1,291 matches
-
Alexandru Ioan Cuza: Mihail Kogălniceanu, Carol Davila, Iacob Felix, serdarul Dimitrie Duca, spătarul Dimitrie Castroian etc. Prin tot ceea ce a făcut, rămâne în istoria Vasluiului ca un reprezentant de frunte al urbei, filantrop și ctitor de progres și civilizație. Acțiunea filantropică inițiată de postelnicul Dimitrie Drăghici a fost continuată de-a lungul anilor de nepotul acestuia, Panaite Donici. Panaite Donici (1825-1905), a făcut studii de inginerie în Franța și Germania, devenind inginer. Revenit în țară, a fost numit prefect al județului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
ținutul Vasluiului, care avea să aibă o evoluție atât de frumoasă în slujba sănătății trăitorilor acestor locuri atât de încărcate de istorie. Elena Șubin a fost stăpâna Vasluiului aproape un veac, iar viața ei s-a caracterizat prin memorabile acte filantropice. Provine din familia domnitoare Ghica. Constantin Matei Ghica, născut la Vaslui în anul 1740, a avut rangul domnesc de hatman și logofăt, a fost proprietarul moșiei și a vetrei târgului Vaslui. S-a căsătorit cu Maria Iordache Cantacuzino Deleanu și
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
prezent «Cișmeaua Șubinoaiei» situată la ieșirea din Vaslui spre Mărășeni. A stăpânit târgul (și moșia Vasluiului) din anul 1825 până în anul 1883, când a fost cumpărat de Gheorghe Mavrocordat (din altă familie mare de domni fanarioți). Documentele menționează nenumărate acte filantropice în folosul târgoveților, negustorilor și credincioșilor din Vaslui, împreună cu un alt boier filantrop - Neculai Hagi Chiriac. A donat terenul pentru înființarea primei școli (1842), a primului spital (1852), a locului unde s-a reconstruit. Biserica de zid "Adormirea Maicii Domnului
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
mult timp suplini lipsa unui alt stabiliment de asemenea natură, ce se simte actualmente în acest județ”. Menționăm că, în a doua jumătate al secolului XIX și în prima jumătatea a secolului următor, s-au găsit oameni animați de idei filantropice, unii din ei chiar primari și prefecți care făceau parte din direcția spitalului, oameni care au ajutat substanțial așezământul spitalicesc. Se remarcă în această direcție: Spătarul Ștefan Angheluță (primul primar instalat de Mihail Kogălniceanu), P. V. Irimiade, doctor Gheorghe Scarlat
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și un scaun special. A susținut cu donații numeroase biserici printre care Sf. Vasile și Sf. Nicolae Tabacu din București și a ctitorit cu soțul ei biserica de la Stolnici unde ambii sunt îngropați. A avut și numeroase activități cu caracter filantropic lucrând în multe comitete de binefacere. A făcut donații substanțiale pentru realizarea Căminului de Bătrâni „Regina Elisabeta” (în care va lua ființă Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”). Cea mai importantă acțiune socială a ei a fost înființarea
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
1970. Blandiana, A., Coridoare de oglinzi, LiterNet, 2003. Blandiana, A., Geniul de a fi, București - Chișinău, Litera, 2002. Bucurenci, D., RealK (fragmente), Iași, Polirom, 2004. Bufnilă, Ov., Câmpuri magnetice, LiterNet, 2002. Caraman, Șt., Morți și vii, LiterNet, 2002. Caranfil, N., Filantropica, LiterNet, 2005. Călinescu, Al., Interstiții, Iași, Polirom, 1998. Călinescu, M., I. Vianu, Amintiri în dialog, ediția a II-a, Iași, Polirom, 1998. Cărtărescu, M., De ce iubim femeile, București, Humanitas, 2004. Cărtărescu, M., Levantul, București, Humanitas, 1998. Cărtărescu, M., Orbitor, I
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 137 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 141 Scenă la teatru 142 Bălul că spectacol 143 Plimbarea 145 Călătoriile 146 Scenă la hipodrom 148 Scenă la cumpărături 149 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 153 Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și teatrul muncilor casnice 160 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris 160 Scenă primei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ea este cea care face rost de informații pentru speculatorul Busch 274. În apropierea Bursei se observă cu regularitate și trăsura baroanei Sandorff, examinând clădirea cu nerăbdarea unui jucător înflăcărat. Jocurile de pierzanie dezvăluie capacitățile extreme ale Parizienei 275. Activitatea filantropica este una ocazionala, făcută de Pariziana mai puțin din convingere și mai mult pentru că lasă o impresie bună. Doamna Walter "est dame patronnesse de toutes leș bonnes œuvres de la Madeleine" [Maupassant, Bel-Ami, p.197]. "Mme Dambreuse (...) présidait leș assemblées de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
regina: "Herminie Billecoq, une ancienne élève de Saint-Denis, que son séducteur, un officier, consent à épouser, si quelque âme honnête veut bien avancer la dot réglementaire. Nous avions pensé à l'impératrice..." [idem]. Clorinde vinde bilete de loterie pentru acte filantropice. "Vous savez, je viens en mendiante, reprit-elle. C'est pour des billets de loterie... Nous avons organisé une loterie en faveur des jeunes filles pauvres" [ibidem, p.136]. Aceste activități mai mult simulează bunele intenții. Maupassant observa cu ironie că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
207]. Prințesa Oriviedo este singura figură de excepție în această filiație, implicându-se cu toată sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă în care ei și-au investit milioanele. Ea desfășoară o filosofie filantropica activă. Visul și perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Berghahn, profesor la Columbia: America and the Intellectual Cold Wars in Europe, Princeton University Press, 2005. Cartea lui Berghahn pleacă de la figura diplomatului american Shepard Stone, directorul programului de afaceri externe al Fundației Ford (pe atunci, cea mai mare organizație filantropică din lume), însărcinat să măsoare impactul politicilor culturale americane în Europa post-1945. Meritul cărții lui Berghahn este panoramarea câmpului de relații configurat de următorii actori: fundațiile americane susținute de marea industrie și finanță; statul american, inclusiv CIA și administrația militară
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
20-’30, instruiți în solidele școli publice ale anilor ’30-’40 și formați în atmosfera studioasă și optimistă de după cel de-al Doilea Război Mondial 1. Accesul la educație era practic nelimitat, grație bugetelor publice sporite și unui viguros sistem filantropic, astfel că originea socială a elevilor și studenților nu prea conta. Dintre mentorii și prietenii mei proveniți din același Midwest agricol și industrial din care provenea Bloom, aș menționa ilustrativ doar doi: Natalie Zemon Davis și Hayden White, ambii născuți
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
medicală și care pot susține tot pe principiul laic că tot ce nu este interzis este permis, există numeroase aspecte care țin de resorturile sufletești ale medicului ce nu pot fi traduse în cuvinte, cum ar fi: empatia, mila, înclinația filantropică, spiritul caritabil, aspecte ce se traduc mai degrabă prin atitudine, disponibilitate, devotament și dăruire, manifestări care nu pot fi impuse prin legi, coduri sau regulamente. Însuși Hipocrate, dincolo de jurământul care și astăzi se depune la începutul carierei de medic, spunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
29 octombrie 1906), fiica lui Costache Nanu și a Aristiței Nanu, născută G. Costin, a învățat la Institutul Humpell din Iași, s-a căsătorit în 1878, iar ca membră a Societății doamnelor române din Bârlad s-a distins prin acte filantropice. În Tutova-Paloda din Bârlad a colaborat cu lucrări literare sub numele de Vyk și Elize Delavesc în perioada 1891-1898, dar și în Vocea Tutovei. N.C. Hamangiu a publicat poezii populare din Tutova dar și personale în revista G. Lazăr, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
potențialelor litigii. Începând cu anii ’50, conceptul de responsabilitate socială a corporațiilor a căpătat sensuri mult extinse. Archie Carroll (2000) a formulat o definiție a conceptului de responsabilitate socială a corporațiilor identificând patru direcții de responsabilitate: economică, legală, etică și filantropică. Responsabilitatea economică este aceea de a produce bunuri și servicii cerute pe piață, la prețuri considerate de societate ca fiind adecvate. În al doilea rând, organizația are responsabilitatea legală de a fi În acord cu sistemul de reguli formale care
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mișcările sociale environmentale (ecologice), mișcările privind drepturile consumatorilor (consumerismul) reflectă schimbări de valori sociale ce pot conduce la modificări legislative ulterioare. Organizațiile anticipează aceste schimbări și sunt datoare să reflecte, În propriile activități, valorile sociale emergente. A patra dimensiune, responsabilitatea filantropică sau voluntară a organizației se referă la implicarea acesteia În misiuni caritabile sau activități sociale care nu sunt cerute În mod imperativ de societate nici legal și nici etic, dar sunt de dorit și contribuie la aprecierea publică a organizației
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală a societăților moderne; el se transformă astfel Într-un factor constrângător la nivel normativ și cognitiv. Faptul că organizațiile știu că aceste valori sunt prețuite (chiar În termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
formulată În contextul estompării granițelor sectoriale Între public, privat și nonprofit (voluntar). Pe de o parte sectorul public se distinge prin modele comportamentale antreprenoriale, concurențiale, aidoma afacerilor, pe de altă parte sectorul privat pentru profit asumă responsabilități sociale, etice și filantropice. Profitul nu mai reprezintă singurul indicator al performanței, intervenind și alte criterii ce evaluează calitatea, dezvoltarea durabilă, protecția mediului sau cea socială. În acest sens, teoria „investitorilor” multipli devine un instrument de presiune normativă, În măsura În care presupune recunoașterea existenței intereselor, a
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu filmul celor de la Top Gear conducând siderați pe Transfăgărășan și strigând Thank you Romania!. Apoi, conform tradiției, au pus un film cu subtitrare engleză. Ei au ales (ceea ce aș fi făcut și eu dacă m-ar fi întrebat cineva!) Filantropica de Nae Caranfil, care a stârnit hohote în sală și a fost desemnat "cel mai tare", "cel mai super", "cel mai nashpa", "cel mai cool" film prezentat vreodată acolo de niște "erasmuși". Deși tânăra studentă avea părinți care lucrează în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de lectură și al asociațiilor evreiești. În perioada 1908-1938 funcționează Cercul de lectură ca bibliotecă în regim gratuit, întemeiat de un grup de evrei autodidacți, în cadrul căruia au loc cursuri de vară, conferințe și festivaluri artistico-literare. Alături de acesta, amintim Societatea filantropică Izvorul vieții, Lumina vieții, Frăția, Cercul de cultură 14. Într-un astfel de cadru este semnalată conferința șef-rabinului Ber Burștein, în 1929, pe tema "Viața lui Rabi Israel Baalșem, cu o incursiune în teoria conștientului și subconștientului la Freud", la
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Comportament, scop și teleologie)39. Rosenblueth, Wiener și Bigelow propuneau o analogie între anumite tulburări ale sistemului nervos și dereglările reglajelor mecanice. În cadrul unei întîlniri consacrate studiului inhibării centrale a sistemului nervos, organizată la New York, în 1942, sub auspiciile fundației filantropice medicale Josiah Macy, Rosenblueth prezintă ideile dezvoltate în acest articol. Expunerea sa, primită cu entuziasm, arăta, într-un spirit behaviourist, cîteva aspecte ale comportamentelor organismelor vii susceptibile de a fi analizate în lumina realizărilor unora dintre mașinile analogice. Modelul propus
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
nu se poate, ce se face? S-a recurs la această mistificare: "Trebuie să procurăm locuri de muncă lucrătorilor". Acestea fiind spuse, se ordonă facerea și desfacerea teraselor de pe Câmpul lui Marte. Marele Napoleon, se știe, credea că face muncă filantropică punând să fie săpate și umplute șanțuri. El afirma de asemenea: "Ce contează rezultatul? Nu trebuie să se vadă decât bogăția răspândită printre clasele muncitoare". Să mergem la fondul lucrurilor. Banii creează ochilor o iluzie. A cere concursul, sub formă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
toate în privilegiul cel mai concentrat sau în comunismul cel mai integral, conform bunelor sau relelor intenții ale legislatorului. Dacă are dorințe sinistre, se va servi de lege pentru a îmbogăți pe unii pe cheltuiala tuturor. Dacă ascultă de sentimente filantropice, va dori să egalizeze bunăstarea, și, pentru acest lucru, se va gândi să stipuleze în favoarea fiecăruia o participare legală și uniformă la produsele create. Rămâne de văzut dacă, în această situație, crearea produselor este posibilă. În această privință, Luxembourg-ul23 ne-
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dacă deci am avea toți o mare cantitate din această monedă, atât de ușor de creat, am putea toți cumpăra mult, nu ne va lipsi nimic. Cruda dumneavoastră teorie risipește speranțe, iluzii dacă doriți, al căror principiu este cu siguranță filantropic. Da, ca toate urările sterile pe care le putem formula pentru fericirea universală. Extrema facilitate a mijlocului pe care îl invocați este suficientă pentru a-i demonstra goliciunea. Credeți oare dumneavoastră că, dacă ar fi suficient să se imprime bancnote
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
că ultimul termen al sistemului de prime, împins până la capăt, nu este Comunismul absolut. Cetățenii muncesc la adăpostul forței comune însărcinate, așa cum spuneți dumneavoastră, să garanteze fiecăruia ceea ce este al său, suum cuique. Dar iată că statul, cu cele mai filantropice intenții din lume, întreprinde o sarcină complet nouă, complet diferită și care, în opinia mea, nu doar o exclude, ci chiar o distruge pe prima. Îi place să se pună pe judecat profiturile, să decidă că o anumită muncă nu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]