1,924 matches
-
de punere la lucru, pe baza unor norme, a unor forme ale umanului, veritabile "tipare" de preluare și prelucrare a "lucrurilor", adică acte de constituire obiectuală, prin care orice capătă inclusiv umanul și fiecare formă activată a sa sensul de ființare. Dar mai este posibilă cel puțin o modalitate complexă a acestor forme, alături de dictatura judicativului. Către ea ne conduce aporia. Ceea ce poate căpăta sens dincolo de judicativ nu este ceva ne-omenesc; este doar alt-ceva față de orice sens posibil în limitele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofare mai vechi sau mai noi, prin retematizarea unor probleme care deseori, în istoria filosofiei, au fost marginalizate, cum ar fi problema nimicului. Dar mai cu seamă au fost forțate aceste granițe prin radicalizarea problemei vizând, în termeni heideggerieni, preeminența ființării umane față de toate celelalte ființări. Husserl, Heidegger, Max Scheler, Rudolf Otto, Wittgenstein, Buber, Gadamer, Yannaras, Eliade, Levinas, Marion au pus în mișcare asemenea experimente prin care este întărită atitudinea de forțare a granițelor dictaturii judicativului pe căile amintite. Oricum, tematizarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
noi, prin retematizarea unor probleme care deseori, în istoria filosofiei, au fost marginalizate, cum ar fi problema nimicului. Dar mai cu seamă au fost forțate aceste granițe prin radicalizarea problemei vizând, în termeni heideggerieni, preeminența ființării umane față de toate celelalte ființări. Husserl, Heidegger, Max Scheler, Rudolf Otto, Wittgenstein, Buber, Gadamer, Yannaras, Eliade, Levinas, Marion au pus în mișcare asemenea experimente prin care este întărită atitudinea de forțare a granițelor dictaturii judicativului pe căile amintite. Oricum, tematizarea nimicului poate conduce actele de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
corespunzătoare tematizării nimicului. Și, mai mult, nu ar trebui, pe baza experimentelor filosofice evocate mai sus, să încercăm să scoatem ideea preeminenței umanului de sub constrângerile judicative fapt neîmplinit în filosofiile celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar dificultatea constituirii sensului de Celălalt și, în urmare, a ființării sale. Sau poate că singurătatea și singularitatea conduc spre această preeminență, cu totul discutabilă, pe măsură ce judicativul își
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de sub constrângerile judicative fapt neîmplinit în filosofiile celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar dificultatea constituirii sensului de Celălalt și, în urmare, a ființării sale. Sau poate că singurătatea și singularitatea conduc spre această preeminență, cu totul discutabilă, pe măsură ce judicativul își slăbește puterea de a constitui? Deși problema tocmai formulată își aliniază datele la sensurile directe ale dictaturii judicativului, singurătatea și singularitatea omului nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
singularitatea conduc spre această preeminență, cu totul discutabilă, pe măsură ce judicativul își slăbește puterea de a constitui? Deși problema tocmai formulată își aliniază datele la sensurile directe ale dictaturii judicativului, singurătatea și singularitatea omului nu depind, direct, de preeminența judicativă a ființării umane. Cred că unul dintre filosofii care s-au apropiat cel mai mult de o înțelegere a preeminenței umanului în condițiile scoaterii din sens a singurătății și, poate, a singularității, cu un cuvânt și un gând al lui Blaga, este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Estul european, unde dominant este "apofatismul persoanei", nu cel al esenței, îi găsim pe cei doi filosofi și teologi greci, amintiți și în alte locuri ale lucrării de față: Chr. Yannaras și I. Zizioulas. Tocmai pentru că sensul de preeminență, acordat ființării umane, de cele mai multe ori pe temeiul desfășurării unor experimente filosofice devenite model de tematizare filosofică, nu poate fi condiționat dinspre sensul de singurătate (al ființării devenite preeminente), cred că este cu putință a gândi de la bun început un sens de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale lucrării de față: Chr. Yannaras și I. Zizioulas. Tocmai pentru că sensul de preeminență, acordat ființării umane, de cele mai multe ori pe temeiul desfășurării unor experimente filosofice devenite model de tematizare filosofică, nu poate fi condiționat dinspre sensul de singurătate (al ființării devenite preeminente), cred că este cu putință a gândi de la bun început un sens de preeminență, care să nu limiteze ființarea ce îl capătă, ci, mai degrabă, să o țină deschisă, adică să o mențină în poziția "întru"; și nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temeiul desfășurării unor experimente filosofice devenite model de tematizare filosofică, nu poate fi condiționat dinspre sensul de singurătate (al ființării devenite preeminente), cred că este cu putință a gândi de la bun început un sens de preeminență, care să nu limiteze ființarea ce îl capătă, ci, mai degrabă, să o țină deschisă, adică să o mențină în poziția "întru"; și nu ar fi posibil acest lucru altfel decât acceptând, în început, sensul unei unități la care să participe ființarea preeminentă (cea conștientă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să nu limiteze ființarea ce îl capătă, ci, mai degrabă, să o țină deschisă, adică să o mențină în poziția "întru"; și nu ar fi posibil acest lucru altfel decât acceptând, în început, sensul unei unități la care să participe ființarea preeminentă (cea conștientă sau umană); de exemplu, sensul de unitate originară a eului cu lumea, despre care vorbește M. Merleau-Ponty, sau acela de "situație existențială" despre care s-a vorbit în alte capitole ale lucrării de față. Gândul din urmă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
omul? Un răspuns simplu poate fi dat: este cu putință, dar numai printr-un fenomen "temporal" pe care Heidegger îl numește "intratemporalitate" și care constă, în termenii cei mai simpli, în faptul încadrării temporale (așezare în "ordinea" temporală) a oricărei ființări, timpul fiind, așadar, simpla ordine de succesiune a făpturilor lumii. Dacă omul este încadrat temporal, prin viața sa aflată în desfășurare neîncetată, atunci putem spune că avem de-a face cu intratemporalitatea. Un timp care primește acest sens poate fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unei diferențe de identitate între timp și om, ceea ce nu este valabil în context heideggerian); reflexiv, la filosoful german, este doar Dasein-ul; și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de identitate între timp și om, ceea ce nu este valabil în context heideggerian); reflexiv, la filosoful german, este doar Dasein-ul; și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
timp și om, ceea ce nu este valabil în context heideggerian); reflexiv, la filosoful german, este doar Dasein-ul; și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosoful german, este doar Dasein-ul; și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este doar Dasein-ul; și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și, cumva implicit, timpul, adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
adică în măsura în care este el însuși Dasein-ul. 4.7. Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Ființa din perspectiva reflexivității temporale a ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o preeminență constitutivă, altfel spus, poate fi vorba: oricum
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființării conștiente; ființarea conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o preeminență constitutivă, altfel spus, poate fi vorba: oricum, toate aceste raporturi au sens în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conștientă ca ființare reflexivă temporal și deschisă către Celălalt; "semen" și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o preeminență constitutivă, altfel spus, poate fi vorba: oricum, toate aceste raporturi au sens în orizont judicativ. Dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și "celălalt" Timpul este ființare: această ființare; iar printre ființări se află și ființarea conștientă; de aceea, timpul este și această ființare conștientă; și, desigur, oricare altă ființare conștientă sau ființare ne-conștientă. Despre o întâietate propriu-zis temporală a acestor ființări nu poate fi vorba; dar despre o întâietate structurală, funcțională etc., despre o preeminență constitutivă, altfel spus, poate fi vorba: oricum, toate aceste raporturi au sens în orizont judicativ. Dar dacă urmăm direcțiile acestuia, atunci ajungem la ceea ce am semnalat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativ, întâlnirea cu ele nu poate decât desăvârși un discurs, ceea ce înseamnă că pe baza lor poate fi căpătat un sens cu adevărat nou pentru temele aporetice, cum s-au arătat a fi și cea a timpului, chiar cea a ființării conștiente, a ființei; dar și a subiectului și predicatului etc. Fiind ființarea determinată, timpul reprezintă și ființarea conștientă; aceasta din urmă este, în simplul ei fel de a fi, neproblematică. Dar ce înseamnă "ființare conștientă"? Pare a fi vorba despre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
că pe baza lor poate fi căpătat un sens cu adevărat nou pentru temele aporetice, cum s-au arătat a fi și cea a timpului, chiar cea a ființării conștiente, a ființei; dar și a subiectului și predicatului etc. Fiind ființarea determinată, timpul reprezintă și ființarea conștientă; aceasta din urmă este, în simplul ei fel de a fi, neproblematică. Dar ce înseamnă "ființare conștientă"? Pare a fi vorba despre acceptarea forțată a unei pre-înțelegeri, anume reprezentarea despre preeminența umanului față de orice
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fi căpătat un sens cu adevărat nou pentru temele aporetice, cum s-au arătat a fi și cea a timpului, chiar cea a ființării conștiente, a ființei; dar și a subiectului și predicatului etc. Fiind ființarea determinată, timpul reprezintă și ființarea conștientă; aceasta din urmă este, în simplul ei fel de a fi, neproblematică. Dar ce înseamnă "ființare conștientă"? Pare a fi vorba despre acceptarea forțată a unei pre-înțelegeri, anume reprezentarea despre preeminența umanului față de orice altceva din orizont uman, dat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]