12,837 matches
-
permise pornografii, pe scenă. Aș putea spune că este partea pozitivă a cenzurii comuniste. Oameni de seamă, care n-au avut ghinionul comunismului (ludic fiind, alătur nume ca Sofocle, Goethe, Ibsen, Blaga, Meyerhold, Craig, Caragiale, Ion Sava etc.) s-au ferit să pronunțe, În scris, cuvinte jenante. Dar În epoca pornocrată, cine mai are timp de paseisme culturale?!... Sandu Dabija, regizor cu montări reușite, un nume, ce mai!, a montat un Caragiale, la Iași. Cronicarii locali spun că montarea e un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
hrănea cu pîine; celălalt, cu cărți. De aici s-ar putea explica, cvasi-profanator, de ce există mai mulți credincioși, decît cititori!... Tanga vine de la Tango. Sau invers. Erotomanii par interesați de descoperire. Poate și comparatiștii...De cînd am descoperit asta, mă feresc să mai dansez tango... Citesc un titlu de carte ciudat:„CÎte lucruri poți face cu un crocodil?”. Nu știu, dar sigur mai puține decît cu o femeie!... Un dramaturg cunoscut spune, În 2008, că a fost considerat ani În șir
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
asupra fericirii fiind strâns corelată, definită chiar, prin starea de siguranță trăită În copilărie, dar nu și În prezent. Vorbind despre propria viață, Daria ne Împărtășește faptul că, la Început, copilăria ei a fost una perfectă, crescând „... Într-un mediu ferit de astfel de lucruri și totuși destinul m-a aruncat În acest mediu nu tocmai plăcut...”. Părinții ei au Încercat să Îi ofere tot ceea ce este mai bun, ea nespecificând Însă obiectul de activitate și locul de muncă al acestora
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
În club mi-au mulțumit. Viața de night este foarte frumoasă dar și foarte grea.” Subiectul nr. 3 Daria-19 ani Iași Când vine vorba de viața de noapte și de night club, părerile sunt Împărțite... am crescut Într-un mediu ferit de astfel de lucruri și totuși destinul m-a aruncat În acest mediu nu tocmai plăcut. Totul a Început acum aproximativ 3 ani... Habar nu aveam de night club uri și cu atât mai puțin cum arată un astfel de
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
timpului fața, pieptul, degețelele de la picioare, e punctul unde trebuie să fii înțelept să poți merge mai departe, către prințesa ta minunată și grădina suspendată a dragostei ei, scapă de mistrețul care aleargă după tine de când te-ai născut și ferește-te de prinzătoarele-cu-zece-capete-de-medusa, ele sunt fabricate de cea mai mare companie de arme a ținuturilor acestora, cu toată abilitatea ta, dacă pici într-o prinzătoare-cu-zece-capete-de-medusa, împietrești pe loc și s-a zis cu tine și cu drumul către suflețelul tău
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
inamice să nu afle. pașii trebuie să fie felinicioși. armatele inamice, chiar dacă stau ascunse, sunt ușor de recunoscut: sunt formate din broaște râioase cu berete mov așezate strâmb pe cap, deci unde vezi combinația de verde sclipicios cu mov pătat ferește-te sau atacă, fight or flight. liniște, urechile ciulite la culori. stiloul cu penița pe hârtie, în poziție de tragere. ochiul pe cartea de căpătâi a dra gostei tale, în atitudine de descifrare. șase în al doilea loc: mai înaintezi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a oștirilor dușmanilor tăi o atinge în zborul ei iute, lacul a pălit puțin, luna din dis de dimineața asta se întunecă, tu trebuie să îți strângi aripile acum, trebuie să îți ții aripile aproape, pe lângă corp, trebuie să te ferești de săgețicile rătăcite ale dușmanilor tăi și trebuie să deschizi cufărul din groapa de argilă a grădinii tale suspendate, cufărul cu provizii de lumină roz, pentru a ajuta lacul kanas să nu pălească acum, dis de dimineață. șase în al
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
am ceva la îndemână, pun mâna și gata! De unde-ai scos-o și cu oftatul? Iaca, să zicem c-aș vrea să te sărut. Bag sama când ești cu gândul în altă parte și... (Încearcă s-o sărute, fata se ferește, îl împinge, pare supărată.) BUFONUL: Ce știi tu, măi băiete, despre întâia sărutare? Dăruită, pare furată. Și cel care fură, și cel păgubaș, sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură... TOBOȘARUL: Eu n-am timp de palavrele voastre. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
chem eu acuși. (Vasilică pleacă bombănind) Și să nu te-aud mârâind, că mă iau cu vătraiul după tine! Of, Dănilă, du-te și tu unde-i vedea cu ochii. Și mai leapădă odată securea aceea, că nu pleci, doamne ferește, să te bați cu Han-Tatar! Vorbesc la tine ca la perete, nici că-ți pasă! Freci și tot freci la secure, de gândești că cine știe ce scofală o ieși de-acolo. DĂNILĂ: Gata, bre, ajunge! Ascuțeam și eu, să nu stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nu are în chiler ulciorul cel cu rachiu de perje, de trage la crâșmă? Bun rachiu! ANISIA: De unde știi tu, Dănilă, ce fel de rachiu avem noi în chiler? Nu cumva ai cotrobăit pe-acolo când eram noi plecați? DĂNILĂ: Ferească Sfântul, cumnată! Eu mâna pe bunul altuia nu pun fără voia aceluia. M-a cinstit și pe mine, odată, bădița, când am trecut pe aici... Bun rachiu! Cum pui picătura în gură, îți saltă căciula în cap! Asta-i, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de-ați veni ție în minte vorbele. CODÂRLIC: Ghimizdroc, băiete, vezi că te trimit la curățat cazanul cel mare de smoală dacă mai vorbești suplimentar. Hai, hai! Gata, altul la rând: Aschimodie Gâlceavă ASCHIMODIE: Aici-s, da' dacă nu se ferește Ghimizdroc din fața mea, când i-oi otânji una rămâne trupa descompletată... GHIMIZDROC: Tu, mie? Nu vezi că te proptești în coadă ca să nu cazi jos, slăbănogule! ASCHIMODIE: Slăbănogi și neisprăviți sunt cei din sămânța ta, cu tine-n frunte, fandositule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
n-ai vreme să dai dintr-un picior. Ți-o fi sete, te pomenești! Hai, hai să te-adăp. Hai la baltă, ici. Iaca dracu'! Nu vrei. Faci nazuri, nu ți-o fi plăcând apa din Lacu' Babei! Sau, doamne ferește, îi fi cumva beteagă, și-n loc de lapte m-oi pricopsi cu altă minune! CÂRLIG (din culise. E bâlbâit): Mâ-mâncate-ar hultanu' să-să-să te mânânce, aff-afurisitule, că nu-nu mai ai as-astâmpăr! (Interpretul va rosti și în continuare replicile potrivit defectului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dumneata dacă nu vrei să mori cu zile. Auzi! Auzi! Dacă-i așa de grozav gănsacul, de ce nu-l mănăncă dumnealui, cu nevastă și copii? Sigur, mănăncă tu, Marcule, carne grasă de gănsac, poate-a da dracu'să crăpi, doamne ferește! DĂNILĂ: Păi bine, jupâne, cine te oprește să-l mai ții o vreme, dacă zici că acuma nu poți suferi carnea în fața ochilor? MARCU: Poftim, nu spun eu? Omul ăsta vrea să mă bage numaidecăt în pămănt. Da' nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de mușterii mai buni ca dumneata! DĂNILĂ: I-auzi vorbă! Adă punga-ncoa, jupâne, și ține gânsacul. Să-l mesteci sănătos! MARCU: Și dumneata să porți sănătos punga. Adă gănsacul să-l duc repede undeva, să nu-mi facă, doamne ferește, vreo rușine aici, pe tarabă. Să ne vedem cu bine! Se retrage cu gânsacul. Dănilă vine la rampă, cântărește punga în palmă.) DĂNILĂ: Na-ți-o frântă, că ți-am dres-o! Halal de tine, Dănilă! Dintr-o pereche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
ce le trebuie lor. Așa că, diseară, am să-i fac vânt buzduganului istuia falnic până la dânșii. Uită-te bine la el acuma, cât îi ziuă; că, pe urmă, odată-l umflu iac-așa (apucă buzduganul de coadă, abia îl urnește) ferește măi într-o latură, să nu te pălesc! Îl umflu, precum spun, și-odată-l azvârl drept la dânșii. CODÂRLIC (sare și-i ia buzduganul): Stăi, nepriceputule! Că buzduganul ista îl avem lăsat moștenire de la strămoșul nostru, Belzebut cel Bătrân, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
încăperea) LIANA: Asta spuneam și eu. Tocmai domnia ta... Dacă trimiteai aici un oștean, cum i-ai fi poruncit să se înfățișeze și să vorbească? Și ce i-ai fi făcut aflând că a dat buzna așa, ca un bivol? PÂRJOL: Ferească sfântul! L-aș fi... (gest de sucire a gâtului) LIANA: Întocmai. Ia fii bun și arată cum intră un om umblat și învățat, ca domnia ta, în încăperea unde se află o jupâniță. PÂRJOL: Numaidecât! (Îți aranjează ținuta, își răsucește mustața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
știe de ce-au ajuns aici. Și cum stă scris în ceaslovul sfinției tale? MAVRICHIE (deschide tartajele, își drege glasul, citește cu importanță): Stă scris așa: că acela care a primit această putere mai presus de fire cată a se feri cu strășnicie să facă vreodată o minune în folosul său, au din fire deșartă, au din lehamite, căci altfel i se va lua darul. Așijderea, pentru a fi de leac și bineprimită, minunea se va face numai acolo unde va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
prizăriți, însemnați doar cu o cruciuliță neagră în călindar, au parte de unu-doi. Ce să mai vorbim? Iară sfințișorii de rând, pe care nici popa nu-i mai cunoaște, să fie mulțumiți că se află aici, la loc luminat, feriți de griji și de supărări. SISOE: Și-i bună tocmeala asta? Să n-ai a face alta decât să privești și să cânți cântări de laudă cu meșteșugite întorsături din gâtlej? Eu cred că nu-i drept! MAVRICHIE: Mă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
masa, trage perdelele, se așază într-un fotoliu de unde nu se mai scoală decât noaptea după 11, când s-au isprăvit toate talk-show-urile și s-au tras toate concluziile care trebuiau trase. Că e de rău, că trebuie să ne ferim. Că n-o să mai piardă timpul niciodată cu discuțile astea. Mă rog, ce zice toată lumea zice și el. Dar tonul e de revelație. Răspunsul nu vine la ce a făcut Villarealul. Sau vine cu o scuturare de cap destul de neutră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pudoare care devine pe alocuri ridicolă. Pentru că, de exemplu, Eugenia Ionescu folosește la un moment dat o expresie destul de cuminte precum „pagubă-n ciuperci“, dar sintagma e considerată de o obrăznicie intolerabilă. Ceva stătut plutește în atmosfera de urbe provincială ferită de răsturnări de situație spectaculoase. Aceasta e Câmpina, un oraș în care rudele viitoarei călugărițe pleacă la București să-și ia licența, gata să se întoarcă cu ea, călăuzindu-se după sintagma „decât codaș la oraș...“. Poate Eugenia Ionescu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
femeia, ducându-și mâna la gură. În clipa următoare, Petrache a sărit din căruță și s-a aruncat de gâtul lui Costăchel. Costăcheleee! Te-ai întors? Ai înviat? Noi nu mai știam nimic de tine. Credeam că ai murit! Doamne, ferește! De unde vii, măi omule? Vorbește! Spune ceva! Cu mâinile căzute pe lângă trup, Costăchel privea nedumerit, când la Petrache, când la Didina, străduindu-se să priceapă cine sunt cei doi din fața lui... Dimineața se arăta calmă și caldă. Cerul înalt și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Că de băgat nasul în treburile mele a început să și-l bage care cum vrea. Adică cum vine asta, jupâne? Mai multe nu pot să-ți spun, că, dacă află unii, mâinepoimâine mă trezesc cu magazia și casa arzând. Ferească Dumnezeu! Jupâne Ștrul, eu am o treabă cu dumneata. Putem sta de vorbă într-un loc mai ferit? Amu’ nu poți fi sigur de nimic. Spune ce treabă ai cu mine, că aici nu ne aude nimeni. Apoi, uite la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
le dezleagă. Apoi mai rămâi sănătos, băiatule, că eu mai am atâtea de făcut... Spunând acestea, moș Dumitru a ieșit. Mergea să pună la cale treburi de taină... Omătul abia își mai trăgea sufletul, ascuns pe vreo margine de gârlă ferită de soare. În văzduh plutea mireasmă de pământ reavăn trezit din amorțeala iernii. Câte un colț de iarbă se ițea - cu fereală parcă - să vadă cum e vremea. Și vremea se arăta priincioasă. Primăvara se oprise doar să și înfoaie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lăsat-o Dumnezeu. Doamne, de când o plecat Petruță și n-o scris un rând!... Unde o fi, săracul? s-a căinat bătrânul. Nici unul n-o scris, tată, nu numai Petruță. Asta nu-i a bună. Se întâmplă ca în 1917, ferească Dumnezeu. Nici atunci nu ne-o dat voie să scriem înainte de atacul de la Mărăști. Nici pe urmă nu ne-o lăsat să scriem, decât că suntem sănătoși... Vara își clădise tron de grâu și păpușoi bogat și frumos ca niciodată
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
s-o făcut stăpâni bolșevicii? - a sărit ca ars Costăchel. Așa-i. Rușii dictează în țara asta - și-a întărit spusele Petrache. Atunci îs în primejdie!... Doar nu ești dezertor - a încercat să-l liniștească Petrache. Nu sunt dezertor. Nu! Ferească-mă Dumnezeu! Sunt... un evadat. Și cu rușii nu-i de glumit - a precizat Costăchel. La auzul acestui cuvânt nelămurit pentru ea, Măriuca a rămas cu ochii larg deschiși, ca niște hăuri... În ei nu mai puteai deosebi întrebările de
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]