1,777 matches
-
diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul și filologul Gheorghe Ionescu - Gion, profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București) sau academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei. Până la încheierea cercetării noastre privind carierele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul unei cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul avocat Mihail Dimitrie Cornea, pe istoricul și filologul Gheorghe Ionescu-Gion, pe profesorii de filosofie Constantin Leonardescu (Universitatea din Iași) și de filologie elina Dimitrie Burileanu (Universitatea din București), pe academicianul Ștefan Constantin Hepites, ce s-a remarcat în domeniile fizicii, meteorologiei, seismologiei ori pe inginerii Elie Radu și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
creștere a numărului profesioniștilor, în strânsă legătură cu dezvoltarea instituțiilor superioare de învățământ din țară. Analizând datele dintr-un eșantion propus de cercetătoarea Elena Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Categorii profesionale Sec. XVII Sec. XVIII Sec. XIX Profesori, învățători 3.2% 46.9% 46.1% Autori carte didactică 0.3% 1.2% 17.9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și la revistele Crainicul cetății, Viața Bucovinei. Este autor al unor traduceri din greacă și latină, publică corespondența lui Mathias Friedwagner către Alexandru Voevidca și lucrarea istoricului german Wilhelm Schmidt, Suczawa's historische Denkwurdigkeiten. 9. Emil Biedrzycki (1890-1975), jurist, istoric, filolog, licențiat în drept și litere la Cernăuți și Viena, va preda la Lvov un curs de Istoria literaturii și culturii românești, contribuind în 1928 la fondarea Ligii de prietenie polonezo-română. Publică articole despre România și Polonia, traduce lucrări din limba
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
colaborează cu articole la Junimea literară, Școala. 53. Constantin Morariu (1854-1927), preot, poet, publicist, traducător. Colaborează cu studii la revistele din țară și este autor al lucrărilor Versuri originale și traduceri, 1924, Procesul Arboroasei. Pagini inedite. 54. Leca Morariu (1888-1963), filolog, lingvist, istoric, critic literar, predă la liceul din Gura Humorului și apoi la Universitatea din Cernăuți, director al Teatrului Național din Cernăuți. Fondează, printre altele, revista suceveană Făt-Frumos, susținător al culturii românești în Bucovina, publică nenumărate articole în presa vremii
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apariția revistei Voința. Redactează și conduce ziarul Dreptatea 1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de stat era stabilită limba moldovenească, ce funcționa pe baza grafiei latine, dar nu se mai făcea nici o referire la limba română. Măsurile erau luate în ciuda opoziției marii majorități a cetățenilor și a forurilor științifice. La acea vreme, specialiștii filologi de la Academia de Științe a Moldovei dădeau următorul răspuns la solicitarea Parlamentului Republicii Moldova de a analiza istoria și folosirea glotonimului „limba moldovenească”: „Deși în izvoarele istoriei medievale se utiliza și termenul limba moldovenească, cărturarii și oamenii de cultură ai timpului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
întâmplă întotdeauna, au existat și elogiatori care au apreciat apariția lucrării, nu ca valoare științifică, ci ca manifest politic, așa cum o spune explicit Ia. Grosul: „recent, chiar vara trecută, apare în limba moldovenească, la Chișinău, cartea lui V. Stati, cunoscut filolog și istoric, - „Istoria Moldovei”. Anume această carte a atras atenția noastră, deoarece ea este scrisă după niște canoane neobișnuite și, întâi de toate, este o demonstrație a patriotismului moldovenesc”. Canoane neobișnuite, într-adevăr, și, de asemenea, o „demonstrație de patriotism
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
ori, din partea celor ce cred tot mai puțin sau deloc în forța scrisului, făcătorii de kitsch, cei ce au înlocuit atît de lejer sintagma "mîna care scrie" cu "piciorul care scrie", cum sugera cîndva, într-un catren din Știința veselă, filologul Nietzsche: "Nu vreau să scriu cu mîna doar / Piciorul mi-e și el pisar / Aleargă liber și vioi / Cînd peste cîmp, cînd peste foi". În fond, dacă judecăm lucid și contextual, nu trebuie să ne tulbure prea mult dioptriile acestui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și importanța ei În conturarea unei anumite optici care a supraviețuit ca un element de model cu semnificație de arhetip (7, 1). Sunt remarcabile bogăția și expresivitatea care, timp de secole, au Înlocuit limbajul științific. Amintesc, În acest sens, afirmația filologului francez Henri Jacquier: „Puține limbi, dintre acelea care fuseseră odată strălucitoare, au fost constrânse de condițiile istorice să ducă o viață nocturnă atât de prelungită ca limba română. Dar aceasta știut să smulgă istoriei și un câștig: din perioada aceea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
asupra cărora voi reveni. Importantă mi se pare însă, în primul rând, solida bază filolofică românească a acestor studii. Fenomen rar, extrem de rar, inclusiv în G.D.S., din care face parte și Sorin Antohi. Acesta are (și) o solidă formație de filolog și istoric și discută pas cu pas cu textele și izvoarele pe masă. Când parcurgi atâtea generalizări abuzive, plecate doar de la un singur text, atâtea eseisme nebuloase și inconsistente, face pur și simplu plăcere, mai presus de orice, această bază
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
verbală. Metafora "este rezultatul exprimat al unei comparații subînțelese" (T. Vianu, 1965: 302) sau "transferul unei expresii pe baza unei analogii între două realități, între care spiritul a intuit o comparație" (T. Vianu, 1965: 359). Giambattista Vico a fost primul filolog și cercetător al retoricii, care în Știința nouă considera metafora un instrument al funcției cognitive a conștientului: "[...] toate metaforele [sunt] bazate pe asemănările luate din corpuri pentru a semnifica operații abstracte ale minții" (G. Vico, 1980: 245). Metafora determină gândirea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
socrul meu se găsește și seria operelor clasicului rus (deși Într-o vreme mă mândream cu originea mea rurală, constat tot mai des că e bine să fii intelectual măcar la a doua generație și să moștenești o bibliotecă de filolog, cu dicționare, enciclopedii, tratate de bază, serii de opere complete), caut această curiozitate. Citisem cândva relatarea, constat, dar În alt registru. Monografia Sahalinului se găsește În volumul xI din ediția tradusă la noi la Începutul deceniului șase, aproape patru sute de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
câmpuri profesionale aparent nearticulate la context, adică umaniștii, cei cu formație artistică sau filologică. Manageri importanți Împărtășeau observațiile lor după care reușeau, În meserii extrem de specializate, În studiul pieței și al vânzărilor, nu specialiștii, ci unii indivizi cu formație umanistă, filologi sau cu studii de regie de teatru. Aceștia, s-a constatat, dezvoltă o gândire critică nealterată de scheme cognitive cunoscute și o mobilitate intelectuală inaccesibilă „exacților” scrupuloși. Gândesc nonconformist, nemarcați de rigorile modelelor intelectuale clasice. Recent, Într-un interviu, Gabriela
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de matematică (desigur, un tânăr la vreo 50 de ani), alături de care am stat câțiva ani la ședințele de senat ale universității, mi-a Împărtășit un gând ce-l măcina demult: ca matematician se simte mai aproape de psihologi, chiar de filologi, decât de colegii chimiști și fizicieni, alături de care erau Împinși ei, matematicienii, Într-o viitoare facultate-mamut a științelor exacte. Noi nu avem atâtea certitudini precum colegii noștri, Îmi zicea, ne Îndoim adesea, lucrăm cu realități adesea incerte. Nu știu dacă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Relații umane și comunicare, un mediu intelectual În care ne exersăm adesea competența de analiști ai câmpului psihosocial și Învățăm unii de la alții. Aici studenții vin cu diplome din diferite domenii, nu sunt numai psihologi, ci și sociologi, economiști, teologi, filologi; unii au chiar multă experiență socială. trebuie să fie un exemplar alfa, crede o doamnă care găsește adesea determinantul potrivit, un individ care se crede mereu În competiție, care trebuie să conducă, care nu se poate impune decât prin forță
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se spune c? din cauza dificult??ilor de a se face admis de c?tre egalii s?i, cu toate c? a fost unul dintre promotorii cei mai activi ai sociologiei �n cadrul universit??îi germane (sau poate tocmai de aceea). Filolog ?i filosof de forma?ie, atras de g�ndirea lui Hobbes pe a f?cut-o cunoscut? �n Germania, Ferdinand Ț�nnies r?m�ne esen?ialmente cunoscut pentru o lucrare din tinere?e, Gemeinschaff und Gessellschaft publicat? �n 1887. O
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
subminează caracterul românesc, atât în zona urbană cât și în cea rurală. Discursul antisemit nu i-a caracterizat doar pe reprezentanții elitei politice românești. El a fost, de asemenea, răspândit și printre elitele culturale și intelectuale ale țării. În 1866, filologul Bogdan Petriceicu-Hașdeu scria că evreii atrag asupra lor ura și provoacă ruină economică deoarece sunt caracterizați prin trei trăsături îngrozitoare: „tendința de a câștiga fără muncă, lipsa simțului demnității și ura contra tuturor popoarelor”. Când puterile europene au stipulat, în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sau, altfel spus, în măsura în care particularitățile laturii lingvistice contribuie la construirea celei cognitive, corespondențele segmentale dintre original și traducere sînt reduse, fără însă ca aceasta să conducă la excluderea valabilității actului traductiv. A d d e n d a: Europenismul românilor Filologilor buni la matematică și inginerilor care își fac profesia Prin europenism se înțelege "trăsătura de a fi european", iar european este ceea ce aparține Europei sau caracterizează Europa și pe locuitorii ei. În consecință, cineva este european dacă locuiește în Europa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
specialistul în chestiunile de lexic era Iacob Negruzzi 123, încît opiniile lui Maiorescu nu au putut fi hotărî-toare. Dar, deși a avut numeroase intervenții în problemele care vizau limba, recomandînd uneori chiar revenirea la vechi-le calcuri, criticul susținea că "filologul" (= lingvistul) ar trebui să adopte față de limbă o atitudine exclusiv descriptivă, asemenea fizicianului, care ar proceda astfel în raport cu obiectul științei sale124. O asemenea perspectivă contrastează însă nu numai cu activitatea lui Maiorescu însuși, dar și cu spiritul științific și cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vorbărețul Ianov, viul cugetător Conta cu poligraful Xenopol, exactul Melic cu <<volintirul>> Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticul Missir, bunul <<papa>> Culianu cu epigramaticul Cuza, izbucnitorul Philippide <<Hurul>> cu blajinul Miron Pompilie, supergingașul Volenti cu filologul Burlă, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale și alții și alții în umbră și în penumbră, iar din când în când, în mijlocul lor întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui”. G.Panu precizează că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Quintescu. În anii 1866, 67, 68 și 1869: Samson Bodnărescu, Grigore Buicliu, Th. Cerchez, Const. Lepădat, Victor Castano, I. Scipione Bădescu, Th. Șerbănescu, Gh. Bengescu, Gh. Negruzzi, Ion Pop Florantin, Telemac Ciupercescu, Miron Pompiliu. În 1870 au intrat Vasile Burlă filologul și Verussi pictorul. În 1871 au venit: A. D. Xenopol, Șt. Vârgolici, M. Eminescu. În anul 1872 au aderat: G. Panu, Lambrior, V. Tasu, A. Naum. Anul 1873 îi aduce pe: V. Conta, I. Slavici. În 1875 Junimea se îmbogățește odată cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
avea loc bătălia de la Nicopole, unde turcii înving oștile creștinătății, inclusiv pe cele ale lui Sigismund și Mircea cel Bătrân, întrucât aroganța europeană nu a ascultat sfaturile înțelepte ale experimentatului valah, care-i învinsese de mai multe ori pe "păgâni." Filolog fiind, nu mă pot abține să evoc minunatele și bine cunoscutele versuri ale marelui poet român: "La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns, Ca să stee înainte-mi ca și zidul neînvins....... Tu te lauzi că Apusul înainte ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
găsindu-și cu greu locul, și numai într-un exemplar, în biblioteci, și cu atât mai puțin pe pupitrele și catedrele din școli. De aceea, atunci când o astfel de carte este redată tiparului, este poate o datorie de onoare a filologilor care află primii despre ea și îi înțeleg valoarea, să își găsească timpul și cuvintele cele mai potrivite, pentru a scrie despre ea, a o mediatiza, a-i explica valoarea, importanța și mai presus de toate, modernitatea, deci validitatea mesajului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]