1,301 matches
-
și Feteștii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară (cu satele Fetești-Gară și Coloniști), dar cele două comune au fost în scurt timp reunite. Devenit între timp oraș, Fetești a devenit în 1950 reședința raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, a revenit, în componența actuală, la județul Ialomița, reînființat. Din 1995, orașul are statut de municipiu
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară (cu satele Fetești-Gară și Coloniști), dar cele două comune au fost în scurt timp reunite. Devenit între timp oraș, Fetești a devenit în 1950 reședința raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, a revenit, în componența actuală, la județul Ialomița, reînființat. Din 1995, orașul are statut de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, a revenit, în componența actuală, la județul Ialomița, reînființat. Din 1995, orașul are statut de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Fetești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,63%), cu o minoritate de romi (5,4%). Pentru 10,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
63%), cu o minoritate de romi (5,4%). Pentru 10,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,1%). Pentru 10,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La Fetești se află Podul Regele Carol I între Fetești și Cernavodă, proiectat de inginerul Anghel Saligny pentru asigurarea legăturii feroviare între București și Constanța; tot aici se află și gara Fetești și depoul CFR, toate monumente istorice de arhitectură de interes
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
Pentru 10,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,1%). Pentru 10,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La Fetești se află Podul Regele Carol I între Fetești și Cernavodă, proiectat de inginerul Anghel Saligny pentru asigurarea legăturii feroviare între București și Constanța; tot aici se află și gara Fetești și depoul CFR, toate monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, la Fetești mai există opt
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
10,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La Fetești se află Podul Regele Carol I între Fetești și Cernavodă, proiectat de inginerul Anghel Saligny pentru asigurarea legăturii feroviare între București și Constanța; tot aici se află și gara Fetești și depoul CFR, toate monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, la Fetești mai există opt obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița, ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „La Scursoare
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
Carol I între Fetești și Cernavodă, proiectat de inginerul Anghel Saligny pentru asigurarea legăturii feroviare între București și Constanța; tot aici se află și gara Fetești și depoul CFR, toate monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, la Fetești mai există opt obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița, ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „La Scursoare”, ce conține urmele unei așezări medievale timpurii din secolele al X-lea-al XI-lea
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
apă. De asemenea, prezintă importanță deosebită pentru: navigație, hidroelectricitate, piscicultură, furnizând apă pentru industrie, agricultură, populație. În Lunca Dunării se află multe așezări printre care 18 orașe, (Moldova Nouă, Orșova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenița, Călărași, Fetești, Cernavodă, Hârșova, Brăila, Galați, Isaccea, Tulcea și Sulina), fiind traversată de cinci șosele și trei căi ferate. În anii socialismului, s-au făcut desecări de-a lungul Dunării, ocazie cu care lacuri, precum Potelu, Greaca, Nedeia, au dispărut. Aceste lacuri
Dunărea () [Corola-website/Science/296526_a_297855]
-
este asigurat în principal de compania națională CFR Călători, dar și de compania privată Softrans. Iar trenurile care au opriri, circulă cu viteza de 140 km/h sau cel puțin 150 km/h, cu opriri în stațiile Medgidia, Cernavoda Pod, Fetești și Ciulnița.
Magistrala CFR 800 () [Corola-website/Science/307061_a_308390]
-
Militar București. A fost deținut în închisorile Pitești, Jilava, Făgăraș, Ghencea și Gherla. A fost eliberat din închisoare la data de 25 august 1963, după expirarea pedepsei. Eliberat din închisoare, i s-a dat domiciliu obligatoriu în comuna Lățești, raionul Fetești, reușind să i se aprobe stabilirea în București abia în anul 1965, dar fără a avea drept de pensie. În anul 1969 s-a înscris în Asociația luptătorilor veterani din războiul antifascist. Printr-o hotărâre judecătorească a Tribunalul Militar al
Ioan Lissievici () [Corola-website/Science/308086_a_309415]
-
cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă. Traiul zilnia al țăranului nu se ridică însă la nivelul acestei civilizații, ci rămâne la stadiul de teorie, omul hrănindu-se la chindie cu fasole din conservă și cu cărnăciori produși la Fetești. Universul țărănesc este ilustrat numai prin două elemente exprimate prin expresii populare tipice: „dați în câini”, și „dați-i zor cu porumbul”, care constituie un fel de rămas-bun, o plecare „pe lumea cealaltă adică a treia/ și ultima feții mei
Georgica a IV-a () [Corola-website/Science/306714_a_308043]
-
În plantații se poate conduce atât în forma joasă, cât și semiînaltă, dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază în funcție de arealul de cultură, în medie 20-22 ochi/m 2 . Fetească regală reacționează foarte bine la fertilizarea organică, administrată periodic, minim 30 t/ha. Este un soi semiaromat care ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul Fetească Albă și la 3-4 săptamâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a
Fetească Regală () [Corola-website/Science/302291_a_303620]
-
anexa H.C.M. nr. 337/1954), care erau, în ordine alfabetică: Brateș, Bumbăcari, Dâlga, Dropia, Ezerul, Fundata, Lătești, Măzăreni, Movila Gâldăului, Olaru, Pelican, Răchitoasa, Rubla, Salcâmi, Schei, Valea Viilor, Viișoara și Zagna (în raioanele Călărași, Brăila, Călmățui, Galați, Slobozia, Lehliu și Fetești). O statistică a capilor de familie deportați după naționalități pentru cele 18 localități de deportare din Bărăgan dădea următoarele cifre: <br> Conform studiului „"Deportații în Bărăgan 1951-1956"”, au fost vizate un total de 40.320 de persoane, clasificate de regimul
Deportările în Bărăgan () [Corola-website/Science/303291_a_304620]
-
Austria, unde este de altfel răspândit și astăzi. "Zierfändler" dă alte calități de vinuri, albe, îndeosebi în zona viticolă de la Gumpoldskirchen. Vinul "Zinfandel" e un vin roșu sec cu calități deosebite și e considerat „perla vinului” de California (asemănător cu "Feteasca neagră" pentru vinurile românești). "Zinfandelul" e un vin care are un buchet cu arome complexe de fructe (în general de pădure) și condimente (cum ar fi vanilia etc). Se bea îndeosebi la mâncăruri cu gust puternic, cum ar fi carnea
Zinfandel () [Corola-website/Science/302471_a_303800]
-
era dezamăgit de țara care-l adoptase. Lucrurile de care trebuia să se ocupe imediat erau numeroase și el s-a străduit să le facă cât mai bine. A construit poduri de fier (marea sa realizare fiind legătura feroviară între Fetești și Cernavodă, cu cele două poduri, peste brațul Borcea și peste Dunăre, toată lucrarea având o lungime de circa 21 km), o rețea de căi ferate, bănci de credit agricol, a mărit și modernizat armata, a ridicat moșii regale, biserici
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
pentru podul Faidherbe din orașul Saint-Louis din Senegal, executat în aceeași perioadă. Deși analize recente efectuate de specialiști francezi au demonstrat că această legendă este falsă, ea este periodic reprodusă în ghidurile și relatările turistice despre Senegal. Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 km. și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența regelui Carol I. Colectivul de proiectare și de execuție a
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
are 15 deschideri a 60,85 m în total 913 m. Podul a fost înălțat deasupra apelor mari cu 30 m pentru a permite trei deschideri de câte 140 m, precum și un viaduct cu trei deschideri de 50 m spre Fetești și cu opt deschideri de 50 m spre Cernavodă. Pentru a se da scurgere apelor de inundație peste balta Iezerului s-a mai executat un viaduct cu 34 deschideri de 42,80 m (total 1455 m), care a fost desființat
Podul Regele Carol I () [Corola-website/Science/303551_a_304880]
-
Istanbul). În 1885, o nouă ruta a fost deschisă, de această dată se ajungea la Istanbul pe cale ferată prin Viena spre Belgrad, două transporturi la Nis și Plovdiv și apoi până la Istanbul pe cale ferată. După deschiderea podurilor peste Dunăre, de la Fetești și Cernavoda construite de inginerul român Anghel Saligny, traseul trenului a fost prelungit până la Constantă de unde pasagerii erau preluați de vapoarele Serviciului Maritim Român. Istanbul a fost punctul cel mai estic până la 19 mai 1977. La începutul Primului Război Mondial, în 1914
Orient Express () [Corola-website/Science/311546_a_312875]
-
Câmpuri este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Câmpuri (reședința), Fetești, Gura Văii, Rotileștii Mari și Rotileștii Mici. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Bacău, pe valea râului Șușița, în zona unde acesta primește afluenții Cremeneț și Dracea Mică. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
în nordul județului, la limita cu județul Ialomița, iar pe teritoriul ei se află mai multe noduri rutiere și feroviare importante. La Drajna Nouă se intersectează șoselele naționale DN21, care leagă Călărașiul de Slobozia, cu DN3A, care leagă Lehliu-Gară de Fetești. De asemenea, prin comună trece autostrada București-Constanța, pe care este deservită de nodul Drajna. De asemenea, în comuna Dragalina se intersectează calea ferată București-Constanța cu calea ferată Călărași-Slobozia, comuna fiind deservită de stația comună celor două linii și denumită "Ciulnița
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
Ion Vlad (n. 24 mai 1920, Fetești, Ialomița - d. 28 ianuarie 1992, Paris) a fost un sculptor român, stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române. A fost un descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan. Părinții săi se numeau Petre și Alexandrina. A absolvit clasele
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
luminii chiar la centenarul nașterii poetului, în iunie 1989. Se stinge din viață la Paris, la vârsta de 72 de ani, în urma unei intervenții chirurgicale. Este înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris, alături de Brâncuși. Drept omagiu pentru opera sa, în Fetești a luat ființă Asociația Culturală "Ion Vlad" condusă de biograful lui Ion Vlad, Emil Druncea. O Asociație Ion Vlad s-a înființat și în orașul german SALSZGITTER.
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
pomiculturii. Creșterea acestor culturi era concentrată mai mult în partea de sud-est și centrală a Moldovei Sovetice. După anul 1956 o atenție deosebită se acordă diversificării soiurilor de viță de vie cu așa ca: Șasla Alba, Coarna Neagra, Jemciug, Saba, Feteasca, Muscat ș.a. În anul 1960 se unește satul Alexsandrovca Nouă cu Crasnîi Vinogradari, sovhozul dispunînd acum de 406 ha, pe majoritatea lor fiind cultivată vița de vie. Strugurii de cea mai bună calitate erau expediați în multe orașe ale URSS
Crasnîi Vinogradari, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305119_a_306448]
-
la o distanță de 25 km de orașul Edineț, la 21 km de stația de cale ferată Lipcani și la 230 km de Chișinău. Vecinii săi sunt: la nord comuna Beleavinți, la nord-est - Caracușenii Vechi, la est - Trinca, la sud-est - Fetești, la sud - Lopatnic, la sud-vest - Bogdănești, la vest comunele Tețcani și Balasinești. Suprafață totală este de 52.59 km, cu un perimetru de 38.90 km. La intrare pe teritoriul comunei, râul Lopatnic a săpat un defileu printr-un fost
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
26 august 2008, a fost înlocuit de senatorul Viorel Aurelian Moldoveanu. s-a născut în 1956 în comuna Bordușani, satul Cegani, aflat pe malul Borcei. Părinții săi au ținut ca toți copiii să facă școală. A absolvit Liceul Teoretic din Fetești și apoi Facultatea de Medicină Veterinară din București. Este doctorand în medicină veterinară, în specialitatea Siguranța Alimentelor. După terminarea studiilor, și-a exercitat profesia timp de 21 de ani în Ilfov, în timpul stagiaturii că medic de fermă, iar apoi ca
Cristache Rădulescu () [Corola-website/Science/305353_a_306682]