sistemele lor de valori procese de reconceptualizare și regîndire a tuturor elementelor componente: simboluri, credințe, idei"17. Legea emergenței civilizației
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]