3,231 matches
-
au semnificații diferite în funcție de tehnica de gătire: de cele mai multe ori, alimentele fripte sunt considerate feluri de mâncare ceremoniale, oferite oaspetelui, străinului, în timp ce acelea fierte sunt destinate familiei, unui cerc social închis (la unele triburi amazoniene, este interzisă 84 oferirea cărnii fierte văduvilor sau văduvelor, din cauză că acest gest ar putea fi interpretat ca unul de apropiere excesivă). În general, carnea friptă este considerată o formă primitivă de gătire. Aristotel afirmă că fierberea este superioară frigerii, deoarece face să dispară total starea crudă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de gătire. Aristotel afirmă că fierberea este superioară frigerii, deoarece face să dispară total starea crudă a alimentului (am putea spune că îl „înstrăinează“ de stadiul său primar). În timpurile străvechi, scrie el, oamenii primitivi frigeau toate alimentele, în timp ce carnea fiartă este apanajul omului civilizat. În realitate, cele două tehnici coexistă în majoritatea culturilor gastronomice, cu semnificațiile diferite menționate mai sus. La români, larga răspândire a cărnii fripte între felurile de mâncare „tradiționale“ pare a fi, în zilele noastre, o moștenire
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
proțap și câteva lemne de foc; în plus, țin de o practică elaborată, de o intenție gastronomică, nu de satisfacerea unei nevoi, aceea a hrănirii. Bucătăria boierească, pe de altă parte, tinde să evite carnea friptă, favorizând-o pe cea fiartă, așa cum reiese din rețetele „Manuscrisului brâncovenesc“ (chiar și mușchiul de vită, mai întâi fript, este apoi fiert!). Același Păstorel îl citează pe Brillat-Savarin: „Devii bucătar, dar te naști grataragiu“; altfel spus, avem o înclinație nativă pentru acest tip de mâncăruri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Tabrizi, datorită mărimii koofteh-urilor (deseori peste 20 de centimetri în diametru!). Din Persia, chiftelele au plecat către India, odată cu împărații moguli; la curtea acestora se găteau deseori nargisi kofta, „chiftele narcise“, numite astfel fiindcă în mijlocul lor se punea un ou fiert, iar când se tăiau în jumătăți, porțiunea centrală, cu un cerc alb și un miez galben, amintea culorile narciselor. În hindi, kofta înseamnă tot carne tocată, iar bucătăria indiană de astăzi cunoaște multe rețete de kofta din carne, pește ori
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Turcia, de a conserva legumele peste iarnă. Elena Niculiță-Voronca mai pomenește o rețetă, din nefericire astăzi dispărută: „Vinograda se face din pui fript la frigare, apoi carnea se scarmănă și, așezând pe farfurie o dungă de carne, alta de albuș fiert tocat mărunt, alta iar de carne, a treia de altceva, precum măsline, gălbenuș, sfecle mărunte, capere etc., are un aspect foarte plăcut. Deasupra se toarnă oțet și untdelemn și se servește înaintea mesei.“ Dacă amestecul ar fi fost plasat într-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
prăjesc în ulei. Se adaugă sare, piper, o lingură de pastă de roșii, scorțișoară și cuișoare. Se adaugă și două pahare de apă și se fierbe carnea la foc mic până se îngroașă sosul. Se servește cu salată de cartofi fierți. Chiar înainte de servire, se presară peste capama pătrunjel mărunțit. 400 g carne de miel apă, oțet, vin făină (cât să cuprindă carnea) piper 1 lingură pastă de roșii 1 vârf de cuțit scorțișoară 2 cuișoare pătrunjel, mentă, dafin BANSKA KAPAMA
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Măruntaiele mielului se fierb un sfert de oră în apă clocotită și sărată, apoi se scurg și se taie bucățele. Se întinde prapurele pe o masă. Se acoperă cu umplutura compusă din bucățelele de măruntaie, burta, usturoiul tocat, oregano, ouăle fierte, brânza rasă, sare și piper după gust, pătrunjelul fin tocat. Se rulează prapurele strâns în jurul umpluturii și se închide ruloul cu ac și ață. Se pune „drobul“ la foc foarte mic, într-o tigaie fără ulei, ca să se mai „strângă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
totul cu apă și se toarnă peste mugliatiedr. Acesta se lasă o oră și jumătate în cuptorul bine încins. măruntaie de miel, prapure 500 g burtă de vită 4 căței de usturoi 1 legătură pătrunjel 1 linguriță oregano 3 ouă fierte, tăiate în sferturi 100 g brânză rasă de oaie sare piper ulei de măsline 6 roșii 3 cepe URFA KEBAB Turcia Se toacă de două ori carnea. Se spală și se decojesc roșiile, apoi se mărunțesc, după ce li se îndepărtează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se fierbe la foc mic timp de 30 de minute. Se scoate frunza de dafin. Separat, într-un castron se amestecă pătrunjelul cu usturoiul pisat și cașcavalul. Compoziția se presară în fiecare farfurie cu ciorbă de burtă. 700 g burtă fiartă 3 linguri unt 3 l supă de vită 1 ceapă tocată 1 linguriță sare 1 ardei gras roșu, tăiat fâșii 1/2 linguriță măghiran uscat 1 frunză de dafin 2 linguri făină 2 linguri pătrunjel fin tocat 200 g pastă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se stinge cu supa, se adaugă roșiile cu zeama lor, zahărul, frunzele de dafin, varza murată și merele. Se dă într-un clocot. Se reduce flacăra și se fierbe tocana la foc mic, acoperită, circa 2 ore. Se adaugă șunca fiartă și cârnații, se acoperă din nou și se mai fierbe mâncarea circa 30 de minute, la flacără potrivită. Când este gata, se scot frunzele de dafin, se sărează și se piperează. Se servește alături de cartofi fierți, smântână și felii de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ore. Se adaugă șunca fiartă și cârnații, se acoperă din nou și se mai fierbe mâncarea circa 30 de minute, la flacără potrivită. Când este gata, se scot frunzele de dafin, se sărează și se piperează. Se servește alături de cartofi fierți, smântână și felii de pâine neagră. 151 250 g șuncă grasă, mărunțită 500 g carne de porc fără os, tăiată cuburi 3 căței de usturoi, tocați 3 cepe, tăiate în sferturi 250 g ciuperci de pădure, tăiate în sferturi 2
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
2 căni supă de vită 2 linguri zahăr 2 frunze de dafin 2 căni varză murată, clătită cu apă rece și stoarsă 3 mere curățate, tăiate în cuburi 2 căni roșii din conservă, cu tot cu suc, tăiate bucățele 300 g șuncă fiartă, mărunțită 400 g cârnați, tăiați bucățele sare și piper după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele și se așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se presară din belșug sare, piper negru
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
alimentele ingerate sunt fărâmițate și amestecate cu salivă; acest act complex motor, conștient, necesită intervenția atât a scoarței cerebrale, cât și a căilor neuromusculare. Procesele enzimatice sunt sărac reprezentate; ptialina, alfa-amilaza salivară acționează la pH neutru și numai asupra amidonului fiert sau copt, descompunându-l în lanțuri scurte de 2-3 monozaharide. Din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian, controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în timpul expulsiei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului alimentar sunt rezultatul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pășit pragul, și i-a luminat viața..?“ își zise el în gând. Și, ca să-și ascundă tulburarea din suflet, îl îndemnă pe boier... - Hai Cucoani, hai să măi gustăm din minunea asta!... Abia atunci, la al treilea păhărel de țuică fiartă, care alunecă pe gât ca untdelemnul, se desțelenesc graiurile, și pornesc la un taifas, la care din când în când, cocoșii vestesc crucea nopții. Boierul Șipoteanu-Fălciu avea prilejul să-l descoase pe Toma, pădurar bătrân, înțeleptul pădurilor, despre viața ascunsă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
iar gâtul lui ar fi trebuit să fie Înhămat la plug. Mânecile jachetei sale fuseseră Îndesate cu câteva kilograme de cartofi și se sfârșeau brusc, prematur, dând la iveală Încheieturi și pumni care aveau mărimea și culoarea a doi raci fierți. Respirând adânc, am scuturat din cap, amorțit de durere. M-am ridicat În capul oaselor Încet, ținându-mă de gât cu amândouă mâinile. — Hristoase, cu ce m-ai pocnit? Cu o bucată de șină de tren? — Îmi pare rău, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
să te vadă, căscă el. Cineva foarte important. — M-au ales pe mine În echipa olimpică de aruncare a rahatului, nu? Fața lui Rienacker se schimbă la culoare și nările Îi palpitară puternic și repede, ca două sticle cu apă fiartă care se golescc. Începea să-și piardă răbdarea. — Bine, bine, i-am spus. Bănuiesc că, vreau - nu vreau, tot o să merg. O să mă Îmbrac. Să nu tragi cu ochiul, i-am mai zis, mergând spre dormitor. Era un Mercedes mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Ocupantul solitar din fundul separeului avea oarecum aerul lui Arbuckle Grăsanu’. Gâtul lui gros se sprijinea pe două șervete rulate, cât două gogoși, strâns lipite de gulerul de la cămașa lui de seară. Fața Îi era la fel de roșie precum un jambon fiert și m-am Întrebat dacă asta era explicația care stătea În spatele poreclei lui. Gura lui Dieter Helfferich Roșcovanul era plasată Într-un unghi pe care ar fi trebuit să-l aibă dacă ar fi mestecat dintr-un trabuc mare. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
dar, având în suflete și obraji, flori de mac roșu. Copiii și Fetea o luară la fugă spre casă, se dezbrăcară și așteptau să sărute icoana, crucea sfântă și mâna părintelui, apoi cei mari să cinstească un cană de vin fiert, iar copiii să primească mere și nuci. Fetea, să nu uiți să veniți să mă colindați, spuse părintele, gustând din cana aburindă. Știi că și cucoana se supără! Dă, părinte, om veni și anul acesta, dacă Dumnezeu ne va ține
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
asemenea acest caiet la care scriu eu acum îl voi lua cu mine, să nu uit să iau din frigider și pachetul de mâncare pe care mi l-a pregătit mama lui Theo, pâine cu unt și salam, niște ouă fierte, roșii și ardei, și mi-a făcut plăcinte cu brânză și cartofi, prea multă mâncare pentru o zi de drum numai, într-o sticlă de jumătate în care a fost apă minerală Izvorul minunilor, mi-a pus cafea cicoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
spre bucătării, Eu cobor spre Izvor, măcar să-mi răcoresc ochii, văd că s-a strâns și acolo lume multă, peste tot pe iarbă pături întinse, se desfac pachetele cu mâncare aduse de acasă, copii neastâmpărați, flămânzi, plângăcioși, se curăță ouă fierte, pâinea moale tăiată felii, se întind ștergare albe de pânză, pe-o bucată de hârtie sare, slănină din abundență, ceapă, mă apropii de Izvor, apa nu mai curge de aproape un an, anii trecuți venea în cascadă pe piatra înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mea de naivitatea ancestrală a bătrânului și-l asigur că nu mă deranjează frigul, mă voi îmbrăca bine, sticla din geamuri înghețată și nouă ne ies aburi când vorbim în încăperea cu măști moarte, Hai să bem dincolo un vin fiert, mă îmbie bătrânul și eu accept, fiindcă am văzut ceea ce era de văzut, 5 ianuarie, lucrez la ciclul măștilor, unu, compoziția tabloului, scenă din Noul Testament, scenă pe care o am și în biserică, doar chipurile de apostoli se văd și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
rostite, dar măcar de data aceasta fuseseră audibile. — Care el? Anderson se cutremură. — El. Bătrânul. — Descrie-l. — Bătrân. Cărunt. Făcu gesturi ca de zgâriat, ca de gheară, la el la gât. Tatuaje. Un ochi cu totul alb. Ca un ou fiert. Logan se lăsă pe spate. — De ce el, Cameron? Ce vrea de la tine? — Geordie era fratele meu. Bătrânul... el... Își duse o mână la gură. Începu să roadă metodic unghia de la fiecare deget până În carne. A venit la apartament. I-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu una dintre mașinile de serviciu, cu agenta Watson la volan. Infirmeria Regală Aberdeen era mult mai aglomerată decât fusese În seara de dinainte. Ajunseră chiar la timp să vadă cum se servea masa de prânz: ceva fiert cu cartofi fierți și cu varză fiartă. — Să-mi aduci aminte să mă-nscriu la privat, spuse Insch cînd trecură pe lângă o menajeră care Împingea un cărucior ce duhnea a varză. Îi adunară pe toți agenții de poliție care luaseră declarații de la pacienți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de serviciu, cu agenta Watson la volan. Infirmeria Regală Aberdeen era mult mai aglomerată decât fusese În seara de dinainte. Ajunseră chiar la timp să vadă cum se servea masa de prânz: ceva fiert cu cartofi fierți și cu varză fiartă. — Să-mi aduci aminte să mă-nscriu la privat, spuse Insch cînd trecură pe lângă o menajeră care Împingea un cărucior ce duhnea a varză. Îi adunară pe toți agenții de poliție care luaseră declarații de la pacienți și de la personalul medical Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
aruncînd surcele Într-un foc mic. Un alt soldat se afla jos, pe fundul piscinei, scotocind printre rămășițele de caschete de baie și ochelari de soare. Japonezii Îl urmăriră pe Jim care ezita În iarba Înaltă și amestecau În orezul fiert, În care pluteau cîteva bucăți de pește. Nu Încercară să-și ia puștile, dar Jim știa că nu trebuia să fugă de ei. Merse prin iarbă pînă la piscină și se așeză pe marginea ei. Soldații se apucară să mănînce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]